vineri, 29 aprilie 2022

Crestinii ortodocsi sarbatoresc in vinerea din Saptamana Luminata praznicul „Izvorul Tamaduirii”

 


Crestinii ortodocsi sarbatoresc in vinerea din Saptamana Luminata praznicul „Izvorul Tamaduirii”. Nu are data fixa, iar anul acesta este praznuit pe 29 aprilie. Sarbatoarea se refera la vindecarea minunata a unui orb, care si-a recapatat vederea dupa ce Maica Domnului i-a vestit lui Leon cel Mare sa-l duca sa se spele cu apa unui izvor aflat intr-o padure din apropierea Constantinopolului.  Potrivit Traditiei, Leon, pe cand era neincoronat, intalneste un batran orb in gradina din apropierea vechii cetati bizantine. Dupa ce discuta cu acesta despre Dumnezeu si Invierea Domnului, orbul ii cere sa-i dea apa si sa-l duca in cetate. Leon cauta in imprejurimi un izvor si in momentul in care constata ca nu are de unde sa-i daruiasca orbului apa, i se descopera Maica Domnului si ii spune: „Nu este nevoie sa te ostenesti, caci apa este aproape. Patrunde, Leone, mai adanc in padure si, luand cu maini apa tulbure, potoleste cu ea setea orbului si unge cu ea ochii lui cei intunecati”. Facand ascultare, Leon gaseste izvorul, ii potoleste setea orbului si dupa ce-l spala pe acesta pe fata, apa ii daruieste puterea sa vada.

Ca urmare a vindecarii minunate, cand Leon cel Mare ajunge imparat, zideste pe locul vindecarii o biserica in semn de recunostinta pentru ajutorul primit de la Maica Domnului.

Credinciosii care merg la biserica „Izvorul Tamaduirii” din Istanbul, care dateaza din secolul al XIX-lea, pot vedea la subsolul acesteia izvorul cu apa tamaduitoare din trecut. Izvorul este imprejmuit de un edificiu realizat in marmura alba. Apa se scurge intr-un bazin de mici dimensiuni, in care inoata cativa pesti aurii, despre care se spune ca sunt de sute de ani aceiasi la numar si marime. Potrivit unei legende, in anul 1453, cand Constantinopolul este cucerit de turci, un calugar prajea intr-o tigaie cativa pesti in apropierea izvorului. Cand i se vesteste ca turcii au pus stapanire pe Constantinopol, calugarul a spus ca nu va crede decat atunci cand pestii pe care ii prajeste vor reveni la viata. In chip minunat, pestii au sarit din tigaie in izvor si au inceput sa inoate. De la aceasta legenda avem si numele cartierului Balikli, in care se afla Manastirea „Izvorul Tamaduirii”, „balikli” insemnand in limba turca „locul unde inoata pestii”.

Crestinii stiu ca „Izvorul Tamaduirii” este o sarbatoare inchinata Maicii Domnului. Insa, avand in vedere ca ea este nedespartita de Fiul ei, ea este si o zi de praznuire a lui Hristos. Mai bine zis, in aceasta zi il sarbatorim in primul rand pe Hristos Cel Inviat, ca Izvor al vindecarilor si apoi pe Maica Domnului, ca persoana care Il poarta neincetat si tainic pe Fiul ei, devind astfel si ea izvor de tamaduire. In icoana „Izvorul Tamaduirii„, Maica Domnului este reprezentata cu mainile inaltate in forma de rugaciune, iar Hristos, ca raspuns a rugaciunilor Maicii Sale, binecuvinteaza cu ambele maini.

La sfarsitul Liturghiei care se oficiaza in aceasta zi, urmeaza slujba de sfintire a apei, dupa o randuiala speciala, pentru ca este strans legata de praznicul Invierii Domnului. Astfel, inceputul slujbei de sfintire a apei, se face cu cadirea in semnul sfintei cruci a mesei pe care este prezenta Sfanta Evanghelie si Crucea si rostirea stihurilor speciale impreuna cu cantarea troparului „Hristos a inviat”. In cadrul slujbei se canta irmoasele Canonului Invierii si Cantarea „Ziua Invierii”. Apa sfintita astazi este luata de credinciosi pentru vindecarea de bolile sufletesti si trupesti.

Maica Domnului a daruit si poporului roman izvoare tamaduitoare. Mentionam doar cateva locuri cu ape tamaduitoare: Manastirea Ghighiu din judetul Prahova, biserica „Buna Vestire” din Braila, Manastirea Nucet – Dambovita, Manastirea Dervent, Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus, Manastirea Horaicioara din judetul Neamt, Manastirea Glavacioc din judetul Arges si Manastirea Brancoveni din judetul Olt, Manastirea Izbuc din Bihor, Manastirea „Sfanta Ana” – Rohia din judetul Maramures.

 

Autor: Adrian Cocosila

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu