Revoltător. Câte zile au muncit parlamentarii în 2017 şi câţi bani au primit în schimb !

  Liviu Dragnea a fost absent de la multe şedinţe ale Camerei Deputaţilor, deşi este preşedintele acestui for

De la preluarea mandatului şi până în prezent, deputaţii şi senatorii au muncit, în total, 59 de zile, cea mai aglomerată fiind luna mai, cu 12 zile lucrate. Asta în condiţiile în care un parlamentar primeşte lunar, indiferent că vine la muncă sau nu, indemnizaţie care poate ajunge şi până la 16.000 de lei, precum şi bani de cazare şi de benzină. De la preluarea mandatului, odată cu alegerile legislative din 11 decembrie 2016, deputaţii şi senatorii s-au pus, teoretic, pe treabă. Dornici să se apuce cât mai repede de muncă, aleşii nu au mai aşteptat începerea primei sesiunii ordinare de lucru, care începe în luna februarie şi se termină în iunie, şi s-au întâlnit încă din ianuarie. Astfel, au fost organizate cinci sesiuni extraordinare, de-a lungul cărora Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului Grindeanu, s-au ales şi votat membrii în comisiile de specialitate din fiecare cameră, precum şi din cele comune, s-au aprobat bugetele pentru fiecare Cameră în parte şi s-a votat legea de abilitare a guvernului de a emite ordonanţe, având în vedere că Parlamentul se afla în vacanţă.

 „Noaptea ca hoţii“

Trecerea de la vacanţă la muncă s-a făcut pe fondul protestelor masive în rândul societăţii civile, cauzate de emiterea în cursul serii de 31 ianuarie a celebrei OUG 13, act iniţiat de ministrul Justiţiei de la aceea vreme, Florin Iordache, prin care erau dezincrimitate mai multe fapte de corupţie. Chiar dacă pe 5 februarie, la aproape o săptămână de la izbucnirea crizei politice, problema părea a fi rezolvată în interiorul Guvernului, care a emis Ordonanţa 14/2017 de abrogare a OUG 13, problema a ajuns şi în rândul parlamentarilor. Astfel, în luna februarie, pe lângă preocuparea pentru alegerea şi votarea membrilor din forurile de conducere ale fiecărei camere, aleşii din opoziţie au iniţiat şi o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu, care a fost susţinută de 123 de senatori şi deputaţi, dar care nu a trecut.  Tot în februarie şi tot pe fondul crizei politice cauzată de atacurile la adresa justiţiei pornite odată cu OUG 13, preşedintele Klaus Iohannis le-a făcut o vizită parlamentarilor, prilej cu care le-a cerut celor doi preşedinţi ai camerelor să rezolve problema care a dus la proteste masive în stradă şi a anunţat convocarea unui referendum naţional consultativ cu privire la continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. Ulterior, preşedintele, conform procedurilor constituţionale, a solicitat avizul Parlamentului privind consultarea referendară, l-a primit, însă nu a demarat un referendum, păstrând această „armă“ pentru viitoare posibile atacuri mult mai grave ale PSD asupra justiţiei. Câți bani au primit pentru 59 de zile de muncă Indemnizația unui senator și deputat pleacă de la 5.401 de lei pe lună, și ajunge, dacă parlamentarul face parte din comisii de specialitate sau din foruri de conducere, până la 16.000 de lei, cum este cazul președinților celor două camere. La indemnizația lunară se adaugă, pentru aleșii care nu sunt din București, o diurnă de 2% din indemnizația lunară pentru fiecare deplasare în București. Tot aceștia beneficiază și de peste 3.500 de lei pe lună pentru cazare în București, iar pentru a ajunge în Capitală, parlamentarii din circumscripțiile din țară beneficiază de gratuitate la mersul cu trenul sau avionul, iar dacă preferă deplasarea cu mașina, primesc 1.400 de lei bani de benzină. Pentru exercitarea mandatului în teritoriu, acolo unde aleșii trebuie să aibă un birou în care să-i primească pe cei care i-au votat, deputaților și senatorilor li se acordă lunar o sumă forfetară din bugetul camerelor pentru cheltuielile de organizare și funcționare a birourilor parlamentare, precum chiria, utilitățile, consumabilele sau salariile angajaților. În urma unui calcul simplu, luând drept exemplu cazul unui senator care nu este membru în nicio comisie și care nu are domiciliul în București, vorbim de un venit lunar de peste 10.000 de lei, adică 2.500 de euro. Prin urmare, pentru, de exemplu, 12 zile lucrate, cum a fost cazul lunii mai, un parlamentar fără funcție de conducere și care nu e membru într-o comisiile de specialitate, primește 2.500 de lei. În cazul președinților de cameră, doar indemnizația lunară ajunge la peste 3.600 de euro.

Băsescu l-a făcut porc pe Dragnea

 În luna martie, parlamentarii s-au întâlnit  doar în trei şedinte comune, în timp ce senatorii au venit 11 zile la muncă. În cele câteva şedinţe de plen, parlamentarii au discutat proiectul propus de fostul preşedintele Emil Constantinescu şi susţinut de Călin Popescu Tăriceanu privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului. Proiectul fusese trimis de preşedintele Iohannis la reexaminare, însă Senatul şi, ulterior, Camera Deputaţilor, ca for decizional, au votat în luma mai acodarea unei sinecuri fostului preşedinte. Luna martie a fost şi una a descoperirilor pentru parlamentari, aceştia acuzând guvernul tehnocrat condus de fostul premier Dacian Cioloş că, în urma rectificărilor bugetare făcute în anul 2016, Executivul a prognozat venituri mult mai mari decât cele înregistrate, ceea ce a dus la o gaură în bugetul naţional de 10 miliarde de euro. Subiectul a fost dezbătut pe larg în Parlament, fiind motiv şi pentru o serie de replici acide între parlamentari, cea mai cunoscută având loc între fostul preşedinte Traian Băsescu şi liderul Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea: „Apropo de ferma de porci, domnule Basescu, nu ştiam că aveţi şi această specializare...“, a insistat Dragnea. „Păi v-am crescut, domnule Dragnea!“, i-a răspuns Băsescu.

Mai: grobianismul lui Bacalbaşa

Luna mai a fost una de foc pentru aleşi, fiind cea în care au lucrat cele mai multe zile, şi anume 12. Au început în forţă, prin modificarea Statutului deputaţilor şi senatorilor, astfel încă să se ofere posibilitatea ca o comisie de anchetă parlamentară să-şi desfăşoare activitatea chiar dacă Parchetul are demarată o acţiune penală vizind subiectul în cauză. Mai mult, iniţiatorii modificării legislative, deputaţii PSD Eugen Nicolicea şi Florin Iordache, au propus obligaţia prezenţei la audierile din comisie, chiar dacă persoanele chemate sunt magistraţi. Prin asta, deputaţii au dorit s-o forţeze pe Laura Codruţa Kövesi, şefa DNA şi unul dintre numele implicate în scandal, să se prezinte la audieri, după ce aceasta a refuzat mai multe invitaţii. Dezbaterile din plenul comun al celor două camere privind comisia de anchetă au fost motiv de lansare a unor noi atacuri dure, deputatul PSD Nicolae Bacalbaşa spunând despre liberala Raluca Turcan că face fractură „dacă mai dă cu labele“, afirmaţia fiind însoţită de gesturi obscene. 

Iunie: sfârşitul lui Grindeanu 

Activitatea intensă din luna iunie este explicată prin moţiunea de cenzură iniţiată de 222 de deputaţi şi senatori, majoritatea PSD şi ALDE, împotriva propriul guvern. La 21 iunie, moţiunea de cenzură a trecut şi Guvernul Grindeanu a fost demis. Cum vacanţa le bătea la uşă, parlamentarii şi-au pregătit bagajele şi au votat încă din 28 iunie legea prin care guvernul este abilitat să emită ordonanţe de urgenţă, asta în contextul în care guvernul condus de Mihai Tudose a primit votul de încredere abia o zi mai târziu. În plină vacanţă parlamentară, aleşii au fost convocaţi într-o sesiune extraordinară, pe 8 august, pentru a dezbate mai multe ordonanţe de urgenţă emise de Guvernul Tudose. Potrivit Opoziţiei însă, convocarea s-a făcut în mod ilegal, fără a fi respectate procedurile constituţionale şi legale.

Autor: Laura Andreea Popa

Sursa: Adevarul