luni, 26 iunie 2017

Sfatul specialistului. Tratamentul cu antibiotice: când este necesar şi când nu este?!

Românului ]i place in general sa se trateze dupa ureche, preferand s[ asculte de vecini, prieteni, căţei, purcei, orice numai să nu ajungă la doctor. "Ia nişte Augmentin, că mie mi-a facut bine. Aaaaa,te doare spatele? Ia niste antibiotic, trece garantat!"
E o intreaga polemica in ceea ce priveste abuzul de antibiotice si nu incerc sa fac o dezbatere pe aceasta tema, ci altele sunt scopurile pe care vreau sa le ating prin ceea ce scriu aici. Pe scurt, vina e a tuturor. A medicilor pentru ca nu explica suficient ce e cu antibioticele astea si cand anume trebuie sau nu folosite, a farmacistilor pentru ca le elibereaza fara prescriptie medicala si a pacientilor deoarece aleg sa se trateze dupa propria imaginatie.
Problema e una globala, dar daca ne raportam la perimetrul Europei, ECDS (Centrul European pentru Prevenirea si Controlul Bolilor) trage semnalul de alarma asupra abuzului de antibiotice si consecintele sale.
In Romania de exemplu, datele statistice din 2015 arata ca romanii folosesc cel mai mult antibiotice din clasa beta-lactaminelor si peniciline, iar procentul de consum din 2009 pana in 2015 a crescut enorm, asa cum poate fi observat din figurile de mai jos.
Pe de alta parte, nu stam foarte bine nici legat de consumul de antibiotice raportat la 1000 de persoane/zi. Suntem undeva la jumatatea clasamentului.
Asadar, cred ca e important sa lamurim cateva aspecte legate de antibiotice, pentru ca de aici porneste totul. O buna informare, sper eu, va duce in timp la o mai buna constientizare si deci, la scaderea consumului inutil de antibiotice.
Ce sunt antibioticele?
Antibioticele sunt substante care opresc dezvoltarea bacteriilor. Se clasifica in 2 categorii:
– bacteriostatice (care nu ucid bacteriile, dar le impiedica sa se multiplice)
– bactericide (care omoara bacteriile).
Antibioticele actioneaza DOAR asupra bacteriilor si NU pe virusuri sau pe fungi (ciuperci). Pentru virusuri exista medicamente antivirale, iar pentru fungi antimicotice!
O alta clasificare a antibioticelor le imparte dupa capacitatea lor de a ucide bacteriile si anume:
– cu spectru ingust (actioneaza precis doar asupra uneia sau unor bacterii)
– cu spectru larg (actioneaza asupra mai multor bacterii)
In momentul de fata exista in jur de 15 clase de antibiotice fiecare dintre ele actionand intr-un mod propriu asupra bacteriei (fie la nivelul invelisului, fie la nivel nuclear etc). Fiecare clasa are un numar mai mic sau mai mare de reprezentati.
Ce este rezistenta la antibiotice?
Spunem despre o bacterie ca nu mai raspunde la tratamentul cu antibiotic, atunci cand medicamentul isi pierde eficacitatea asupra bacteriei in cauza. Unele bacterii sunt natural rezistente la anumite antibiotice, dar majoritatea o dobandesc de cele mai multe ori printr-un tratament irational.
Rezistenta la antibiotice se dobandeste pe cale genetica, adica se intampla ceva la nivelul materialului genetic al bacteriei si capata protectie impotriva medicamentului. Ingrijorator este ca o bacterie devenita rezistenta, pune mari probleme in ceea ce priveste tratamentul pentru ca se restrange paleta de antibiotice.
De exemplu, daca este rezistenta la o penicilina, va fi rezistenta la toti reprezentantii de peniciline. Adica daca e rezistenta la Ospen, sigur va fi rezistenta si la Ampicilina, pentru ca ambele sunt peniciline si actioneaza in acelasi mod asupra bacteriei. Bacterie care are rezistenta la mecanismul lor de actiune.
De ce este o problema rezistenta la antibiotice?
Este o problema deoarece alegerea unui tratament pentru o infectie bacteriana a ajuns sa fie o provocare pentru medici. Antibiotice comune, folosite in banale infectii au ajuns sa fie ineficiente. Exista bacterii multiplu rezistente pentru care trebuie sa se foloseasca acele antibiotice care se prescriu (prescriau?) in situatii grave, sunt tratamente de rezerva sau sunt necesare asocieri de mai multe antibiotice, cu efectele lor aferente.
Cu totii am auzit despre acele bacterii de temut de prin spitale. Asa cum exista in Romania, exista si in spitale din strainatate, chiar si in cele mai grozave. Care e problema in fond? Modul in care sunt controlate si masurile ce se iau impotriva lor. Asa ca sa avem in vedere faptul ca atunci cand ne tratam dupa ureche cu antibiotice, s-ar putea ca bacteria sa devina rezistenta.
Mergem la spital si bacteria se transmite la alti pacienti care, din nefericire au o imunitate scazuta sau nu au deloc si se imbolnavesc cu bacteria noastra rezistenta care, asa cum am spus mai sus si voi repeta, este mult mai dificil de tratat (uneori imposibil). Ca si exemplu, MRSA (Stafilococul Aureu meticilin rezistent) sau Clostridium difficile care produce sindrom diareic.
