Limba română este limbă de stat

de Gheorghe Pârja

Ziua de 22 martie 2023 a devenit reper istoric în calendarul identității și unității basarabenilor, deoarece în acea zi astrală a fost promulgată Legea care confirmă un adevăr istoric și incontestabil: limba de stat a Republicii Moldova este limba română! După Declarația de Independență din 27 august 1991, Decretul semnat de Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, este o mare izbândă. Basarabenii, alături de alți douăzeci și șapte de milioane de oameni de pe glob, vorbesc limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene. Prin grija prietenului, cărturarului Gheor­ghe Mihai Bârlea, membru în colegiul de redacție, am primit revista LIMBA ROMÂNĂ, care apare la Chișinău, sub veghea intelectuală și patriotică a lui Alexandru și a Anei Bantoș, număr dedicat acestui eveniment cu semnificație istorică. Adică introducerea sintagmei limba română în Constituția Republicii Moldova.

Ediția specială a revistei este argumentul tenacității, viziunii și convingerii ferme a unor intelectuali basarabeni care s-au luptat cu perimatele dogme de sorginte imperial-bolșevice, care fluturau steagul roșu al glotonimului limbă moldovenească. Și bravii intelectuali au învins! Speranța legiferării limbii române în Basarabia a fost nesomnul cărturarilor. Cumplit context istoric ne-a fost dat să trăim, să vedem limba maternă, limba strămoșilor învoită printr-un decret! Cuceritorii nu iau numai holdele și aurul, obiceiurile și chiar viața oamenilor, ci interzic și limba vorbită de popor. Așa se confiscă țara!

În cazul nostru, expresia lui Nichita Stănescu mi se pare potrivită: „Limba română este patria mea!” Încă de la primul număr, din anul 1991, revista LIMBA ROMÂNĂ a avut un rol determinant în explicarea, de pe poziții strict științifice, spectrului larg, nuanțat și accentuat al denumirii limbii. Cum preciza și Alexandru Bantoș, redactorul-șef, pe parcurs colectivul redacției, cu sprijinul unor devotați oameni de știință și de cultură, a realizat un edificiu identitar unic. Ediția specială a revistei ilustrează tocmai felul în care s-a format prin timp fondul documentar de argumente în sprijinul limbii române în Basarabia. Adică în Republica Moldova.

În acest sens, s-au desfășurat conferințe științifice, colocvii cu participare internațională cu participarea unor filologi notorii din Republica Moldova, Rusia, ori Ucraina, care au examinat evoluția limbii române în teritoriul dintre Prut și Nistru, ca spațiu ling­vistic românesc. La conferințe nu au fost invitați, în mod deliberat, oameni de știință din România, pentru a evita posibile învinuiri de ingerință în chestiunea discutată. Dar au fost organizate manifestări pe această temă arzătoare la Chișinău, Suceava, Bălți, Iași, Cluj. Pledoaria pentru oficializarea limbii române în Basarabia a fost o preocupare pe față a oamenilor de știință, a scriitorilor și oamenilor de cultură din România.

Academia de Științe a Moldovei a spus răspicat, în repetate rânduri, că limba română este unica reprezentantă actuală a latinității orientale, oriunde ar fi întrebuințată ca limbă de stat, limbă de cultură, limbă de comunicare. Prețioasă și adecvată împrejurărilor, ne amintește domnul Bantoș, a fost contribuția ilustrului ling­vist de origine basarabeană Eugeniu Coșeriu, la promovarea identității și unității românilor. Studiile, articolele și comunicările savantului, publicate în revistă, dezvăluie magistral istoria și particularitățile evoluției limbii române în Basarabia. Îmi amintesc cu bucurie întâlnirea cu marele lingvist Coșeriu, la Festivalul „Lucian Blaga”, de la Cluj-Napoca.

Timp de trei zile i-am stat în preajmă și am învățat multe despre patrimoniul nostru ling­vistic. Revista LIMBA ROMÂNĂ, ediția specială, va rămâne peste vreme un tezaur de argumente care au fost aduse în for public, de oameni de știință, scriitori, care au trecut și multe opreliști, dar au învins. A câștigat adevărul, care a fost scufundat de poftele imperiale. Impresionantă este lista celor care de peste trei decenii au stat de veghe ca lumina dreptății să fie pe boltă. Nu pot uita că în Maramureș au fost constanți în crez și faptă dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, prin întemeiere de biblioteci peste Prut, universitarul și scriitorul Gheorghe Mihai Bârlea, cu o excelentă diplomație a prieteniei, mănos folosită în Basarabia și eu, care am adunat într-o carte experiența călătoriilor peste Prut.

Închei cu exclamația ling­vistului, profesorului universitar Nicolae Mătcaș: „Bine ai venit cu numele corect în Constituție, zbuciumată limbă română!” Nu uit că domnul Mătcaș, pe când era ministru al Științei și Învățământului la Chișinău, eu mă aflam împreună cu confratele Vasile Iluț în Basarabia, pentru a aduce în Maramureș, sub sigla ziarului nostru, copii de pe linia frontului. Domnul ministru m-a primit în audiență, a îmbrățișat ideea și ne-a ajutat să ajungem pe Nistru, la Vadu lui Vodă, de unde am îmbarcat un autobuz cu copii. O frumoasă aventură patriotică! Da, limba de stat a Republicii Moldova este LIMBA ROMÂNĂ!

Mulțumim Ana, mulțumim Alexandru! Și tuturor celor care au ținut pe umeri acest edificiu național