Ce se aşteaptă de la o coaliţie PNL-PSD-UDMR?

 

Forţate de împrejurări, până la urmă extremele se întâlnesc. Dar sunt cele două partide, PNL şi PSD, diagonal opuse? Autodeclarate de dreapta, respectiv de stânga, între PSD şi PNL nu sunt atât de multe diferenţe cum şi-ar dori liderii lor. Este mai puţin corupt unul decât celălalt? Are unul faţă de celălalt un lider mai carismatic, mai bun administrator, mai popular, mai admirat de public?

Lucrul fundamental care diferenţiază PNL de PSD este apartenenţa la o familie politică europeană. PNL face parte din familia popularilor europeni, iar PSD din familia politică a socialiştilor europeni.

În practica administrativă, guvernamentală, aceste orientări politice sunt simple anexe, precum o insignă pe un sacou. În programele electorale sună frumos, alegătorii se lasă păcăliţi, dar proiectele promise nu se reflectă în programele de guvernare puse în practică. Ambele partide au demonstrat că au guvernat la fel de prost. Prin urmare, nimic nu le împiedică să-şi dea mâna într-un moment crucial al istoriei. Un guvern bazat pe o majoritate parlamentară solidă are infinit mai multe posibilităţi de a pune în practică măsurile logic necesare pentru trecerea mai uşoară prin criză.

Spectrul politic împărţit arbitrar între putere şi opoziţie obligă partidele să se comporte ca atare. Dacă partidul de la putere spune că un lucru este alb, partidul de opoziţie este obligat, prin statutul său, să demonstreze că este negru.

Avem exemplul certificatului verde. PSD, prin medicii parlamentari, Rafila şi Streinu, au militat pentru măsuri severe, dar PSD a votat împotriva măsurilor propuse de guvernul PNL-UDMR. Şi aşa se întâmplă cu toate proiectele de lege propuse de guvern. Coaliţia PNL-USR-UDMR a fost, în practică, o majoritate fragilă. și în continuare, dacă s-ar reface, ar fi la fel de fragilă.

O coaliţie PNL-PSD-UDMR în primul rând aduce la guvernare partidele cu cea mai mare experienţă. În al doilea rând, o guvernare în condiţii de pandemie responsabilizează cele mai mari mari partide politice.
Dacă se va realiza, o coaliţie stânga-dreapta va opri ascensiunea unui partid anti-sistem precum AUR. Dar şi al USR, născut în stradă, tot ca partid anti-sistem.

După toate datele, USR şi AUR vor rămâne în opoziţie. După ştirea că PSD ar putea intra la guvernare alături de PNL, Dacian Cioloş a transmis în mod oficial că USR este dispus să reintre la guvernare, fără condiţia ca Florin Cîţu să nu fie desemnat prim ministru. Era prea târziu. Nu doar din cauza incompatiblităţii dintre USR şi PNL, ci pentru că se subţiază numărul parlamentarilor liberali. Ludovic Orban deja are 16 parlamentari care au părăsit PNL. Lucru înţeles, în sfârşit şi de preşedintele Iohannis, formula PNL-PSD-UDMR pare să fie unica posibilă din punctul de vedere al aritmeticii parlamentare. Critic constant, deseori prea vehement, va fi interesant de urmărit atitudinea preşedintelui Klaus Iohannis faţă de PSD, vechiul lui adversar politic.
Un element care a condus spre această formulă s-ar putea să fi fost şi ameninţarea cu suspendarea „chiriaşului de la Cotroceni”. Iniţiată de AUR, procedura de suspendare îşi pierde obiectul.

Asta să-l fi determinat pe Klaus Iohannis să accepte intrarea PSD la guvernare? Mai degrabă, PSD a simţit nevoia să pună umărul la salvarea situaţiei disperate în care se află ţara. Un guvern minoritar nu mai putea face faţă multiplelor provocări, începând de la criza pandemică, la criza economică, socială şi politică. La aceste crize mai trebuie adăugată şi criza de autoritate, în primul rând a premierului demis Florin Cîţu, în al doilea rând al preşedinţiei.

Presupunând că se va forma un guvern PNL-PSD-UDMR, ceea ce pare deja sigur, ce se aşteaptă de la această coaliţie? Populaţia, dincolo de orientarea şi simpatiile politice, aşteaptă ordine, disciplină administrativă, măsuri simple, clare, concrete, explicate pe înţelesul tuturor. Toate acestea sunt posibile cu condiţia ca lupii din politică să-şi schimbe năravurile, nu părul.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș