de Radu BOTIȘ
Este un fapt lăudabil
când, iată, o instituţie de prestigiu a Maramureşului, Biblioteca Judeţeană
„Petre Dulfu”, reprezentată în mod exemplar de către domnul dr. Teodor Ardelean
poposeşte la Ulmeni aducând, şi aici, parte din bogatele roade, volumul omagial
„100 de ani de la Marea Unire. 100 de personalităţi maramureşene care au făcut
istorie”.
Ce poate fi mai frumos, mai plin de sens, decât să fie
cuprinşi împreună, precum la o întâlnire de taină, maramureşeni demni, patrioţi
în toată fiinţa lor, care şi-au lăsat amprenta de-a lungul existenţei, de-a
lungul timpului, cu cinste fiind aşezaţi la loc demn Sunt cu adevărat elite
maramureşene, dar nu greşim numindu-le elite naţionale, căci libertatea de
astăzi li se datorează, înainte de toate, lor.
Cartea prezentată este o lucrare de substanţă, o lucrare
necesară tocmai pentru menţinerea trează a sentimentului de apartenență la acest popor, valoroasă prin aducerea în
față a modelelor înaintaşilor, care fac
să vibreze în noi vocea conştiinţei, noi manifestând astfel respect, dar şi
reverenţă, deopotrivă. Nu ai cum să nu empatizezi cu nobila idee a cărţii
întâlnindu-i aici pe arhiepiscopul Maramureşului, vrednicul de pomenire şi
amintire Justinian Chira, episcopul Emilian Birdaş, marele tribun George Pop de
Băseşti, neînfricatul luptător anticomunist Vasile Blidar, tohătanul nostru
Petre Dulfu, chelinţeanul drag Emil Gavriş, doctorul docent Florian Ulmeanu,
ori vajnicul Leu de la Şişesti, părintele Vasile Lucaciu, alături de marea
pleiadă a atâtor făuritori de unire şi întregitori de neam cu generozitate
cuprinşi în această carte document.
Lucrarea merită cuvenita lectură, iar în momentele de răgaz
ale fiecăruia, oprindu-ne din tumultul acesta al vieţii cu atâtea preocupări şi
griji, să poposim plini de recunoştinţă, meditând atât cât ne este dat, la
faptul că neamul şi ţara rămân lucruri sacre.
Mai dalbă, Alba
reîntregirii
În Alba țării,
sub cetate
Sălășluiesc,
de mult, eroi
Răpuși,
cu dorul de dreptate
Uitați,
adesea, și de noi.
Se aud sub crucile
creștine
Cum lacrimile curg șuvoi,
Până la cer răzbat
suspine
Cu jind la pacea de
apoi.
La Alba Iulia,
altarul
Mai poartă-n
catedrală semn,
Iar peste țară,
preasfânt, harul
Scoboară la poporul
demn.
Mai dalbă, Alba
reîntregirii
Răscoală-n noi
chemarea sa,
Cu, pretutindenea,
martirii
Unirea sfântă va
dura.
06.03.2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu