de Nicolae Goja
Guvernul a decis să intervină în justiţie şi prin ordonanţă
de urgenţă va pedepsi crima cu închisoare pe viaţă, iar pentru violatori şi
pedofili, pedeapsa va fi înăsprită. Însă scopul unui stat democratic nu este să
impună pedepse foarte mari, ci să prevină infracţiunile!
Guvernul, Parlamentul şi Justiţia pot să ducă un război
împotriva criminalităţii, dar printr-o bună organizare a sistemului. Dorim ca
instituţiile statului să intervină eficient, iar pedepsele să fie armonizate cu
cele din Uniunea Europeană. În ultima vreme, societatea a fost impresionată de
cazul Dincă, probabil criminal în serie (ancheta se află în curs), însă
condamnarea sa la „moarte” nu va rezolva problemele.
În Caracal, instituţiile de stat nu şi-au făcut datoria.
Guvernul aici ar trebui să intervină, să pună la punct sistemul, de la chestor
pînă la agentul de poliţie din stradă trebuie să ştie ce atribuţii au şi ce
indicatori de eficienţă şi calitate trebuie să atingă pentru a-şi primi
salariul. Guvernul a acţionat invers, a mărit salariile, inclusiv ale
poliţiştilor, însă activitatea nu s-a îmbunătăţit.
Practic, agenţii numără infracţiunile sesizate de cetăţeni
şi le raportează mai sus. Cînd e vorba de trafic de persoane, lumea se revoltă
pe bună dreptate. Nimeni nu-i critică pe poliţişti dacă nu-l descoperă pe hoţul
bicicletei sau pe cel care a zgîriat autoturismul, dar cînd e vorba de fete
răpite, violate şi ucise, cum este cazul în Caracal, cînd poliţiştii se
comportă la fel de lent şi pasiv, nu tăcem. Trebuie pornit „războiul” împotriva
statului care plăteşte poliţişti pe post de contabili de infracţiuni, care te
pun să relatezi de trei ori ce s-a întîmplat.
Prin lipsă de organizare, poliţiştii îi favorizează pe
infractori şi devalizează bugetul. Metoda de a creşte pedepsele a fost folosită
în secolul XIX, în secolul XXI există strategii mai inteligente pentru a
asigura ordinea socială şi a demonstra că statul are respect faţă de cetăţean,
indiferent cum îl cheamă. Şi medicii cer pedepse pentru pacienţii care-i
agresează, şi profesorii vor să fie feriţi de molestări, la fel ca poliţiştii
şi jandarmii – însă la ultraj pedeapsa e mai mare cu 50%!
(Legea aceasta este discriminatorie, face deosebire între
victime. De ce ar trebui să fii pedepsit mai aspru dacă-l loveşti pe un
poliţist în uniformă decît pe un oarecare?… Riscurile profesionale se acoperă
prin asigurări, nu prin politica penală.)
Am aderat în 2007 la UE, însă infracţionalitatea n-a scăzut,
ci a migrat în alte zone de interes: droguri, furturi electronice, prostituţie…
Din păcate, colaborarea între poliţiile europene prin Europol este defectuoasă,
astfel că un traficant de carne vie depistat în Italia vine în România şi
continuă pe nou… Reţelele infracţionale sînt frecventate de poliţişti mituiţi,
nu acoperiţi!
Ancheta de la Caracal scandalizează societatea. Constituția României, art. 27, permite intrarea în
locuinţă, fără învoire, pentru înlăturarea unei primejdii privind viaţa,
integritatea fizică sau bunurile unei persoane. Poliția poate în aceste cazuri să aplice metode violente, fără să-i
afecteze pe cetățenii nevinovați. Un bun profesionist va fi integru, nu va
accepta daruri de la cetăţeni şi va acţiona la fel, indiferent cine face sesizarea,
cu grijă să nu pedepsească infractorii odată încătuşaţi şi să nu-i şantajeze cu
promisiuni şi ameninţări.
Poliţiştii români au mari probleme de conduită – să
reprezinte modul de viaţă al cetăţenilor cinstiţi şi să fie şi ei la fel.
Societatea se schimbă rapid, se înmulţesc camerele video, nu mai avem nevoie de
poliţie. Pentru a primi salariul lunar, poliţistul trebuie să-şi facă treaba în
sectorul său: să ţină sub control micile infracţiuni şi să le prevină pe cele
grave. N-are rost să dublăm pedepsele, nici salariile, ci să întărim controlul
poliţiştilor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu