POSTFAȚA LA O FILĂ DIN CARTEA VIEȚII MELE...
sau
CUVÂNT DE PREȚUIRE ȘI PROFUNDĂ MULȚUMIRE REGĂSIT ÎN URĂRI...
Și se făcuse seară!
se stingea încet încet în adormire
noaptea a tras perdeaua viselor
pentru a face loc stelelor și muzelor
să lase frânturi de primăvară
din gânduri prezente
dar și din alte timpuri și anotimpuri trecute
au venit ghioceii să-mi fie senin și popas
nu au venit cu mâna goală
adus-au în tolba lor miros de crin alb
și de iasomie și de busuioc
și-au mai adus ceva - prietenie fără de margini
cum să nu le dedic un cuvânt de mulțumire?
poate fi oprit gândul unui simplu trecător?
Poate da! Poate nu! Trecătorul mă văd în oglindă
și vă văd pe fiecare...
Mulțumesc că mi-ați colorat cu senin ziua
mulțumesc că lăsatu-v-ați timpul să
cearnă culori și gânduri de primăvară
mulțumesc că nu m-ați uitat și alături de cei dragi
ați scris pe cerul timpului meu
fiecare, cu litere de neuitare, gând și cuvânt netulburat
cules din verde-miracol
mulțumesc pentru clipa rămasă în istoria bucuriei mele
rămasă în răsfăț de martie
rămasă spre alinare și încântare.
Mulțumesc pentru că sunteți și că sunt
pentru că sunt un semn al timpului
făcut vis și zidire albastră
sunteți poezie și emoție înrourată
cu toții...
Noaptea nu a lăsat clipa în tăcere
și nici în umbră de rouă
a făcut zidire și izvor din stele și îngeri
din cuvinte neșterse puse în seninul câmpului de maci
în buchetul emoțiilor pe care nu știu
când și cum aș putea să vi le întorc. Certitudinea a dat mâna cu împlinirea
și au făcut înveșnicit în lumină și cuvânt
gândurile sincere dintre ghiocei și brândușe de primăvară.
Apoi, cerutu-s-a o nouă filă întru noroc și fericire
și încă una... și încă una
până s-au făcut câteva veacuri pe care
mi le doresc să le petrecem împreună...
Nu pot schimba nimic! Pot, cu sinceritate, să mulțumesc
Bunului și Dreptului Dumnezeu
că a îngăduit această minunată lecție de viață
lecție de prietenie... lecție de sinceritate...
o lecție ce se scrie în fiecare martie
din fiecare primăvară...
Doar rugăciunea inimilor își urmează în șoaptă
zidirea printre veacuri și înălțimi
într-un zbor spre cuvinte pictate cu rouă necălcată.
Tăcerea își duce visul la culcare
Eu am un singur și neiertat regret -
că nu am putut răspunde tuturor
cu o îmbrățișare cernută din vorbe
și atunci vin spre a-mi cere cu plecăciune
iertare.
Iertare celor cu gând și suflet netulburat crescut în senin
care ați fi vrut să primiți un minim răspuns
NU am reușit! Ați fost mulți... foarte mulți. Tuturor o primăvară
frumoasă
plină de zâmbet și emoție, de împliniri și rugăciune
Azi, am scris postfața la o filă din cartea vieții mele
nu eu... fiecare dintre Dumneavoastră
și nu am scris-o oricum sau la întâmplare
ci a fost scrisă cu inima, cu sinceritate, cu gând și suflet senin
cu zâmbet de martie
cules din primăvara vieții timpului meu...
Și muzele călăuze în visarea cuvântului
au cerut să se facă liniște
urmează ZIUA POEZIEI - iubiți-o, sfințiți-o, fericiți-o...
Chiuzbaia, 20 martie 2023
Vasile Bele - cu gând de primăvară frumoasă
armonie și prietenie, semănând postfața la fila 53...
Doamne ajută!
La multi ani ,cu multă putere de muncă si bucurii cu carul!
RăspundețiȘtergere