REMEMBER - EMINESCU

                                                     REMEMBER - EMINESCU

(autorVasileBele)

 

(1).

A sunat din buciumcurcubeul,

pentru a trezibobul de rouă din visare,

„DORINȚA ți-a fostîndeplinită!" -

strigaecoulunuisărut.

Te-ainăscut din vântșibucurie

dinadiereainimilorpline de albastru

DIN VALURILE VREMII

sevornaștevaluri

dinluceferivaînflori LUCEAFĂRUL...

 

(2)

Mirată umbra gânduluistrigaspreunasfințit:

„EU NU CRED NICI ÎN IEHOVA!",

iarlacrimaalbastră a unuisărut

plecându-șiprivirea,

ștergându-se pefrunte,

aieșitînprag de răsărit

pentru a binecuvântaluminadimineții,

cuvoceastinsă de verdelemacilor

încăneînfloriți,

amaiadăugatatât: „CUM AI PUTUT?"...

 

Era cântecul de jale al unuival,

care-șipierdusezborulsprevisare

înumbră de piatră.

De piatrăeraușiculorilecurcubeului,

rătăcitîndansullui Erato.

CUM AI PUTUT?strigașiclipa de rouărăsărită

dinseninulunuizborpurtatpeumeriiapusului...

 

(3)

Furnicaîșichemacărareaspremoaraînvechită,

LACUL se scutura de aroma picurată

dintr-ofloare de crinalb,

iarlacrimaunuiecou

aduceaofrandă un refren:

MAI AM UN SINGUR DOR!

Soareleîșipregăteaapusul

rugândflorile de maci

să-șicearnăclipa de iubire,

pesteceidoiîndrăgostiți:

CRĂIASA DIN POVEȘTI

și

LUCEAFĂRUL de seară...

 

(4)

Sărutulînfloritîncâmpul cu maci

așteptaivireazorilorunui alt veac

rouaîntrebavisarea:

„deceești ATÂT DE FRAGEDĂ?",

Niciazi nu a primitluminarearăspunsului,

ecoulchema o FLOARE-ALBASTRĂ,

pentru a se înveșnici

LA MIJLOC DE CODRU

culuminaadevărului

dintr-un bob de MELANCOLIE...

 

(5)

Înacelașitimp,

într-olume de cristal,

PAJUL CUPIDON rostea

RUGĂCIUNEA UNUI DAC,

pentru a coborî din lacrimă

un bob de vânt.

SARA PE DEAL rouaîșipregăteaapusul

iar PE ACEEAȘI ULICIOARĂ,

doitineri,

primeau SCRISOAREA I,

de la vecinalor

SPERANȚA...

 

(6)

Încă nu au apusviseleșinici nu au dat

în rod semințele de

SINGURĂTATE,

PAJUL CUPIDON încăprins

înbrațeleemoției

așteptaclipa de adevăr

din SCRISOAREA A II-A...

 

Pe-o funie de mătase,

cobora din cer LUCEAFĂRUL,

iarjos, pepământ,

luptadintre

ÎNGER ȘI DEMON,

erapesfârșit.

Pentrucădeja se auzise

primulcântat al cocoșilor,

iar MĂNUȘA, era aruncată...

 

(7)

SE BATE MIEZUL NOPȚII iarUrsitoarele,

și-au terminattreburile de cristal.

Trezit, greierullăutar,

privind MISTERELE NOPȚII,

strigaspreZânaZorilorsăvestească

oaltădimineață.

 

Fiindînpalat de rouă,

visulîncănăștea DORINȚA,

dintre ÎMPĂRAT ȘI PROLETAR

dintre POET șimuză

dintre un răsăritși un asfințit

iar PESTE VÂRFURI de stele

seînalță o altăpoveste

POVESTEA TEIULUI...

 

(8)

PRIN NOPȚI TĂCUTE,

izvorullimpedecreștea

POVESTEA CODRULUI...

 

Și s-au luatZorileînhoră,

căci se mainăscuse un POET,

PE LÂNGĂ PLOPII FĂRĂ SOȚ,

făceaîntâiul pas MIHAI EMINOVICI...

 

Unde TE DUCI,

întrebaluminacuvântului,

spre UN LUCEAFĂR,

seauzeaasfințitulecouluiadormit...

 

Azi, am primit, SCRISOAREA A II-A.

…

Chiuzbaia, 5 ianuarie 2022