Voi
sărmani (bogați) ai lumii,
ce
ne-ndopați cu vaccinul,
de ce
sunteți precum câinii,
ce
păstrează-n dinți veninul?!
Se urcă
pe noi arabii,
străinii
ne umilesc,
ne
călăresc sașii, șvabii,
mai
nimic nu-i românesc.
Ne vând
javrele pământul.
Plâng
cuvinte pe hârtie.
Ne duc
zilele-n cavoul,
construit
cu dibăcie.
Avem
vise-n buzunare,
pălmi
pe ochiul obosit.
Tot
gândesc, românul moare?!
Cu-ăștia
mergem spre sfârșit.
Puiu Răducan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu