Proiectul „Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a parcurilor naturale şi
naţionale din Carpaţi”,
făcut de fundaţii în colaborare cu Romsilva, arată că aceste zone sunt
subvenţionate cu 50% sub nivelul critic. Ariile protejate furnizează cel
puţin 2% din PIB, deşi finanţarea acordată lor, aflate în grija Romsilva, se
rezumă la doar 2 milioane euro anual. „E prima oară când s-a pus problema
evaluării financiare a serviciilor pe care ele le aduc economiei
naţionale”, a spus Mihai Zota, consultant naţional în cadrul proiectului.
Din cele 28 de Parcuri naţionale
şi naturale declarate până în acest moment în România,
Romsilva are în administrare 23 de parcuri care acoperă o suprafaţă de peste
850.000 hectare. Peste 80% din sursele de apă potabilă a ţării provin de
acolo, iar marile oraşe, inclusiv capitala, depind de râurile care
izvorasc din ariile protejate, observă green-report.ro Ariile respective
protejează sursa de generare a energiei hidroelectrice existente şi planificate
în valoare de 80 de milioane de euro pe an din veniturile publice, ceea ce
contribuie cu un potenţial în jurul valorii de 1.800 de GWh de energie
electrică pe an pentru consumatorii casnici, industriali şi
instituţionali. Din partea Ministerului Mediului există o promisiune de
finanţare cu 4 milioane de euro pentru ariile protejate din Carpaţi.
În Maramureş există 34 de
arii protejate de interes naţional, din care cele mai mari sunt Parcul Naţional
Munţii Maramureşului (cu 148.850 de hectare) şi Rezervaţia Pietrosul
Mare, (3300 de hectare), la care se adaugă şi arii naturale protejate de
interes local, cum ar fi Rezervaţia de stejar pedunculat Bavna – Lucăceşti (cu
26 de hectare) .
În egală măsură,
Maramureşul participă la PIB atât cu sursele de apă, cât şi cu mai multe
instalaţii de microhidrocentrale, unele active, altele aflate în execuţie ca
cea de la Dragomireşti.
Cristian
LAURENŢIU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu