.jpg)
BĂIȚA
Localitatea Băița
(Laposbanya), aparține orașului,Tăuții Măgherăuș, este un foarte vechi centru
minier cu urme ale unor lucrari de exploatare și prelucrare minereurilor auro-argintifiere: șteampuri, topitorii,
etc. precum și a unei monetării, fiind localitatea de unde s-a răspândit
mineritul în regiune. Satul Negru (
FecheteBanya) și PinczeBanya, unde se zice că era vatra satului, se află amonte
de confluența văii Ulmoasa cu valea Băița, în locul numit Lomaș (din mag.
Alomaș) care înseamnă stație de cale ferată forestieră. Întâlnim acest toponim
și în Harghita, cunoscute sunt refugiul montan Lomășița și cascada omonimă.
Băița, (Calvaria)
Calvaria
stă pe o structură de brecie de explozie hidrotermală de dimensiuni
apreciabile, (lățime cca 25-30m iar lungimea pe direcție N de cca 50-60m
observabil geomorfologic, terenul fiind acoperit); cota de afloriment este la
cca 229,7m; este situată în formațiuni andezit-riolitice Badeniene.
Corpul de brecie polimictic este format din elemente angulare puternic
silicifiate; șilicifierea este alterarea predominantă, subordonat fenomene de
carbonatare. În zonele mai puternic fisurate sau cu microgeode se observă
limonitizări provenite din alterarea meteorică a granulelor de pirită.
Silicifierea masivă are ca rezultat formarea de cuarțite hidrotermale
mate de culoare albicioasă-gălbuie. Cu lupa s-au observat două generații de
silice; cea principală criptocristalină albicioasă, masivă și o a doua
generație de cuarț transparent ce formrază druze în microcavitățile dintre
elementele de brecie. Întreg ansamblul este sărac mineralizat, (silicea criptocristalină);
se individualizează grăunți de pirită de cca 1mm dar și plaje de sulfuri
complexe (probabil sulfosăruri...) submilimetrice până la 5-6 mm.
Din punct de vedere tectonic se poate deduce că între cele două
generații de cuarț au intervenit mișcări în interiorul corpului ducând la
fisurarea silicei de primă generație care însoțește mineralizația și la
apariția unor plane de falie care străbat brecia cu Azc = 235/14 grade
(sexi...).
Această structură a fost cercetată cu cca 40m în adâncimea ei, cu
galeria de Coastă Tarnița executată din versantul stâng al Văii Roșii, (galerie
observabilă din drumul ce urmărește înspre amonte Valea Roșie.
În concluzie avem dea face cu o explozie hidrotermală cu formare de
brecii specifică arealului districtului minier Baia Mare; asemenea structuri se
întâlnesc la Baia Mare (Piatra Virgină), Baia Sprie, (Dealul Minei),
Șuior,(brecia dyke - filonul Cremenea), Cavnic, (Piatra Malnaș, Pietriceaua
Oanței) Jereapăn (Piatra Totoș, Pietrele Onciului) - toate reprezentând
explozii (gheizre) ale unor fluide hidrotermale „uzate” din adâncimea
structurilor mineralizate amintite. Urmare a acestor fenomene geologice și
eroziunii s-au format două arcade foarte spectaculoase.
Piatra
Cristii
Este
situat la 100-200 m amonte de zona Calvaria, Reprezintă un afloriment de tip
stockwerk format pe un suport de andezit cuarțifer. (în spărtură se observă
cuarț magmatic !).
Lungimea
aflorimentului (la nivelul șoselei) este ce cca 40-50m. Întreaga structură este
puternic hidrotermalizată: silicifieri, carbonatări, subordonat fenomene de
argilizare.
Stockwerk-ul reprezintă un corp geologic format de o explozie
hidrotermală ratată (!!); este puternic fisurat haotic fără o orientare
oarecare a fisurilor; pe fisuri se observă depuneri de carbonați, șilice,
minerale argiloase... Meteorizarea este prezentă. Ceea ce s-a remarcat este
prezența unei tectonici subsecvente cu plane de falie,care dau impresia unei
șistuozități de fracturare, care favorizează o exfoliere evidentă a rocii.
Șistuozitatea are direcția N cu căderi de cca 40 grade spre W (înspre Valea
Roșie).
Piatra
Tâlharului, se afla pe creasta dintre Vf. Pietroasa și Vf. Paltin, se zice că
dacă reușești s-o răstorni vei găsi ofrumosă și răsplătită, comoară.
De
la Calvaria și până pe Vf. Pietroasa 1200 m vegetează în pâlcuri iarba neagră( Callunavulgaris), numită de localnici
sporiș, plantă medicinală cu proprietăți vindecătoare (ingerul păzitor al
rinichilor) se folosește în ceaiuri și este apreciată de albine, mierea are un
conținut bogat de minerale, este recomandată în cazul anemilor și afecțiunilor
sistemului nervos.
De
Nașterea Maicii Domnului ( Sfântă Mărie Mică) 8 Septembrie, are loc Bulciu
(Bucsu, în mag.), după terminarea slujbei de la biserica
romano-catolica, credincioșii împreună
cu cei de la alte confesiuni pleacă în perelinaj la Calvaria, Calea Crucii (
Via Dolorosa), loc de rugaciune și de belvedere.
Ziua
Minerului era sărbătorită cu mare bucurie de localnici și nu numai, în locurile
precum Poiana Băițenilor și La Curte, loc aflat la confluența văii Colbu cu
Băița, loc pentru picnic este si poienița pe Ștrec, fosta cale ferată, pe care
se transporta minereul, de la Câmpurele la flotație.
Pe
văile Valea Roșie( cu apă limpede și talvegul roșu), Băița, Bagnău, Limpedea
putem admira frumoasele cascade și repezișuri, căutând pietre semiprețioase de jaspuri
și cristale de cuarț de-o transparență asemenătoare diamantelor de maramureș.
Pe valea Pietrarului, afluent de stânga a vaiiBagnău, se găsesc frunze în
piatră ( impresiuni de frunze în marne).
Izvorul
de apă de băut cel mai solicitat este Izv. Cerduța, din malul stâng al Văii
Roși, izvoare bune de băut mai sunt pe văile Limpedea, Bagnău, Paltin și
Cireșului.
În
centrul localității, în fața fostului sediu Societății Franceze de mine, se
află busul poetului- erou Ion Șugariu (Janoș Șugar).
Capolna(
capela) Sfântul Ioan Nepomuk, ocrotitorul minerilor, se află lângă podul
omonim.
Trasee
turistice marcate:
- Lomaș- Valea Limpedea- Șaua Păltiniș, marcaj
triunghi albastru, durata 2 ½ - 3 ore
-
Băița
– Valea Băița-Valea Colbu- Valea Paltinu-Vf . Pietroasa, marcaj punct roșu,
durata 4 ½ - 5 ore
-
Gura Ulmoasei
– Valea Băița – Valea Colbu – Valea Paltinu -
Vf. Țiganu, marcaj tringhi galben, durata 4 ½ - 5 ore
Text
& foto: Ioan Pop
Geologie
dr. Mariaș Francisc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu