Sistemul public de pensii se află într-o situaţie financiară
bună, cei aproximativ 4 milioane de salariaţi (cu 6 milioane de contracte de
muncă) plătesc 25% din venituri la Casa de Pensii, bani din care se achită
drepturile celor 4 milioane de pensionari. Deficitul bugetului a scăzut de la 4
miliarde lei pînă aproape de zero. dar au rămas inechităţi – diferenţa între
salariul mediu de 4.162 lei şi pensia medie pe ţară de 1.200 lei este prea
mare. Dacă ne dorim o Românie socială, distribuirea beneficiilor economice
trebuie regîndită!
Pentru a obţine venituri, pensiile peste 2.000 lei sînt
impozitate cu 10%, însă nu se acoperă toată nevoia. Pensia medie, de 1.200 lei,
şi pensia socială, de 640 lei, sînt în raport de doar 2:1. După 35 de ani de
muncă, unii bărbaţi primesc pensie de 1.200 de lei, iar alţii, care au muncit
cîţiva ani, capătă indemnizaţie socială de 640 lei. N-ar fi corect să micşorăm
pensia socială, ci să crească veniturile celor care s-au pensionat la vîrsta
standard, 65 de ani bărbaţii şi 61 de ani femeile, cu stagiu complet de
cotizare de 35 de ani, respectiv 31 de ani. Deci tot de bani ne lovim.
Lunar, se pensionează cam 200 de maramureşeni la limită de
vîrstă, 100 pe motiv de invaliditate şi 100 cu pensie anticipată, iar 200 de
persoane trec de la pensia de invaliditate sau anticipată la pensia pentru
vîrstă. Foarte mulţi asiguraţi aflaţi în preajma pensionării sînt bolnavi, unul
din cinci cere pensie de invaliditate, soluţie de compromis social. O categorie
aparte sînt pensionarii care au pensie calculată foarte mică, aşa că statul le
plăteşte o indemnizaţie de 640 de lei pe lună, pentru pîine. Numărul acestor
oameni aflaţi la limita subzistenţei este de 28.863, iar pe ţară se apropie de
un milion.
Pensionarii agricultori din Maramureş scad cu 500 pe an,
astfel că acum sînt 4.100. Numărul indemnizaţiilor prevăzute de legile speciale
este de 9.000 pe judeţ, din care 500 pentru persoanele persecutate politic de
comunişti, 600 pentru veteranii şi văduvele de război, 1.000 pentru
persecutaţii etnic, 2.500 pentru militarii care au muncit forţat în armată,
4.500 pentru soţii supravieţuitori, 21 pentru revoluţionarii din 1989 şi 229
pentru creatori (pictori, arhitecţi, actori, muzicieni, scriitori, jurnalişti).
După cum se vede, bugetul de pensii se amestecă în protecţia
socială, ceea ce nu-i de dorit. Statele dezvoltate repartizează 20% din buget
pentru protecţia socială, iar la noi, pe jumătate. Statul român, chiar dacă are
la guvernare partide de centru şi stînga, nu-i suficient de protectiv. De unde
bani?! Pentru a scoate România din fruntea clasamentului ca stat cu cele mai
mari discrepanţe dintre veniturile maxime şi minime, inclusiv între pensiile
mari şi mici, se poate aplica impozitarea progresivă. Guvernatorul BNR Mugur
Isărescu primeşte pensie de 35.000 lei, plus salariu de 65.000 lei! Impozitul
ar trebui să fie de 80%. Cererea pensionarilor este îndreptăţită, pensia
trebuie să urce de la 25 la 45% din salariul mediu pe ţară!
Parlamentul a votat în decembrie 2018 o nouă lege a
pensiilor, care promite (politic) dublarea pensiilor în următorii ani, pentru
cine va trăi pînă în 2022, dar legea se află în control de constituţionalitate
şi s-ar putea să fie frînată sau blocată, pentru deficienţe de legiferare şi
parteneriat social. Legea este o „declaraţie” că pensiile mici vor creşte cu
mult mai mult decît cele mari. În Europa, mai ales după revoltele din ultimii
ani, se face o protecţie socială mai intensă, coroborată cu dezvoltarea
economiei sociale de piaţă. Politica europeană înseamnă şi reducerea
inegalităţilor la raportul 1:5. România fiind campioana inegalităţilor sociale
din Europa, urmată de Bulgaria şi Italia, trebuie să virăm şi mai mult spre
social, dacă avem suflet şi minte!
Autor: Nicolae Goja
Sursa: Graiul
Maramureşului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu