După aderarea la UE, sistemul românesc de educaţie a fost
conectat cu cel european, astfel ca elevii să fie mobili, să înveţe în orice
ţară şi să se integreze uşor. Sistemul are şi ţelul să îngrijească şi să educe
copiii de timpuriu. O altă cerinţă europeană este abordarea comprehensivă a
predării şi învăţării limbilor străine. Totul duce spre o educaţie publică,
părinţii fiind în bună parte excluşi de la decizie, statul se ocupă de educaţia,
bunăstarea şi sănătatea copiilor. Pentru mamă şi tată, rămîne educaţia
afectivă…
Cadrele didactice sînt bine plătite şi au rolul esenţial
să-i determine pe şcolari să se conformeze noilor deziderate. Provocările sînt
legate de evoluţiile tehnologice, de digitalizare, aşa că România caută să
reformeze sistemul prin investiţii în educaţie şi formare pe acest sens. Dar
pentru ca elevul să fie la curent cu tehnologia, trebuie ca mai întîi
profesorii să fie instruiţi să acceseze internetul şi să-i înveţe pe elevi cum
să facă faţă invaziei de informaţii manipulatoare.
Trăim într-o eră a cunoaşterii şi mai ales a comunicării.
Ministrul Educaţiei nu ne spune aceste lucruri, elevii sînt pregătiţi pentru o
lume a viitorului în care noi încă n-am ajuns – s-ar putea dovedi o iluzie.
Dacă elevii de gimnaziu şi liceu vor avea tablete, vor sta cu ochii pe ecran şi
cu urechile la profesor, însă nimic nu garantează că educaţia va fi de mai bună
calitate. Să ne gîndim bine înainte de a face acest pas!
Profesorul va folosi reţeaua pentru ca elevii să acceseze
manualul digital sau alte imagini legate de lecţie. În acest caz, nu mai este
nevoie de manualele tipărite, care costă mai mult decît tabletele. Rolul
profesorului este dublu, nu doar să enunţe (să predea informaţiile din programa
şcolară), ci şi să îl facă pe elev să înţeleagă spiritul mesajului şi să reducă
înţelegerea greşită. De aceea, profesorul nu poate fi înlocuit de calculator.
Deci învăţătorul trebuie să încurajeze comunicarea, nu tăcerea.
Profesorii fac greşeli de pedagogie, predau lecţia, vorbesc,
iar elevii ascultă, tac. Cu sau fără tabletă, catedra trebuie să susţină
cunoaşterea textului scris, tipărit pe hîrtie sau proiectat pe un ecran luminos
– timp de şase ore pe zi, ochii elevilor ar fi supuşi unui flux intens de
lumină artificială. Măcar pe pagina de manual citirea se face cu ajutorul
luminii naturale (dacă nu cumva geamurile clasei sînt acoperite de … perdele).
Elevul poate recepta greşit mesajul din carte sau citit pe tabletă, totuna e,
dacă profesorul nu susţine textul şi nu limitează receptarea greşită.
La cunoaşterea bazată pe enunţ, învăţămîntul adaugă
convingerea. Profesorul bun explică, va convinge elevul să gîndească, îi va da
motive să facă acel lucru. Pentru asta ia salariu! Azi, profesorii predau
lecţia fără să accentueze logosul, să deschidă relaţii de comunicare cu elevii.
Preşedintele Klaus Iohannis acuză sistemul că nu-i pregăteşte pe tineri pentru
viaţă – ar trebui să critice calitatea profesorilor şi să propună soluţii de
curăţare a rebuturilor.
Educaţia intelectuală trebuie completată cu educaţia fizică
şi pentru sănătate a elevilor, iar cele 400 de milioane de euro pentru tablete
ar fi mult mai bine să fie cheltuite în dezvoltarea terenurilor de sport.
Tabletele măresc sedentarismul elevilor!
Autor: Nicolae Goja
Sursa: Graiul Maramureşului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu