Ieri, 15 septembrie, colegii de la PNL și-au votat candidatul la alegerile prezidențiale într-un festival al iubirii de conducător și al înfierării opozanților de peste tot.
luni, 16 septembrie 2024
Festivalul ipocriziei...
Handbal feminin. A treia victorie pentru Minaur din tot atâtea meciuri
În etapa a treia din Liga Florilor, duminică, 15 septembrie, Minaur a învins-o acasă pe CSM Slatina cu 34-23 (17-10). Băimărencele au început foarte bine jocul, și-au asigurat un avantaj în primele minute și au reușit să gestioneze inspirat partida. A fost al treilea succes consecutiv în campionat, care o ține pe Minaur pe locul al doilea în clasament.
CS
Minaur: Iulia Dumanska (12 intervenții), Cristina Mihiș (4
intervenții) – Maria-Andreea Ianăși 5, Andrijana Tatar 5, Jessica Quintino
Ribeiro 5 (unul din 7m), Katarina Pavlovic 4, Denisa Roxana Romaniuc 3, Emilia
Anna Galinska 2, Aleksandra Vukajlovic 2, Magda-Alfredo Cazanga 2 (unul din
7m), Amelia Lundback 2, Teodora Lavinia Damian 1 (din 7m), Maria Gomes Da Costa
1, Fie Woller 1, Alba Chiara Spugnini Santome 1 (din 7m), Luciana-Andreea
Popescu. Antrenori: Andrei Popescu, Raul Fotonea, Daniel Apostu.
CSM
Slatina: Merve Erbektas (4 intervenții, a marcat un gol),
Jovana Micevska (4 intervenții) – Adina Gabriela Cace, Jovana Sazdovska 1,
Andreea Elena Bogdanovici 1, Daniela Elena Fulgoi, Sonia Vasiliu 1, Ana
Radovic, Sanja Premovic 7 (2 din 7m), Nada Corovic 3, Done Gul Bozdogan 4,
Ivana Gakidova 1, Cristina Diana Boian, Elena Hermina Olaru 2, Georgiana Alina
Mușat 1, Luciana Mara Matea 1. Antrenori: Attila Horvath, Demi Iulian Perpelea.
În etapa a 4-a, duminică, 22 septembrie, Minaur va
juca în deplasare cu Măgura Cisnădie.
Autor:
Cristi Someșan
Sursa:
CS Minaur
Singura soluție!
Ieri, spre sfârșitul Sfintei Liturghii, mă uitam la bucuria oamenilor, la chipurile luminoase.
Erau de la copii abia botezați – a treia generație
de membri ai comunității din nucleul inițial, copiii copiilor noștri – până la
bătrâne de peste 80 de ani. De obicei vine la slujbă și medicul psihiatru
Galina Răduleanu, basarabeancă, fostă deținută politic (patru ani de detenție
la Braşov, Uranus, Jilava, Arad şi Oradea), fiica preotului patriot Boris
Răduleanu (condamnat de bolșevici la 10 ani de pușcărie), care a împlinit anul
acesta 91 de ani și se ține mai bine decât mulți din generația noastră. Vine la
biserică cu tramvaiul de departe, uneori pe o vreme imposibilă (călduri mari
sau frig) și stă aproape toată slujba în picioare, ceea ce ne cam umilește pe
toți cei care ne mai plângem că ne este greu. Nu mai vorbesc de cei care găsesc
să facă orice altceva în sfânta Duminică, numai să dea două ore pentru Dumnezeu
care și-a făcut altar de jertfă din Cruce, nu catadicsesc.
Dar să vă spun gândul ce mi-a venit după ce s-a
terminat împărtășania cu Sfântul Trup și scumpul Sânge al Mântuitorului. A fost
prea puternic și de aceea îl mărturisesc public.
Suntem precum înainte de Potop, când lui Noe
Dumnezeu i-a poruncit să-și facă arca în care să salveze familia și
viețuitoarele Pământului.
Lumea era atât de stricată, încât Domnul a luat
decizia radicală de a aduce un diluviu prin care să facă un nou început
Creației Sale.
Îmbâcsiți în păcate, cei din jur îl batjocoreau pe
Noe, care făcea voia lui Dumnezeu și construia acea ciudățenie inutilă, acțiune
de neînțeles pentru cei din cetate.
Am avut o revelație cum că acea barcă de salvare a
Creației este Biserica acum.
Comparația dintre o corabie și biserică este veche.
Ce am văzut acum era concretețea, similitudinea situațiilor.
Trăim vremuri pe care nu am fi crezut vreodată să
vină. Eu, cel puțin, nu m-am gândit nicio clipă în 1990 că vom ajunge aici, ca
ideologia comunistă să fie înlocuită cu una care să facă din sodomie un
standard la care nu numai că ar trebui să se supună societatea, dar să fie
construit un nou limbaj care să-l înlocuiască pe cel „vechi”, să fie redefinită
noțiunea de Familie, mai mult, chiar și aceea biologică, de sex (masculin sau
feminin).
Stranietatea nu atinge doar aceste aspecte, dar
vedem cum ideologia sexo-marxistă se deversează imund în școli și grădinițe, în
cărțile pentru copii, în cultura de mase (cinematografia mustește de „eroi”
pederaști, care înlocuiesc modelele ideale de tip muncitorul sau colhoznica din
filmele anilor ’50), a pătruns în teatru, în artele plastice șamd. Presa
globalistă a devenit un focar permanent de manipulare, iar marea majoritate a
oamenilor politici, în tot cazul cei promovați la vârful puterii, sunt niște
biete marionete acefale și decrepite.
„Biserica ESTE Arca, în ea vă veți salva”, auzeam în
minte foarte limpede când stăteam în strană și mă bucuram de oameni.
Ca și atunci, cei care spun că nu poate fi salvare
în alt chip sunt luați în râs. În cel mai bun caz, spiritele subțiri îi
tratează condescendent pe cei care cred „într-o forță supranaturală”.
Și totuși, condițiile sunt izbitor de asemănătoare.
Chiar vorbeam zilele trecute cu un Părinte pe
această temă: câtă răbdare să mai aibă Dumnezeu când vede mlaștina în care s-a
transformat sufletul omului astăzi? Chiar și în Biserică, suntem departe de
Hristos și am schimbat inclusiv rugăciunea domnească, Tatăl nostru, „facă-se
voia Ta” a devenit „facă-se voia mea”. Adică fugim de Cruce. Lumea creștină,
mai ales în „Occidentul Colectiv”, este pulverizată. Oamenii i-au făcut loc de
muncă diavolului pe tot pământul.
Revenind la ce am auzit atât de limpede: nimeni nu
va răzbi în vremurile ce vin dacă nu se va urca în Arca Domnului, în Biserica
Sa.
Va fi singurul loc în care vom putea să ne păstrăm
sufletele. Orice alt substitut omenesc nu va putea să ne facă să răzbatem în
tulburările ce sunt și ce vor veni. Doamne, nu ne lăsa!
Iulian
Capsali
Bazarul orașului de kakao
Ruginit de-atâtea toamne, îmi iau cârja anilor trecuți, și, șontâc, șontâc, cu toată glicemia, colesterolul și scârțâitul de oase după mine dau o fugă leneșă în bazarul orașului de kakao.
La prima tarabă cu (ne)miros de mici și urină, se
trag la xerox îngeri și se vând;
-Ia îngerul, neamule!...
Este proaspăt și te scapă de ispite. Printre
decolteuri sfinte cu șanțuri de sâni bulbucați, la vedere (Ce-mi trebuie mie
acum așa ceva, Doamne?), m-apropii să văd măcar cum este un sfânt de-al acestui
precupeț. Lumea flămândă cumpăra de zor îngeri și-i așeza-n portofelul de unde
tocmai ce plecaseră banii. Uni cumpărători erau convinși, alții nu prea, dovada
îngerilor ce stăteau acum pe jos, pe aleile târgului.
Se mai vindeau pe-aici prin bazar și alifii pentru
inimi triste.
-Ia alifia, neamuleee!...
Destui și destule se-nghesuiau pentru unguentul
fericirii, ba erau amenințați de vânzător, cel care nu mai făcea față
așezatului banilor – n-avea timp nici măcar de-un fum, sărmanul, care-i mai și
amenința pe umpărători prin trompeta bahic-tabagică:
-Nu vă-nghesuiți că am cu ce să vă ung pe toți, mai
ales pe toate!
Inimi ne-mplinite-n visuri scormoneau peste tot prin
tabagicul târg în speranța unui bob de fericire, prin târgul unde se negociază
promoții fierbinți cu prețul la vederea soarelui ascuns după furiosul nor plin
de câlți periculoși.
Tocmai se subția dimineața pe pulpa zării și tot
felul de cumpărători se scurgeau spre târgul de unde puteai face rost de
iluzii.
Chiar în față, pe fruntea unei chilii, pardon,
gherete, scria cu litere de-o șchiapă, Vindem iluzii!
-Ia iluzia, neamuleeee!...
Ia să te faci bine, să-ți treacă!
Și trupul vântului alerga pe bătrâne cărări prin
nămeții unor gânduri movalii. Copacii își construiau colibe, iar neastâmpărații
și visătorii cumpărători de detoate forfoteau prin bazarul încins. Toamna cu
brumă pe dinți și sprâncene ruginii ședea-n poarta târgului cu
mâinile-ncrucișate de mirare și deseori o auzeai:
-Ăștia nu se mai fac bine!
Luna desfăcută la sâni și-a pus și ea mâna la ochii
pe care i-a repezit apoi în mare.
Pe latura dinspre lacrima patrată a ierbii de otavă
mugea o muzică, muzica deșertului infantil. N-ajunsese târgul pe la jumătate și
cumpărătorii se pregăteau de horă. Măcar să se-aleagă cu ceva, dacă n-au găsit
tot ce sperau.
Iată și taraba cu vise!
-Ia visul, neamuleeee, striga-n gura mare o
balaoacheșă cu bani la cozi! (Nu de cozile prostimii ar fi vorba, se spune-n
poveste...)
Ia-l că, pă copii mei, te faci bine! Returnăm jumate
dân preț dacă vindecarea nu este completă!
Ia visul, neamuleeee!
Alături, pentru cei necăjiți era postată taraba cu
bucurii.
-Ia bucuria, neamuleee!...
Ia că avem și sunt proaspete! Necazuri să fi avut că
de-aici luai bucurii câte doreai, mai ales că nu erau scumpe.
Exact unde trebuia, lângă ghereta cu bucurii, trona
cea cu fericire.
-Ia fericirea, neamuleee...
Ia că nu mai avem multe. Aici „comersantul”, ca toți
„comersanții”, mințea. Avea bucăți de fericire dublu decât visătorii din bazar
aveau nevoie.
Ia fericirea, neamule și n-o să mai vezi lacrimi!
Ia fericireaaaa!...
Ultima tarabă unde se-ntregește cercul bazarului
este ghereta unde se vând sparanțe.
-Ia speranța neamuleeee! Ia-o că este caldă. A
cumpărat unul săptămâna trecută vreo două că nu vindem mai multe (s-ajungă la
toți) și a câștigat la Loto.
Ia speranța, neamule!
Ia-o că frige!
Nu dați banii pe prostii, luați speranțe movali!
Pe sfârcul Căii Lactee, din Carul Mare, sfinții se
miră și spun:
Iată de ce nu-i aduce Domnul aici!
Puiu
RĂDUCAN
16092024-B.
Olănești
Se caută meseriași
de Gheorghe Pârja
A început școala! Lumea politică este cuprinsă de
febra electorală. Bătălia pentru Cotroceni este aprinsă. Candidați ca la moară!
Adică mulți veniți de pe toate plaiurile țării. Unii au puține grăunțe în sac.
Cu toată această precară ofertă, promit pâine albă, cozonaci și covrigi cu mac.
Dar candidații nu prea cunosc nevoile țării, ale oamenilor. S-au înghesuit la
deschiderea noului an școlar unde au spus cuvinte protocolare. Și, totuși,
plutește în aer o stare apăsătoare, o neliniște căreia nu-i găsesc explicația
liniștitoare. Și nu vine doar de la alerta care ne intră în casă. Mai sunt
neajunsuri de care te lovești în fiecare zi. Simt o lipsă acută de meseriași.
Este o adevărată aventură să ai nevoie să-ți verifici o instalație electrică,
să-ți schimbi un robinet, ca să nu mai spunem că vrei să-ți pui un gard. Și la
orașe, dar mai ales la sate, penuria meșterilor este evidentă. Constatările
noastre cotidiene sunt prilej de discuții fără final. Chestiunea este mai veche
și nu-i greu să-i deslușești motivele. Școlile de meserii s-au subțiat serios,
ba prin 2009 au fost uitate în mod organizat. În aceste zile am auzit ceva mai
încurajator în această privință.
Ce-i de făcut? Câteva imbolduri le-am desprins din
explicațiile unui expert în educație, fost consilier în ministerul cu pricina.
Crede că s-a atrofiat serios instinctul autentic pentru muncă. Cu sprijin
serios din partea statului, care acordă ajutoare fără discernământ. Primesc și
cei care au nevoie, dar și cei care sunt buni de muncă. Și sunt mulți! Apoi
este luată în batjocură o normă de mare onoare și demnitate umană: meseria este
brățară de aur. Nu-i de sorginte comunistă, cum se spune adesea, ci îi de pe
vremea lui Ion Creangă. Ba și mai veche, dacă mă gândesc la celebrele bresle.
Expertul spune că două ar fi motivele pentru care apetitul pentru învățământul
profesional este scăzut. S-a creat o atmosferă incertă în jurul faptului că a
face o școală profesională înseamnă o condiție modestă. Te plasează la marginea
societății. Fals!
Din păcate, facultățile cu profil sonor dau
absolvenți care nu-și află rost în societate pe măsura pregătirii. În vecini, o
absolventă de comunicare vinde la non-stop. Cinste ei că muncește. Dar nu
pentru asta s-a pregătit! Sistemul actual nu oferă un învățământ coerent, motivat
și o garanție că după absolvire ai o pâine în mână. Nu este pusă în acord
pregătirea profesională, câtă este, cu nevoia de pe piața muncii. Periodic,
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Maramureș pune la dispoziția
celor interesați locuri de muncă vacante. Se caută administratori baze de date,
administratori societate comercială, barmani, bucătari, lăcătuși mecanici,
muncitori necalificați, farmaciști, ingineri, șoferi, ucenici, psihologi, un
editorialist etc.
De unde se recrutează persoane pentru aceste
meserii? Ne spune expertul, care a fost la fața locului, că în Germania și
Elveția, state cu vechi aptitudini tehnice, învățământul profesional este o
realitate normală, sub semnul onoarei meseriei. Tinerii din aceste țări trec în
număr mare pragul școlilor de profil. Mult mai puțini tineri merg la licee
teoretice și mult mai mulți fac calificări în meserii. Elevii au asigurată
legătura cu practica prin companii. Statul face contracte ferme, puternice, cu
clauze greu de încălcat. Tinerii fac trei zile școală și trei zile practică.
Practica se face la locul de muncă, cu tutorat și mentorat, au specialiști
care-i îndrumă. Tinerii știu exact ce-i așteaptă după terminarea școlii.
Pregătirea de calitate și cariera profesională sunt extrem de bine definite, cu
efect.
Noi, care suntem îndemnați să luăm pilde bune de la
Occident, de ce nu putem ieși din cercul vicios? La nemți cultul muncii nu a
dispărut. Mai importă forță de muncă, și de pe la noi, dar… la sparanghel. Și
la noi sunt câteva experiențe de luat în seamă. Despre școala profesională de
la Brașov am mai scris. Este făcută sub oblăduire nemțească. Cei pregătiți
acolo, în mare parte, iau trenul spre Berlin. Expertul ne mai semnalează școli
de profil la Zalău, Cluj, Ploiești, locuri de excelență, patronate de companii
foarte puternice. Care pregătesc forță de muncă pentru ele. Avem nevoie de
meseriași la orașe și sate. Aici domnul stat trebuie să se trezească. Să
sprijine învățământul vocațional. Tabloul actual românesc arată o criză acută
de meseriași! O penurie ucigătoare de meseriași, care să presteze munci pentru
cetățeni.
Domnul expert a constatat fenomenul chiar din inima
ministerului. Este mare agitație electorală. Candidații ne opresc pe stradă
pentru semnături. Semnez pentru cel care va iniția o lege a meseriilor. A celor
necesare pentru omul de rând. Nu uit pe ce lume trăiesc. Dar nici calculatorul,
nici telefonul mobil, daruri ale acestui timp, deocamdată nu-mi repară lumina
în podul casei. Reconstruiți mesajul public: meseria este brățară de aur.
Cerere este în societate, în cartiere, pe străzi, la sate. Așteptăm oferta.
Visez la firme mici, cu meseriași pricepuți, care să ne facă viața mai
liniștită. Se poate! Dacă nu uităm brățara de aur!
Cine a fost Ecaterina (Tinca) Vartic?!
Ea a fost Ecaterina (Tinca) Vartic, în anul 1887, femeia care a stat alături de cel mai mare și iubit povestitor român Ion Creangă, timp de 17 ani, din anul 1872 și până la sfârșitul vieții.
Era de origine armeană. Iată ce spunea marele povestitor despre ea: ,, Mi-am luat în casă și o țățacă tinerică, de nouăsprezece ani, pe Ecaterina Vartic, ca să aibă grijă de băiat și de mine, că de când ne-a lăsat diavolița, nu-s nici bărbat însurat, nici vădoi, ci cum e mai bine, și una și alta. Lumea, cum e lumea, că numai moartea îi astupă gura, zice multe, dar cine stă s-o asculte? Zice că Tinca-i prea tinerică pentru un drac bătrân ca mine. Zice că mi-am făcut-o țiitoare, dacă nu mi-am putut-o face nevastă. Vorbească lumea până i-o ajunge gura la urechi! Eu nu am dreptul la viață, trebuie să - mi pun unghia-n gât ca pițigoiul? Costache, băiatul meu nu are nevoie de îngrijire și mâncare?
Cei care au cunoscut-o pe Ecaterina Vartic spun ca era,, deșteaptă și cuminte" și avea,, darul povestirii". Avea calități culinare apreciate mult de Ion Creangă. Marele nostru poet Mihai Eminescu venea des la Ion Creangă și o perioadă a locuit la el și acest lucru s-a datorat și Ecaterinei Vartic care,, respecta pe conu Mihai și ținea la el".
Ecaterina Vartic a murit în anul 1912 la doar 59 de ani.
C.L.
Evenimentele zilei de 16 septembrie 2024
Evenimente
Maria de Anjou este proclamată regina Ungariei.
Armata americană a obținut o victorie împotriva celei britanice în bătălia de la Harlem Heights din cadrul războiului american de independență.
Domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale.
Se deschide, la Sibiu, primul "Congres național-bisericesc al românilor ortodocși" din Transilvania și Ungaria;
Înființarea Societății farmaciștilor din România - FOTO.
În orașul Flint, din statul american Michigan, sunt puse bazele General Motors Corporation.
Adolf Hitler îl primește la reședința sa din Berchtesgaden pe primul ministru britanic Arthur Neville Chamberlain, care își exprimă disponibilitatea de a convinge guvernul de la Praga să cedeze regiunile sudete, locuite în majoritate de germani.
Malaya, Singapore, Borneo de Nord (Sabahul de astăzi) și Sarawak s-au unit pentru a forma Malaezia.
Inaugurarea noii Opere Metropolitan din New York.
Papua Noua Guinee își câștigă independența față de Australia.
A intrat în funcțiune prima platformă românească de foraj marin.
S-a definitivat protocolul de la Montreal, un tratat internațional pentru protejarea stratului de ozon prin interzicerea fabricării unor substanțe dăunătoare acestuia.
Miniștrii de externe ai României și Ungariei, Theodor Meleșcanu și László Kovács, semnează la Timișoara tratatul bilateral de prietenie și bună vecinătate, Tratatul de la Timișoara.
Celebrări
A fost născut Andrei Roman.
A fost născut Robert Harold Schuller.
A fost născut Laurence J. Peter.
A fost născut Francis Parkman.
A fost născut David Copperfield.
A fost născut Mickey Rourke.
A fost născut Peter Falk.
A fost născut Aurelia Batali.
A fost născut Gheorghe Schwartz.
A fost născut Roxana Sorescu.
A fost născut Victoria Ana Tausan.
A fost născut Nadia Boulanger.
A fost născut Albert Szent-Gyorgyi.
A fost născut Lauren Bacall.
Comemorări
A murit Maria Callas.
A murit Ioan Alexandru.
A murit Jean Piaget.
A murit Aurel Dumitrascu.
A murit Iosif Ivanovici.
A murit William Patrick Kinsella.
Sursa: Wikipedia
duminică, 15 septembrie 2024
Undă verde de la Congresul SUA pentru cel mai scump program din istorie! România cumpără 32 de avioane F-35 cu 6,5 miliarde de dolari!
Armata României anunță că a primit, vineri, notificarea Congresului SUA, care confirmă vânzarea către România a 32 de avioane F-35, în cadrul programului de înzestrare „Avion multirol de generația a V-a, F-35” – faza I, prin programul de asistență de securitate Foreign Military Sales (FMS). Țara noastră va cumpăra în primă fază 32 de aeronave F-35 pentru care va plăti 6,5 miliarde de dolari.
A mai căzut o stea din constelația handbalului românesc!
„Îi vom păstra vie amintirea şi îi vom onora întotdeauna moştenirea în handbalul românesc. Transmitem sincere condoleanţe familiei şi celor apropiaţi. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a transmis FR Handbal.
Cristi SOMEȘAN
Twinkl. De la evaluare la predare
| ||||||||||||||||||||||||||||||
⭐ Descoperă ACUM ⭐ | ||||||||||||||||||||||||||||||