După seria
reproşurilor fără sfârşit că nu are un program, PNL s-a conformat cererii
publicului şi a prezentat un program. Nu este un program de guvernare, ci unul
pentru Parlamentul European, legat strict de alegerile care vor avea loc peste
12 zile.
Cine este curios poate afla pe internet câteva date despre
programele de guvernare ale PNL.
Cel mai vizibil este programul prezentat de Vasile Blaga şi
Alina Gorghiu, de pe vremea când partidul avea o conducere bicefală, din 2015.
Un program atractiv a prezentat PNL şi cu ocazia alegerilor parlamentare din
2016. Dublarea salariilor medicilor, creşterea salariilor cadrelor didactice cu
20%, investiţii de 24 de miliarde de lei, spitale regionale, creşterea alocaţiilor
la 200 de lei pe lună.
Promitea şi eliminarea pensiilor speciale, dar şi gratuitate
pentru primele trei încercări de inseminare in vitro. Mai trebuie adăugată,
desigur, şi promisiunea de a construi autostrăzi care să lege cele trei
provincii.
Se pare că programul PSD a fost mai atractiv şi alegerile
parlamentare din 2016 au fost pierdute de noul PNL rezultat în urma fuziunii cu
PDL.
Odată cu desfiinţarea PDL a dispărut unul dintre partidele
cu o elită politică de bună calitate, racordată la realitate. În acelaşi timp,
partea activă a PNL a rămas alături de Tăriceanu, în noul partid liberal, ALDE.
Astfel, marele PNL nu a reuşit să-şi dovedească forţa rezultată din fuziune.
Singurul rezultat palpabil a fost victoria în alegerile
prezidenţiale. Dar oricum, candidatul dreptei câştigă în faţa stângii,
indiferent de natura candidatului. Aşa se va întâmpla şi la alegerile
prezidenţiale din acest an. Cel ce se va califica în turul doi, devine
preşedinte, indiferent că va fi Klaus Iohannis, Dacian Cioloş sau Laura Codruţa
Kovesi. Ar putea câştiga şi proaspătul politician racolat de PNL pentru
alegerile europarlamentare, jurnalistul Rareş Bogdan. Forţând puţin nota, s-ar
putea afirma că dacă Liviu Dragnea ar deveni candidat al dreptei ar câştiga
alegerile prezidenţiale. Ce înseamnă acest lucru?
Că bazinul electoral al dreptei este mai mare decât al
stângii, atunci când este unit.
Dreapta românească este urmărită de ghinion, de un ghinion
provocat de orgolii. Este divizată şi a fost divizată încă de la începurile
vieţii democratice de după 1989.
Numărul partidelor liberale sau de dreapta a crescut de la
an la an, de la alegeri la alegeri. Programul a fost, în linii generale,
acelaşi. Au fost mici diferenţe, fără semnificaţie în ochii alegătorilor.
Şi acum partidele de dreapta impresionează prin număr.
Fuziunea dintre PNL şi PDL a dat naştere la trei partide: PNL, PMP şi ALDE.
Alegerile din 2016 au dat naştere unui al patrulea partid parlamentar, USR.
Fostul premier susţinut de PNL, Dacian Cioloş, a găsit resurse pentru
înfiinţarea unui nou partid, tot de dreapta, PLUS. Astfel în competiţia
electorală europeană se află peste pragul electoral patru formaţiuni ce se
revendică de la doctrine de dreapta: PNL, USR-PLUS, PMP şi ALDE. Cum PNL tinde
să obţină o cifră apropiată de 30%, adunând procentele celorlalte formaţiuni –
USR-PLUS, 15%, ALDE, 10%, PMP, 6%, – rezultă un procent al dreptei cu mult
peste 50%. De aici se poate extrage ALDE din cauza alianţei cu PSD, dar tot
partid de dreapta rămâne.
Vestea bună este că dintre toate cele patru partide numai
PNL are un program propriu-zis, care datorită dimensiunii partidului, a
structurilor teritoriale, a apartenenţei la PPE, este capabil de guvernare.
Acest lucru trebuie să-l explice în mod clar, fără echivoc, PNL.
În rest nu depinde decât de modul în care îşi face campanie
electorală.
Autor: Dumitru
Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu