Această
Tabără literară a fost organizată și coordonată de trei mari iubitori ai
scrisului și al întâlnirilor cu alți scriitori-aceștia sunt: Vasile Bele din
Chiuzbaia, Gelu Dragoș din Lucăcești și Nelu Danci din Plopiș-Maramureș.
Întâlnirea
a avut loc la Pensiunea Rustic din Baia Sprie, cu ansamblul folcloric Florile
Chioarului din Săcălășeni: cel mai important este imaginea scriitorilor care au
venit îmbrăcați în costume naționale-fiecare din zona lui geografică; s-a
încins o horă veselă iar la deschiderea taberei-în cuvântul de întâmpinare-
scriitorul Vasile Bele a ridicat prietenia la loc de cinste și a spus că este
bucuros de această întâlnire într-o zi minunată. Le-a urat participanților să se simtă bine,
să fie în aceste zile „Fii ai Maramureșului”; invitații sunt primiți cu multă
căldură și „vom ajunge să petrecem -mulțumită lui Dumnezeu.”-vom simți, vom
vorbi, vom scrie în dulcea limbă românească.
Obiceiurile
și tradițiile din Maramureș prezente într-o formă sau alta au constituit
deliciul invitaților. Astfel nunta vechi obicei cu strigăturile ei: N-are mândra paie-n șură/ De câte ori mi-o
dat gură/ Miresucă de bună seamă/ Dai cununa pe-o năframă-etc.
Alt
cântec de voie bună: Țupa, țupa pe podele/ Că opincile nu-s a mele/ Că-s din
sat, de căpătat/ Mulțumrsc cui mi le-o dat! Muzica și dansul specific zonei
Maramureșului-Cântecul arhicunoscut-„Maramureș, plai cu flori!”
A
fost deschiderea oficială a Taberei, prezentarea participanților și zona de unde vine, lansare de carte - „Singurătatea
poetului” de Gelu Dragoș”, surprize, etc.
Un
obicei foarte vechi care se regăsește și în alte sate dar nu a fost studiat
îndeajuns este „fârtăţia” adică legarea unor prietenii durabile între persoanele
care au aceleași idealuri; în cazul soț/soție-ea este numită „surată”; fârtații
primesc un colac și zicerea: -Sunt colac de grâu frumos/ Ca și fața lui
Hristos!
Promovând
prietenia adevărată - poeta Florentina Danu cântă melodii de petrecere
acompaniată de orchestră.
Strigăturile,
cântecele au încălzit atmosfera: Să jucăm doi câte doi/ Cum se joacă-n sat la
noi/ Cu capul pe mușuroi/ Și cu ochii după oi/ Fata care joacă bine/ Mă cotește
și pe mine/ Ea mă-nvață a juca/ Eu o-nvăț a săruta.
În
ziua a doua se face o excursie la Mănăstirea Peri, la Sighetul Marmației, la
Muzeul Memorialul Durerii, Cimitirul Vesel din Săpânța, Mănăstirea Petrova - etc.
La
Cimitirul Vesel din Săpânța s-au citit versurile de pe crucile
sătenilor-versuri care aduceau momente din personalitatea celui decedat: munca,
cântecele, credința, beția etc.
La
nuntă când am plecat/ Am cântat și am jucat/ Glasul meu s-a cunoscut/ Oriunde
am petrecut / Și pe toți eu i-am distrat/ Am jucat și am strigat! - sau:
La
numai 4 luni de zile / Moartea a venit la mine/ Badea și Ion al meu/ Au murit
tineri/ N-au avut noroc/ Şi cu 2 feciori ai mei/ Mă aflu-n mormânt cu ei/ Şi-o
venit și-a noastră fată-în astă glie/ Ne-om odihni pe vecie!
Mi-a
plăcut să muncesc/ și-n Biblie să citesc!
Luând
cuvântul prof. dr. Terezia Filip - cea care vorbește cu atâta pasiune și documentare despre
Eminescu - zice, de data aceasta despre meritele celor trei „fârtați” , ai
Codrului și Chioarului, ai Fisculaşului, care de câțiva
ani buni sunt în legătură prietenească întru cinstirea limbii române
prin scris, cei care promovează tradiția fârtăţiei din Chiuzbaia, se aduc laude
și felicitări pentru strădania lor iar Dumnezeu să-i inspire în imaginarul lor
scriitoricesc.
În
anul 2022 se anunță o nouă organizare a Taberei literare, unde cu siguranță voi
participa și eu, acum am fost doar cu sufletul și cu aprecierile mele pentru
acest moment literar maramureșean.
Prof.
OLIMPIA MUREȘAN, L.S. R. Filiala Maramureș, Ulmeni, septembrie, 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu