miercuri, 13 februarie 2013

Poesis - Ion Georgescu Muscel

Acasă
 

de atâta privit

claude monet a orbit

beethoven a surzit

de-atât auzit

de-atâta dor

pot să-mi iau zbor

spre altundeva

unde-i casa mea

cu silabe de miere

mă cheamă-n tăcere

un loc ce-nseamnă acasă

aştept să m-ademenească

o cameră cu busuioc la grindă

şi cu gutuie în fereastră

să mi se zăvorască şi culisele

să nu mi se fure cumva visele

dar oriunde umblând

adorm în casa mea din gând

iar dacă iau mai bine seama

în glasul cu care mă chema mama

iar uneori pe vreme grea

în răsuflarea-ţi cu suspin

amărâta mea

claude monet a orbit

beethoven a surzit

iar eu de cât mă tângui şi oftez

mă-nnoptez.

                 Baden / Decembrie 2011



Alunii
 

Alunii, chiar de n-au alune,

Au şoapte din copilărie,

Au umbre moi cu amintire

Şi-un lunecuş spre ghiduşie…

 

De ai de gând să mă aduni

Din lumi de vise, din genuni –

Mă caută-n poteci suinde

Prin verde crângul de aluni…

 

Aşa te-am întâlnit în lume –

Cu rouă fragedă-n privire…

Şi te-am iubit, cum eu iubesc anume

Alunii, chiar de n-au alune.

                                     Lucacesti – Octombrie - 2010


Alunecări de teren
 

au loc alunecări de teren

în țara mea cu prelungite ploi

se prăbușesc năzuințe în oameni

se-aprind în presă gratuite focuri

și face râie peisajul pe alocuri…

mă-ntorc de la azi la ziua de ieri

și-mi place să cred că s-ar întâmpla

să fie-alunecări de cer pe undeva –

prăbușiri de azur peste suflete triste

să rămână buimacă de-atâta frumos

obștea ieșită la treburi pe câmp

vise de noapte cu aripi și zbor

să fie trăite și ziua aievea…

s-avem iertarea în meniul zilei

ar ninge peste noi zăpezile de miei

și ne-am trezi troieniți de idei…

au loc alunecări de cinste-ntre oameni

și nu e făraș s-adune din noi lehamitea

mă fericesc  să pot cugeta la poiene cu flori

ce treabă avem noi iubito cu zarva de-afară

era un timp când vinovați de iubire

nu erai nici tu / nu eram nici eu –

atunci ne gândea Dumnezeu.

 

           Baden / Iulie 2012


Aniversare prima
 

David al nostru vine in florar

Din mila Domnului – un splendid dar !

Căci l-au dorit parinţii, numindu-l în secret,

Pătrunşi de psalmii împăratului-poet…

Să fie prunc destoinic şi stâlp la bătrâneţe

Şi să clădească zâmbet pe trudite feţe…

În cumpănă cu David,(cutuma de-mplinit),

Adaugă pe Paul – un alt bărbat vestit…

Şi-al nostru David-Paul, unduit ca lanul,

Păşeşte zâmbitor spre noi( în mai, a douăzecea)

Şi nici nu ştie că-mplineşte anul !

Cu gând la Dumnezeu să-l ţină-n sănătate,

Alături de sorucă, de-ai lui şi de tot neamul,

Se îngrijesc părinţii cu trudă şi răbdare…

Iar ca să completeze familia un pic,

Mai vine şi-un bunic !

                           Baden / Mai 2011


Aviatică
 

un supersonic înțeapă seninul

ca așchie de strung scăpată în eter

se-apropie și-n boxe de văzduh

tremură sinistru stâlpii de sub cer

 

respiră-un pic mulțimea asistentă

privind la punctul absorbit de aer

de nicăieri din zare-apare iar cu trăznet

și umple toată valea de teamă și de vaer

 

mai mult ca niciodată simt acum

spaima de moarte-a celor din Sinai

când Domnul le grăi din vârf de munte

si au ramas cu toții fără grai

 

când trâmbițe de-apocalips suna-vor

flecarii cei de azi și acoliții lor

parcă îi văd încremeniți de fulgerul sonor

ca simple figurine pe-un ponosit covor.

 

                          Baden / Ianuarie 2012

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu