Cum n-ai de
muncă, sigur ai să
ieşi,
Când sărăcia-n ţară
te doboară ;
Votându-i, au
făcut din tine
preş,
Dar speri într-o
iubire de afară .
Diaspora, cu
legile ştiute
Te-or apăra de-nveţi
al ei cuvânt,
Spre un câştig
ce-l vei avea, deci
du-te,
Şi uită de
pomeni şi-al tău
pământ !
Şi bani să
scoţi mereu ca
din fântână,
Pe munca ta,
din noapte până-n
zori
Şi fă-ţi o
casă care să
rămână
Dar nu din
Bănci cu aprige
strânsori.
Ai să te-ntorci
la viţa neculeasă
Căci bătrâneţea vine
orice-ar fi ,
Gândeşte-te , ai
vârsta tot frumoasă
Şi eşti român
în fiecare zi !
( Nota noastră. Parodie premiată cu Premiul III la un festival de gen din Alba Iulia )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu