Neliniștita Basarabie

 

                                                                                                     de Gheorghe Pârja

Am sentimentul că pe zi ce trece, cercul în jurul Basarabiei (Republica Moldova) se strânge. Cercul de cretă caucazian a devenit un cerc de foc. Mințile lucide, care ocolesc vama politicii, poartă serioase sentimente de îngrijorare. La invitația dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, am participat la un regal aniversar: 110 ani de la nașterea marelui sculptor Gheza Vida. Evenimentul a fost girat și de Academia Română, al cărei membru Maestrul a fost. Au fost prezenți la manifestare și academicieni. După discursurile adecvate, în momentele de relaxare, distinșii invitați au abordat și alte subiecte. Nu au lipsit nici opiniile lor despre neliniștita Basarabie.

De altfel, din Cetatea Cărții au plecat inițiative de mare folos pentru românii de dincolo de Prut. La multe dintre ele am fost prezent și eu. Așa s-a născut volumul „Ochii Basarabiei”, inițial un demers jurnalistc, acum un documentar cu valoare istorică. Nu uit a aminti că a fost girat de Cetatea Cărții din Baia Mare. De aceea, atenția mea pentru pământurile noastre de peste Prut este în stare de veghe. Am fost sincer îngrijorat când a fost vânturată o lovitură de stat la Chișinău. Președinta Maia Sandu a făcut un tur de forță diplomatică pentru a se pune la adăpost de amenințările Răsăritului. Așa, președintele american, Joe Biden, aflat în Polonia, a trimis pentru Basarabia un mesaj de susținere, felicitându-i liderul pentru curaj. Apoi, Maia Sandu, a fost pusă și în ecuații mai puțin favorabile. Cu multe semne de întrebare, încă nelămurite. Ce semnificație are întâlnirea ei cu fiul lui George Soros? Dar vizita cam discretă la Oradea?

S-au întețit tensiunile dintre Republica Moldova și Transnistria. Gesturile de sprijin din partea unor lideri mondiali, mai ales din partea SUA, semnalează adversarul, că Basarabia nu este indiferentă multor state. În primul rând, ajutorul economic, ce a însoțit discursul public, este o mană cerească, pentru că permite guvernului de la Chișinău, cu fața spre Europa, să depășească dificultățile economice, abil și cinic speculate de sateliții Moscovei. Aici, să o spunem pe față, România joacă un rol important în apropierea Basarabiei de Uniunea Europeană. Neutralitatea Basarabiei este o capcană, deoarece este vulnerabilă ca stare economică, nu are mijloace de apărare, nici armată bine dotată. De aceea Maia Sandu a făcut tot ce poate pentru a obține sprijinul Occidentului și mai ales promisiunea aderării la UE.

M-a pus pe gânduri o întrebare a Rodicăi Culcer: Ce stat occidental ar intra în război cu Federația Rusă, pentru Republica Moldova? La această întrebare nu pot să răspund. Dar cine poate? Republica Moldova este un stat fragil, dependentă economic și de Rusia, subminată de minoritățile de rusofoni și găgăuzi. Influența Rusiei în Basarabia nu poate fi neglijată. Și recentele proteste de la Chișinău sunt o dovadă în acest sens. Rusia nu și-a retras umbra groasă ce plutește peste Basarabia niciodată. Din primul an al declarării independenței sale, a avut loc războiul din Transnistria, în care au luptat și au murit tineri basarabeni. Îmi aduc aminte că, dimpreună cu colegul Vasile Iluț, ne-am aflat pe podul de la Vadu lui Vodă, în drum spre Dubăsari. Apele Nistrului duceau la vale animale moarte, haine și harbuji. S-a tras ultimul obuz în mijlocul podului. În fiecare seară veneau la Chișinău, la statuia voievodului Ștefan cel Mare, militari care povesteau întâmplări de pe front. Cel mai convingător a fost soldatul Lupu. După cum se știe acel conflict a creat o republică secesionistă, concepută de la început ca un drum spre Odesa.

Acum este mare fierbere în jurul depozitului de muniții de la Cobasna, din Transnistria, păzit de 1500 de militari. Dar pătrunderea unor trupe de comando, puse pe sabotaje și atacuri violente, este oricând posibilă. Sâmbătă au fost mari emoții în jurul unui meci de fotbal. Au fost sfătuiți ca suporterii basarabeni să nu participe. Mai nou, se agită și regiunea separatistă Găgăuzia, care a primit un rol mai important în planurile Rusiei de a destabiliza Republica Moldova. În ultimul an, o mare influență în Găgăuzia o are Viktor Orban, premierul Ungariei, și aliatul lui Putin. Este ușor de ghicit această apropiere. Astăzi, Găgăuzia este un teritoriu național autonom în cadrul Republicii Moldova, unde se vorbesc trei limbi oficiale: româna, găgăuza și rusa.

În prezent, găgăuzii au relații speciale cu autoritățile separatiste de la Tiraspol și votează de fiecare dată cu partidele comuniste. Da, sunt justificate neliniștile noastre față de Basarabia. De la Academia Română, la noi, oamenii de rând.