Poate fi ameliorata si/sau prevenita situatia?!
DA!!! Pastrarea eficientei antibioticelor este sarcina fiecaruia in parte, asa cum am spus la inceput, fie ca este vorba despre medic, farmacist sau pacient.
Care sunt solutiile?
•          prezentarea la medic atunci cand se observa aparitia unor simptome
•          evitarea automedicatiei
•          educarea populatiei pentru a intelege ca nu orice boala se trateaza cu antibiotic si ca in cele mai multe situatii, nu este necesara administrare profilactica.
•          interzicerea eliberarii antibioticelor fara prescriptie medicala
Si totusi… cand luam antibiotice si cand nu? Care sunt pasii care trebuie urmati in prescrierea lor?
  1. DIAGNOSTIC:
Este infectie bacteriana sau virala? Pentru a afla acest raspuns este necesara vizita la medic. De exemplu: Rosul in gat sau angina eritemato-pultacee asa cum este numita in termeni medicali, trebuie investigata printr-un exsudat faringian. Este acolo obacterie care isi face de cap sau nu? Daca rezultatul vine negativ care e rostul in a administra antibiotic? Nici unul. Pe acelasi principiu functioneaza si o infectie urinara – se efectueaza analiza urinii si daca sunt bacterii implicate se instituie tratament cu antibiotic, daca nu, nu.
Trebuie eliminata ideea de a lua profilactic antibiotic pe principiul daca se suprainfecteaza bacterian?. Daca apare infectie cu bacterie ulterior, se da tratament atunci.
ATENTIE! Exista situatii in care se administreaza empiric, pana cand vin rezultatele analizei, cum ar fi intr-o meningita. Nu se asteapta fiind o situatie care pune in pericol viata, ci se incepe sa se administreze antibiotic. In a treia zi (in principiu) avand rezultatele antibiogramei si observand evolutia se decide pastrarea antibioticului sau schimbarea lui.
Un alt aspect de care trebuie sa se tina cont este faptul ca antibiograma se face inainte de a se administra orice fel de antibiotic pentru ca rezultatele vor fi alterate.
2. CE MEDICAMENT SE ALEGE?
• unul dintre antibioticele la care bacteria este sensibila
• cu spectrul cel mai ingust
• cu reactii adverse cat mai putine posibile
• cu riscul cel mai mic de a produce rezistenta.
3. UNUL SAU MAI MULTE ANTIBIOTICE?
Pentru infectiile comunitare se prefera monoterapia, pentru infectiile mai grave (septicemie, tuberculoza) se prefera asocierea de 2 sau mai multe antibiotice.
4. CARE ESTE DURATA TRATAMENTULUI?!
In mod normal, tratamentul variaza intre 5-7-10 zile. Ca si pacient, daca este administrat acasa este foarte important sa se respecte schema pe care a recomandat-o medicul:
– ora
– numarul de doze pe zi
– durata tratamentului.
De exemplu: Daca s-au prescris 7 zile si se iau numai 3-4 pentru ca se observa ameliorarea simptomelor, intreruperea lui duce la multiplicare bacteriana cu reaparitia infectiei si a simptomelor. Rezistenta bacteriana nu se va produce intr-un timp atat de scurt (3-4 zile), dar la administrari repetate ale aceluiasi antibiotic, cu nerespectarea indicatiilor exista riscul ca atunci cand se va impune utilizarea antibioticului in cauza, acesta sa nu isi mai faca efectul.
Fiind sezonul virozelor si al gripei as vrea sa mai precizez urmatoarele:
1. Majoritatea afectiunilor respiratorii: faringite acute, rino-faringite, bronsite acute, traheo-bronsite, angina eritematoasa sunt in general de origine virala si nu este justificata administrarea de antibiotice. Nu au nici un efect asupra virusului.
2. Nu orice febra este de origine infectioasa bacteriana. Febra este un mecanism natural de aparare al organismului si arata ca atunci cand este agresat de o bacterie sau de un virus, el nu ramane latent ci raspunde, arata ca se lupta cu agentul patogen si incearca sa il elimine. Unii medici nu recomanda antipiretice pentru temperaturi sub 38,9 grade Celsius, tocmai din motivul ca febra e o reactie benefica, dar depinde foarte mult de modul in care organismul suporta modificarile care se produc. Unii pacienti pot merge la servici cu temperatura de 38,5 grade Celsius, pe cand altii sunt nevoiti sa stea la pat.
In concluzie, antibioticele sunt arme incredibile, de care ar trebui sa avem grija pentru ca o sa se ajunga in situatia in care o banala angina streptococica nu va mai putea fi tratata cu Penicilina. Sigur ca cercetarile stiintifice continua, insa descoperirile nu apar atat de repede, pe cat apare rezistenta la aceste medicamente.


                                                                       Dr. Iulian COZA

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu