Trăit-au vremuri grele,
Ai noștri bunici,
Acum lumea nu știe,
Cum erau ei, în opinci.
Cu cioareci și cu suman,
Confecționate din lână,
De-ți ținea de cald un an,
Fie vreme rea, sau bună.
Iarna nu știai de frig,
De te îmbrăcai cu ele,
Nu stăteai ca un covrig,
Îți venea să faci surcele.
Să aprinzi focul în casă,
Cum facem, chiar și acum,
Cu nevasta drăgăstoasă,
Ce nu te lasă în drum.
Luați seamă măi fârtați,
Că acum vremea se schimbă,
Pandemia a intrat,
Nu ai un pic de odihnă.
Stai în casă și faci foc,
Căci afară nu ai voie,
Nu-ți mai trebuie cojoc,
Nici de capră, nici de oaie.
Și acuma eu vă spun,
Cum a fost mai de demult,
Judecați-mă, oarecum ,
De greșesc sau vorbesc, mult.
DE NELU DANCI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu