Revista semestrială „Dobrogea culturală” ne îndeamnă la iubire și visare

Prin grija constantă a „camaradului” Costel Avrămescu, redactor șef al publicației de cultură, educație și opinie „Dobrogea culturală”, mi-a sosit la Lucăcești revista mai sus amintită, Anul XV, Nr. 1(35), ianuarie-iunie 2025.

Editorialul este semnat de directoarea revistei, Vasilica Mitrea și face referire la „Valoarea unui popor”, îi îndeamnă pe cititori la iubire, face un apel la „unire, indiferent de pe ce poziție suntem”.

„Cronica literară” este semnată de Virginia Popescu, Răzvan Ducan și Vasilica Mitrea; cu „Note de călătorie” sau „Jurnal de călătorie” apar Trandafir Sîmpetru și Adrian Ioniță iar cu „Note de lectură” maramureșeanul Vasile Bele.

Măria Sa, Poezia, este bine reprezentată în cunoscuta rubrică „Constelația Lirei”: Marinela Belu-Capșa, Laura Potîrlău, Costel Avrămescu, Ionuț Calotă, Constantina Grosu, Georgeta Tudor, Mioara Oprișan, Gelu Dragoș, Lăcrimioara Elefteriu, Lia Sol, Ica Romaniuc, Diana Ețco, Nicolae Capri iar la „Debut liric” sunt prezente elevele Amalia Dimulescu, Alexandra-Ioana Moise, Anna-Deea Ștefania Butiuc, Raluca-Ștefania Rotaru, sub coordonarea profesoarelor Mariana Deatcu, Ecaterina Tolotan și Mirela Căpățână.

„Proza scurtă” și „Eseul” sunt apanajul lui Costel Avrămescu, Ionuț Calotă, Daniela Vîlceanu, Ștefan Popa, Andreea Bratu, Virginia Popescu („Haibun”), Vasilica Mitrea, Angela Dumbravă, Lucia Cosmina Vlad iar „Semnalul editorial”, de final,  e semnat de Gelu Dragoș.

Cu studii monografice este prezent Constantin Cheramidoglu iar rubrica „Interviu” aparține Gabrielei Dobre cu un interviu amplu luat pictoriței Mirela Mira Turtoi, cea care, alături de Mircea Iordache ilustrează cu lucrări acest număr de excepție!

Felicitări colegilor de pe țărmul Mării Negre pentru reușita editorială, pentru longevitate (este al XV-lea an de apariție) și cum se spune în această parte de țară „Vânt la pupă!” .

                                                             Gelu Dragoș, UZPR

Semnal editorial - A apărut revista Ligii Scriitorilor Dobrogeni – „Dobrogea culturală”, iulie-decembrie 2024

Într-o grafică de excepție, de un albastru ce amintește de Marea Neagră, a apărut revista de cultură, educație și opinie „Dobrogea culturală”, Anul XIV, Nr. 2 (34), iulie-decembrie 2024. Mulțumesc pe această cale domnului redactor-șef Costel Avrămescu pentru grija și constanța cu care-mi trimite revista, pe calea Poștei Române, revistă în care, prin grija doamnei Vasilica Mitrea, director și Costel Avrămescu sunt publicat și eu cu un grupaj de unsprezece poezii, în cadrul rubricii  „Constelația lirei”.

Este un număr dens și valoros, cu aură academică, la care și-au adus aportul și redactorii Sandu-Gabriel Constantin, Gabriela Dobre și Vicențiu Șișu cu lucrări grafice.

Editorialul „Cum să adăugăm ani vieții la vârsta pensionării” semnat de către Vasilica Mitrea ne reamintește un adevăr axiomatic: „Munca este cel mai bun medicament pentru sufletul omului”(Galileo Galilei) și scrie: „...considerați munca drept cel mai fidel aliat pentru prelungirea vieții. Dacă ar fi după mine,  aș iniția un program (proiect-pilot) pentru antrenarea cât mai multor pensionari în activități utile. Statul să pună la dispoziție terenuri pentru ferme legumicole și nu numai, spații pentru grădinițe, creșe unde pensionarii să se ocupe de nepoței, facilități pentru diferite alte scopuri: aziluri, cluburi, cabinete medicale (cu taxe modice sau gratuități consistente), voluntariat. Astfel,  aceste persoane nu s-ar mai simți inutile, iar, pe lângă socializare, ar aduce mari servicii societății. Așa cum noi, cei din domeniul cultural, muncim din plăcere și, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, fără beneficii materiale, gratis, având o preocupare utilă în viață până la vârste înaintate. Investiția nu ar fi mare, însă rezultatele ar fi miraculoase”.

Rubrica „Cronica literară” este bine reprezentată de către Arșaluis Sarchisian Gurău care face o recenzie la volumul „Clipe peste eternitate” a lui Costel Avrămescu: „Cartea domnului Avrămescu Clipe peste eternitate urmărește, prin cele patru capitole ale sale, anotimpurile anului. La o privire mai atentă, aceste timpuri ale anului sunt, în fond, mai ales, ipostaze ale sufletului”.

Costel Avrămescu disecă volumul „Telluries” al lui Alhama Garcia, despre care afirmă: „Autorul ne trimite la unitatea structurală și funcțională a celor două regnuri, vegetal, care face legătura dintre pământ și soare, și animal, care nu ar putea supraviețui dacă celălalt ar dispărea. Acestea cooperează și împart echitabil apa, hrana și spațiul vital. Relația dintre ele reprezintă una din minunile universului, o dovadă că au fost concepute să trăiască în armonie”.

Virginia Popescu analizează cartea lui Ion Codrescu, grafician și editor, numită „Pagini de haibun/ Haibun Pages”: „Regăsindu-se în copilul de odinioară, autorul reînvie satul dobrogean în care și-a petrecut cei mai frumoși ani din viață”.

Mioara Oprișan prezintă volumul de poezie „Viața între lacrimă și zâmbet” al constănțenei Ana Mihail: „poezia Anei, clasică în esența ei,  cu ritm și rimă, este o poezie a intimității sufletești, care ne amintește, fie de Vasile Alecsandri, pe alocuri, fie de Esenin și în multe aspecte privind delicatețea sufletească, de Magda Isanos”.

Gabriela Dobre îl descoperă pe facebook pe părintele Crin Triandafil Theodorescu și ni-l prezintă și nouă: „Vorbea cu infinită gingășie despre Dumnezeu și dragoste, căci Dumnezeu este Dragoste, despre Dumnezeu și oameni, căci Dumnezeu este Omul, despre Dumnezeu și sfințenia  care mângâie și înfrumusețează totul”.

Vasilica Mitrea este prezentă cu o cronică la volumul „Istoria lui Crezus – pagini de mitologie și istorie antică în versuri”, editura „Pontos” Chișinău de dr. Diana Ețco.

Rubrica „Eseu” le cuprinde pe Lucia Cosmina Vlad cu materialul intitulat „Fii omul, care își păstrează mintea ageră!”, Maria Vaida de la Cluj Napoca care se preocupă de „Restituiri din epoca Eminescu: Lucreția Suciu sau Mările iubirii”. Dan Nicolau ne prezintă eseul „O poveste cu Covorul Fermecat” și vorbește, documentat, despre cel mai mare covor (14mx9m, aproximativ 500 Kg) pe care sultanul Abdul Hamid l-a comandat și dăruit moscheii din insula Ada Kaleh.

Ștefan Popa ne ordonă „Visați ca să trăiți”. Minunatul eseu se termină cu aceste cuvinte: „Nu de puține ori, omul rămâne fără cuvinte la întrebarea: cum ai ajuns acolo, sus...? Simplu: am visat și mi-am urmat chemarea...Omul încetează să mai fie, când nu mai are nici un vis...Visați ca să trăiți...Cer senin, pe cer și-n suflet!”.

Rubrica „Monografie” este „Despre italienii din Dobrogea”, autor Constantin Cheramidoglu iar rubrica „Impresii de călătorie” aparține lui Adrian Ioniță care are un material numit „O ușă spre orient: Iordania” și ne prezintă fascinanta lume a Orientului Mijlociu: „Virtuțile beduinilor: sunt puternici precum deșertul; fini precum nisipul; se mișcă precum vântul; întotdeauna LIBERI”.

Predomină Poezia, ceea ce nu-i rău deloc. Sub titlul „Constelația Lirei” semnează: Daniela Vîlceanu, Gabriela Dobre, Maria Vaida, Lăcrimioara Elefteriu, Al. Florin Țene, Petre Manea, Gelu Dragoș, Maria Bem, Costel Avrămescu, Cornelia Diță, Nicoleta Vișan, Laura Potîrlău și Aurel Covrig.

„In memoriam” ni-l aduce în amintirea noastră pe academicianul, scriitorul, istoricul literar și omul politic din Republica Moldova - Nicolae Dabija (15 iulie 1948 – 12 martie 2021). Soția Tatiana Dabija mulțumește pentru comemorarea marelui cărturar dispărut, printr-un eveniment amplu organizat de către Primăria Municipiului Iași, Muzeul Municipal „Regina Maria”, Cenaclul Literar-Artistic„Nicolae Dabija”, Cenaclul Literar-Muzical „Lira Prutului”, Cenaclul Literar Artistic „Vocea Generațiilor”.

Acest număr este întregit și cu rubricile „Cărți primite la redacție”, „Atracții turistice din Dobrogea” și „Monumente istorice dispărute din Constanța”.

Felicitări truditorilor constănțeni ce ne dovedesc că acolo, pe malul mării, dragostea pentru cultura română există cu adevărat!

                                                                   Gelu DRAGOȘ, UZPR

INVITAȚIE CULTURALĂ

 În atenția membrilor „Ligii Scriitorilor Dobrogeni” și a colaboratorilor revistei „Dobrogea culturală”

Dragi prieteni,

am primit doar o parte din creațiile domniilor voastre pentru următorul număr al revistei „Dobrogea culturală”, a cărui lansarea va avea loc la începutul lunii ianuarie 2025. Revin cu rugămintea ca, până, cel mai târziu, pe 01.11.2024, să participați la reușita spațiului editorial cu texte de: cronică literară, recenzii, eseuri, proză (fragmente de roman, scurtă), poeme, aforisme, epigrame, umor, cimilituri, rebus, traduceri etc. În limita a maximum două pagini A4, TNR 12 la un rând, cu diacritice, semne de punctuație și însoțite de o fotografie tip CI/pașaport cu bună rezoluție, materialele să fie originale, nepublicate în alte reviste.

Adresele de expediție: ucsemarvaletsoc@gmail.com sau vasilicamitrea@yahoo.com

Vă așteptăm cu drag!

ECHIPA REDACȚIONALĂ

Invitație - Ziua Dobrogei

 

Liga Scriitorilor Dobrogeni și Cenaclul literar-artistic "Olga Duțu", vă invită, dragi scriitori și cititori, la Sărbătorirea Zilei Dobrogei, Eveniment Cultural inedit, ce va avea loc la Restaurantul "Voila", din Constanța, miercuri, 13 noiembrie, orele 16.00. Ca semn al prețuirii, îi așteptăm și pe prietenii noștri-artiști, să ne bucurăm împreună, ca la Mare Sărbătoare!...

Vă rugăm să confirmați participarea la tel. 0728 115 332.

VASILICA MITREA, Președintele Ligii Scriitorilor Dobrogeni și al Cenaclului "Olga Duțu"

A apărut ”Dobrogea culturală”, revistă literară a Ligii Scriitorilor Dobrogeni

 

Un mic dar de Crăciun am primit zilele trecute, când poștașul mi-a adus revista „Dobrogea culturală”, anul XIII, nr. 2 (32), iulie-decembrie 2023, revistă de cultură, educație și opinie fondată în anul 2010, care îi are în consiliul redacțional pe: Vasilica Mitrea director, Costel Avrămescu redactor-șef, Sandu Gabriel Constantin și Gabriela Dobre redactori.

Din Editorialul semnat de Vasilica Mitrea, intitulat „Despre predare” reținem că autoarea a trăit în cultul prieteniei, acest fapt ajutând-o în prestigioasa sa activitate militară: „Nici eu, la rândul meu, nu vreau să dezamăgesc pe nimeni. Pentru aceasta trebuie să-i recunoști fiecăruia în parte, ce a făcut pentru tine. Am foarte mulți oameni pe care îi iubesc! Îi prețuiesc! Și sper ca niciodată să nu mai trăiesc acestă dezamăgire care se cheamă TRĂDARE!”

Costel Avrămescu, sub titlul „Revistele de cultură, formă inseparabilă a libertății de expresie” face vorbire despre libertatea de expresie, despre desființarea cenzurii, despre soarta revistelor culturale după mare deschidere din 1989, dar și despre pericolul dispariției unora dintre ele din varii motive: „Nivelul scăzut al educației generale de azi și concurența agresivă pe care mass-media și internetul în general o fac lecturii sunt alte cauze ale situației fragile, chiar critice, a revistelor de cultură de azi. O altă cauză importantă o constituie supraviețuirea publicațiilor culturale în condițiile unei economii de piață haotice și rapace și ale mediilor politic și administrativ care par să nu fie sensibile la importanța lor și să nu înțeleagă specificitatea majorității acestora.” Continuarea interesantului articol va fi în numărul 1/33 ianuarie-iunie 2024.

Despre ediția a doua a Taberei literare „Sărbătorim cuvântul la țărmul mării” scriu cei din redacție și aflăm că câștigătorii acestei reușite ediții sunt: Gabriel Constantin (Marele trofeu), Georgeta Tudor (Premiul I), Florentina Danu (Premiul al II-lea), Maria Bem (Premiul al III/a) și Petre Manea (Mențiune). Există rubrica „Impresii de participant” unde participanții mulțumesc organizatorilor pentru această tabără.

Mioara Oprișan ni-l readuce în memorie pe Poetul Național în eseul „Puterea și calitatea cuvântului scris în actul creator eminescian”. Sorin Marcel Colesniuc, în articolul „Cultura dobrogeană promovată de asociația SINE QUA NON” consemnează: „Activitatea acestei asociații înființată în 2021 de către cercetătorii științifici constănțeni dr. Sorin Marcel Colesniuc, dr. Gabriel Mircea Talmaschi și dr. Lavinia Dumitrașcu cărora, ulterior, li s-au alăturat și dr. Cristina Paraschiv Talmaschi, dr. Marian Cojoc, dr. Mariana Cojoc și dr. Costin Scurtu.

Laura Vâlceanu are o recenzie numită „Ecoul clipei” la cartea poetului Costel Avrămescu de haiku-uri cu același titlu: „Dincolo de originalitate, relevantă este folosirea cuvintelor care găsesc puncete de rezonanță în sufletul cititorului prin sensibilitate, expresivitate, viziune originală, spirit ascuțit de observație, efect de surprindere, substanțialitate și esențialitate, dând frumusețe și armonie aparte versurilor. Odată cu apariția acestui volum, Costel Avrămescu își îmbogățește palmaresul literar cu un nou gen, cel al tradiției literare japoneze, amintindu-ne că arta înseamnă trudă, talent și studiu personal, dar și o doză de dăruire necondițiată spre bucuria semenilor.”

Răzvan-Raul Ivan ne prezintă „Capela militară Carol al II-lea din Constanța”, un amplu și documentat articol care va continua în numărul din ianuarie-iunie 2024.

Stoica Lascu este prezent cu un grupaj de restituiri literar-publicistice la „145 de ani de la reîncorporarea Dobrogei în Statul Român”. Costel Avrămescu propune proza scurtă „Hotar copilăriei”, iar Ina Dumitrescu trei poezii din creația proprie în rubrica „Constelația Lirei”.

Gelu Dragoș are o cronică despre „Luminile poetei Adriana Weimer”. De altfel, poezia este bine reprezentată și prin: Laura Potirlău, Gabriela Dobre, Lăcrimioara Elefteriu, Elena Cârneală și Maria Bem.

Alte titluri interesante, demne de citit: Lucia-Cosmina Vlad  - „Conștienți ne creem realitatea optimă”; Constantin Cheramidoglu – „Imaginea grecilor în societatea veche constănțeană”; Nicoleta Vișan – „Capcana parfumurilor”(proză); Emil-Corneliu Ninu – „Olga Duțu, un nou cenaclu literar”; Vasilica Mitrea, la rubrica „In memoriam” scrie despre „Iulius Predușel, nume de referință în cultura constănțeană”; Ananei Gagniuc este prezent cu proză umoristică, iar Costel Avramescu cu „Stihurele satirice”.

De remarcat faptul că acest număr al revistei este ilustrat cu picturi de Alexandru Ghinea. Și uite așa, citind și recitind revista, mi s-a făcut un dor imens de Marea Neagră, de prietenii de condei constănțeni. La mulți ani!

                                                                         Gelu DRAGOȘ, UZPR

Gânduri despre Tabără literară: "Oprește-mă la tine, Maramureș, Oprește-mă în tine anotimp", ediţia a II-a, 1-4 septembrie 2022

 Drumu-i lung, căldura-i mare, dar merită, când la capatul lui te îmbrățișezi cu familia Bele: Vasile, mama lui (care se implică în primirea musafirilor), Cristina și, chiar dacă nu ne-am îmbrățișat și cu Bianca, îi mulțumim pentru imensul tort pe care ni l-a daruit "cu genericul Tabără literară : Oprește-ma la tine, Maramureș, Oprește-ma in tine anotimp".

Bineînțeles că ne-am îmbrățișat și cu celălalt organizator, Gelu Dragoș. Pentru al treilea organizator, noi facem o urare: "Multă sănătate! Ne pare rău prin ce ati trecut!"

Noi, mulțumim fiecăruia în parte! Știm că nu este ușor, mai ales că, oficialitățile noastre locale nu vin nici să asiste, dar sa mai și coopereze! As dori totuși să felicit pe cineva. Pe primarul comunei Şisesti, care ne-a întâmpinat la școala din comună, construită de Vasile Lucaciu, in anul 1905. Și nu s-a oprit aici. Ne-a însoțit la Biserică, a organizat un simpozion și pentru că timpul era înaintat ne-a oferit bucate alese. Vă mulțumim si d-voastră domnule primar. Aveti toată prețuirea mea!

Aici, am cunoscut alți oameni valoroși! Că de aceea sunt bune taberele literare. Mă refer la prezența și prestația actorului, si director de teatru - Claudiu Pintican. Aveți toată considerația noastre pentru felul cum ați recitat (aici, dar și la Baia Sprie).

Mulțumesc și domnului Gavril Babiciu pentru volumul oferit "Pe urmele intregitorului de țară", dar și pentru volumul "Ghicitori ilustrate cu răspunsuri colorate", semnat de Maria Babiciu, soția domniei sale.

Nu trebuie să-l uităm nici pe directorul Bibliotecii Judetene " Petre Dulfu" din Baia Mare, dr. Teodor Ardelean care ne-a încântat cu prezentarea acestei biblioteci, spunând că este cea mai mare, și unicat, din țară! O să ne amintim de d-voastră și uitându-ne la fotografii (și de toți ceilalți).

O bucurie imensă (cel puțin pentru mine) a fost și întâlnirea cu dragii noștri, frați basarabeni : Victor Cobzac, Valeriu Mocanu, Geta Lipovanciuc - cu soțul ei, Maria Corini Tomita. Nu mai vorbesc și de toți cei prezenți la eveniment, pe care îi consider și prietenii mei!

Nu trebuie să uit a-i mulțumi și domnului Nicu Cireașă, care, deși un om valoros de Cultură, pentru propășirea patriei, are și o afacere, pe care a lăsat-o "baltă" (lângă baltă) și s-a oferit să fie șoferul nostru, (al meu, Mioara Oprisan și Viorica Toma) conducând două zile, (patru, dus-întors) fără să se plângă. Dar, așa se comportă oamenii de calitate!

Și, pentru că trebuie să-i dăm cezarului "ce-i al Cezarului", cele mai calde mulțumiri se îndreaptă catre neobositul, generosul, prietenul, scriitorul, jurnalistul, Vasile Bele! El nu ne-a abandonat nicio clipă! Pe lângă toate "aceste funcții" a mai fost și taximetristul de serviciu - nu singurul, ci împreună cu, Cristina Bele. A fost și gazdă primitoare (și pentru mine, și pentru alti colegi). Și, după caz, și-a pus la dispoziție si proprietatea privată, transformată în "Hanul lui Vasile Bele", sau mai bine spus, al familiei Bele! Nici nu știi prietene câtă stimă, preţuire, iubire avem pentru tine! Să ne trăiești mulți ani întru sănătate și fericire deplină!

Vasilica MITREA

MEDALION VASILICA MITREA

 

„Un bun scriitor este și un bun publicist sau un scriitor poate fi și publicist, singura condiție este ca pe amândouă să le facă bine. Și una și alta este să știm să le canalizăm spre realizarea unor acțiuni folositoare societății. Să nu ne lăsăm copleșiți de descurajare. inegalitatea este un adevăr, e cumplită, egalitatea este complicate și are suișuri și coborâșuri”.

 

Scriitor Vasilica Mitrea

 

(…)

 

VASILICA MITREA

ANTOLOGIE JURNALISTICĂ, VOL. III.

INTERVIURI, CRONICI, REPORTAJE

 

 

Interesant demersul și proiectul literar al scriitoarei Vasilica Mitrea, aflat deja, la al treilea volum. Știu și despre celelalte două volume, pentru că am avut bucuria de  a le primi cu dedicație și iscălitură. Volumele sunt rodul muncii și adună câțiva ani de experiență literară. Chiar și autoarea afirmă, în cuvântul-Argument, al Domniei Sale, că aceste articole au fost publicate de-a lungul anilor în reviste literare sau în ziare locale și naționale, dar nedorind ca ele să rămână doar la acest nivel, autoarea (membru UZPR, active) le-a adunat și între coperțile unei cărți – pentru a fi și mai în siguranță.

Domeniile de acoperire literară este vast, cuprinzând „simpozioane, lansări de carte, vizite și excursii oficiale, evenimente culturale, comemorări ale eroilor marinari, lagăre și zone de detenție, prezentări de personalități, traume sociale și umane, învățăminte cotidiene”, (p. 3).

Susțin și apreciez, fără doar și poate, acest proiect literar. Ba, chiar vin cu un sfat (dacă-mi este permis!) spre cei care sunt literati și au activitate bogată în acest sens, să ia inițiativă, și să ia exemplul distinsei prietene Vasilica Mitrea - pentru că ar fi păcat să rămână munca literară inclusă doar într-un anume ziar local (mai rar national) sau într-o revistă oarecare. Să procedeze în consecință, precum scriitoarea de la Constanța, care ne uimește de fiecare dată.

Felicit și susțin (repet) acest demers și azi, doresc să fac un scurt semnal editorial despre ce înseamnă „Antologie jurnalistică, vol. III. Interviuri, cronici, reportaje”, volum apărut la Editura Next Book, Constanța, 2014, ISBN 978-606-92840-5-6, (vol. III – ISBN 978-606-8634-12-8), 158 p., cu un „Argument” semnat de însăși autoarea Vasilica Mitrea.

Volumul mai este girat literar și de către prof. drd. Alexandra Flora Munteanu – vicepreședinte a Societății de Haiku, Constanța, cea care realizează un scurt  „Rezumat” (tradus chiar și în limba engleză, „Summary”), unde afirmă: „Noul volum al scriitoarei Vasilica Mitrea Interviuri, Cronici, Reportaje, reprezintă, de fapt, al treilea volum de texte jurnalistice, în care sunt cuprinse interviuri cu personalități din lumea artelor, a științei, impresii asupra creației românești a autoarei, câteva repere turistice, abordări critice, marcarea, prin cuvinte a unor evenimente istorico-sociale. Toate acestea vin să sublinieze interesul autoarei pentru fixarea în timp a ambianței culturale actuale și a plăcerii ei pentru scris”, (p. 151).

Articolul „Legendele Greciei” cuprinde impresiile și gândurile extrem de frumoase, cu care s-a întors autoarea dintr-o vizită în Grecia. Aflăm cu emoție, date interesante despre Palatul din Knossos, despre Gortina (Gortys), despre Biserica Sfântului Tit și despre Phaestos (Festos), articol publicat și în revista „Dobrogea culturală”).

Cu acribie și profesionalism, autoarea Vasilica Mitrea, realizează o recenzie la romanul „Delfina”, semnat de către Vasile Mizdrea. Este vorba despre Delfina (Zeina) „tătăroaică, medic veterinar, care venise în Deltă dintr-o întâmplare, destinul o aruncase pe un țărm de mare, cu o fericire nerealizată. O găsise, aici, Claudiu Istrate, la o vârstă înaintată, 55 de ani” și romanul continuă… În fapt este vorba despre o trilogie – „Jocul destinului”, „Forța destinului” – finalizată cu „Delfina”.

În „Interviul cu doamna dr. Doina Păuleanu – Director al Muzeului de Artă, Constanța”, întins pe câteva pagini, ne este prezentată dragostea și pasiunea fără margini a doamnei Doina Păuleanu pentru cultură, artă, literatură.

Urmează un articol de o sensibilitate aparte, (publicat și în revista „Arma Pontica”), despre lucrările simpozionului desfășurat la Muzeul Marinei Militare din Constanța, cu ocazia celor „95 de ani de la unirea Basarabiei cu România”. Aceeași revistă publică și recenzia la volumul „Critice și lirice”, autor prof. Arșaluis Sarchisian Gurău dar și un scurt eseu despre „Ziua Mondială a Mediului”.

Poezie, emoție, bucurie și dragoste sunt cuprinse și în articolul „Basarabia în sărbătoare”, când o delegație română a fost invitată la Consiliul Raional Căușei – Republica Moldova. „Jurnal de călătorie. Albania, o țară în plină dezvoltare”, stârnește curiozitate și interes, mai ales cu bucuria traversării munților Alpii Albaniei către Grecia - „un fel de Transfăgărășan românesc”, (p. 51).

„Evenimente culturale de Ziua Armatei Române”, „Pitești – Memorialul durerii”,  sau „Întâlnire de suflet la Forumul German”, sunt alte articolesemnate de Vasilica Mitrea ce prezintă real interes și-ți dăruiesc o lectură plăcută. Continuând ciclul interviurilor, autoarea ne propune și un „Dialog cu sculptorul Macarie Laurențiu”.

Nu putea lipsi dintr-un astfel de volum „Omagiu lui Mihai Eminescu” – 15 ianuarie Ziua Culturii. Apoi, aflăm despre „Vechi descoperiri pe teritoriul României”. Și, „96 de ani de la unirea Basarabiei cu România”, o activitate desfășurată în colaborare cu Asociația Culturală Cultul Eroilor – Regina Maria, Asociația Culturală Pro-Basarabia și Bucovina, dar de aceasstă data este vorba despre un eveniment desfășurat în România, la inițiativa Colegiului Național de Artă „Regina Maria”, Constanța.

„Interculturalitate”, „26 iunie – Ziua Drapelului României”, sau „Interviu cu directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța – dr. Gabriel Custurea”, ne surprind plăcut și emoțional… la fel și eseul „Despre fericire”. Inițiativa este extraordiinară și are efectul scontat.

„Festivitatea de premiere a Clubului Amiralilor”, „Luna Spiritualității Marinărești”, „Cronică la volumul Al treilea ochi, autor prof. Arșaluis Gurău”, întregesc opera jurnalistică a scriitoarei Vasilica Mitrea. Felicitări pentru întreaga activitate literară.

 Observ că nu doar autorul ne surprinde plăcut, ci și însăși ea, autoarea, Vasilica Mitrea, este surprinsă. Prof. dr. Nastasia Savin, realizează o recenzie a volumului „Jocul destinului – Aventura iubirii”, Ion Roșioru, confirm valoarea acestei scrieri literare, realizând și Domnia Sa, o „Cronică. Jocul destinului”. Nici Alexandra Flora Munteanu, nu se lasă! Plăcut impresionată de același roman, „Jocul destinului”, recenzie apărută, inclusive, în cartea „Idei amestecate”, autoare Alexandra Flora Munteanu. Tot Alexandra Flora Munteanu, realizează pe parcursul a câtorva pagini, o recenzie la volumul, semnat de Vasilica Mitrea, „Basarabia, pământ străbun”, numindu-și recenzia „Pe cărări străbune”.

Prof. univ. dr. Ibram Nuredin, semnează o recenzie la volumul „Vremuri, oameni și... destine”, un volum semnat de scriitoarea Vasilica Mitrea. Trebuie să recunosc faptul că a citi din opera scriitoarei Vasilica Mitrea, pentru mine, este o adevărată plăcere. Scrierile Domniei Sale sunt interesante și captivante. Reliefă profesionalism jurnalistic și literar. A scrie, pentru Vasilica Mitrea, este ca o binecuvântare.

Erol Menadil, realizează o traducere în limba tătară (Tatarca Özet), a unui rezumat, privind activitatea scriitoarei Vasilica Mitrea. Felicitări! Tot în acest volum, „Antologie jurnalistică, vol. III. Interviuri, cronici, reportaje”, este cuprins și un „Cuvânt înainte”, semnat de către prof. univ. dr. Olga Duțu, pentru volumul „Basarabia, pământ străbun”.

Am ținut neapărat să scriu despre Vasilica Mitrea, din respect și prietenie evidentă, din prețuire pentru întreaga activitate a Domniei Sale. Pentru a nu se pierde aceste valori – interviuri, reportaje, cronici, iată, ele, cu efort și acribie, sunt adunate între coperți de carte, pentru a fi dăruite posterității și cititorilor, aranjate așa cum se cuvine.

Dar, cine este Vasilica Mitrea? Iată o întrebare, la care am să vă ofer un răspuns. Simplu, Vasilica Mitrea, este o scriitoare consacrată, recunoscută în plan național și internațional pentru activitatea prodogioasă a Domniei Sale. Un om pe cât de simplu pe atât de modest, dar cu un caracter puternic și un talent deosebit.

Numeroasele sale volume, o recomandă ca un adevărat profesionist literar, dovadă stand, în acest sens, premiile numeroase, cupele și diplomele, dar și distincțiile primite de-a lungul activității, pentru care, din suflet vin și o felicit, recunoscând, că-mi este un exemplu și-i mulțumesc pentru acest lucru.

 Iată, doar câteva din volumele de început, ele fiind mult mai numeroase. Mă opresc la acestea, dintr-un singur motiv – în acești ani, încă nu ne cunoșteam personal. Mai târziu pașii ni s-au intersectat și de-atunci prietenia, sinceritatea și respectul sunt cele care ne leagă.

2007 - „Știai că timpu-i colorat…?”, roman;

2008 – „Cândva… prietene”, roman;

2009 - „Confesiunile Angelei”, roman;

2010 - „Vremuri, oameni și… destine”, eseuri;

2012 - „Antologie jurnalistică. Vol. 1. O felie din viață”, publicistică;

2013 - „Antologie jurnalistică, Vol. 2. Locuri și evenimente”, publșicistică;

2013 - „Jocul destinului”, roman;

2014 - „Vremuri, oameni și… destine”, reeditare;

2014 - „Basarabia, pământ străbun”.

Deocamdată doar atât, dar, credeți-mă, opera scriitoarei Vasilica Mitrea, merge mai departe. Acestor volume, azi, se mai adaugă altele, ce prezintă real interes în rândul cititorilor. Dar, pentru că mai am de gând să scriu despre opera și activitatea literară a acestei prestigioase scriitoare, în acest moment mă opresc, dar promit că voi reveni, cât de curând.

Respect, stimă și prețuire!

Mulțumim pentru exemplul de viață și conduita morală pe care îl oferiți celor din jurul dumneavoastră. Cu aleasă considerație… 

 

Vasile Bele – UZPR – Filiala Vâlcea;

Președinte ASCIOR – Filiala Baia Mare;

Membru L.S.R. – Filiala Cluj-Napoca;

Asociația Scriitorilor din Maramureș;

 

  

 

Tabăra de creație literară "Sarbătoarea cuvântului la țărmul mării", 2022!

 Liga Scriitorilor Dobrogeni, vă informează că, în data de 18-20 iunie, va organiza la Constanța, Mamaia, Tabăra de creație literară 2022. "Sarbătoarea cuvântului la țărmul mării"!

Invităm colegi scriitori din țară și Republica Moldova (care deja au promis că vin) pentru a ne cunoaște, a dezbate, a prezenta cărți, fiecare din creație proprie. Pot participa și pictori, graficieni, interpreți, oameni de presă și televiziune, inclusiv personalități oficiale.

Avem nevoie unii de alții. Arta ne unește. Ea nu are frontiere! Vom organiza și o excursie la două mănăstiri foarte cunoscute. Relații in privat și înscrieri în limita locurilor disponibile! Vă așteptăm cu dor, deoarece mulți am legat prietenii. Și de prieteni ne este întotdeauna dor! Doamne ajută tuturor! Să ne fie bine la toți, iar culturii, scriitorilor, oamenilor de artă, să ne fie recunoscute meritele și să fim ajutați de oficialitățile locale! La ora actuală, nu suntem sponsorizați. Cerem oficialităților un mijloc de transport pentru o excursie de documentare, de o zi, a istoriei dobrogene pentru a-i încânta pe oaspeții noștri cu frumusețea meleagurilor noastre! Haideți, dragi aleși, că se poate! Noi, scriitorii, ziariștii putem să facem cunoscute realizările și performanțele domniilor voastre!

Să vă grăbiți a vă înscrie pe ultimele locuri rămase libere. Să anunțați în privat cine are cel mai recent volum de prezentat. De asemenea, când vom merge la mănăstiri vom purta ie (cine are). Nu este de ratat întâlnirea cu marea, cu poezia, cântul, jocul, voia bună, surprizele și socializarea, îmbrățișările cu cei dragi. Încheiem lista. Vă așteptăm!

Vasilica MITREA

Președinta Ligii Scriitorilor Dobrogeni

Președinta ASCIOR Constanța

Membră a U.Z.P.R

PELERIN LA PORȚI CREȘTINE

Antologie de poezie și proză creștină

VASILICA MITREA – romancier, eseist, critic literar, jurnalist.

Crezul nostru, al românilor, dintotdeauna a fost că numai credința și dragostea pentru frumos ne pot ține uniți, ne pot face mai buni, mai drepți, mai demni! Două elemente însă au intervenit în această ecuație și nu mai este la fel: politicul și pandemia! În dezbateri politice este mai bine să te abții. Sunt afinități pentru anumite partide politice și riști să-ți strici prietenia dacă nu ai „picat pe fază”!

Și al doi-lea element, despre pandemie. Cum vom socializa dacă ne este interzis a ne întâlni vaccinați cu nevaccinați? Mulțumim Providenței pentru faptul că, prin participarea la realizarea acestei Antologii, s-a creat un cadru frumos pentru promovarea dreptului la educație și cultură!

Autoarea ne dezvăluie o incursiune prin locurile sfinte din Israel, denmită și Țara Sfântă, unde s-a născut Domnul nostru, Iisus Hristos. Un volum apreciat și primit bine de cititori. Autoarea, recomandă fiecărui creștin o vizită la locurile sfinte.

IOAN NICOLAE MUȘAT – scriitor, jurnalist, critic literar

Îngenuncheat popor primordial/De-atât păcat, de-atâta nepăsare,/Faci din cădere ceremonial/Cu îndârjire mergi spre dezmembrare/Ești cel ce-a pus cuvântul către cer/Ești cel ce-ai pus temei agriculturii/Zidit spre Rânduială grănicer?În pașii de-nceput ai omenirii/Ai îmblânzit sălbăticiuni pe deal/Când alții se-ascundeau de a lor teamă/În slujba-ai îmblânzit mărețul cal/Și nemurirea-ți adusese faimă...” Ing. Nicolae Mușat a fondat Asociația pentru Civilizație Ortodoxă, un Om întreprinzător, tolerant, cu un ales caracter.

MIOARA BACIU – poet, eseist, jurnalist

Săptămâna patimilor/În săptămâna patimilor sfinte,/cerul își picură lumina-n suflete/rătăcite-n cascada păcatului,/revărsând aduceri-aminte/din timpurile lui Ponțiu Pilat,/Când Mântuitorul a fost crucificat,/să scape omenirea de păcat.../E-o săptămână-n care-avem de învățat/că sufletu-ar putea fi curățat/prin rugăciune.../Ne-ajută, Doamne, să fim buni/Ne cerne-a inimii neghină/Și locuiește-n noi, de-acum, Să te slăvim, cât firul vieții va să țină/De-acum, până în vecii vecilor, Amin!” Mioara Baciu știe să potrivească slova pentru a merge la inima fiecărui lector. De altfel, am denumit-o și poeta inimilor. Este și redactor-șef la revista Dobrogea Culturală.

LILIANA POPA – reporter, redactor, scriitor

De la facerea lumii cineva a închis eternitatea într-un cerc

„Cred că de la facerea lumii/cineva a închis eternitatea/într-un cerc/într-o indiferență cât un munte/sau într-o frunză/vremuind prin uitarea unui secol bolnav/când a fugit/am întâlnit-o acolo unde nu a reușit să mai stea/ațipită lângă un copac/uitată într-o liniște/uitându-ne una în cealaltă/m-a întrebat ce vise mai are lumea/i-am spus că femeile au visele lor/și copiii au visele lor/și poeții au visele lor/și cuvintele lor/unii visează că se adaptează/unei neîndurătoare ordini mondiale/sau altor religii…” Liliana Popa, reporter, redactor la Radiodifuziunea Română, dar, desfășurând multiple activități culturale și realizator a lor.

DUMITRU SANDU – prozator

Bâtulicu

„Dau drumul timpului și vieții să se cearnă. Cad amintirile prin gânduri ca niște Frunze moarte, mă culcușez prin ele, visânt normalitate… În curte, trepiedul și aparatele de măsurat sunt martorele unei lumi demult uitate. Le văd cum mă privesc și-mi răscolesc dorin ța. Pământul îl aud cum clocotește și mă cheamă. Degeaba însă, acum sunt grele, de-abia le mut prin curte. Le-am aruncat în magazine, căci misiunea lor s-a terminat. Sunt depășite de GPS-uri, tehnologia toată avansânt. Nu mai prezintă interes, sunt doar istorie pentru urmași…” Dumitru Sandu, desi de puțin timp în această lume, a culturii, are deja două volume. Îi urăm multe cărți de-acum încolo.

PAULINA GEORGESCU – scriitoare

Noaptea muribundului

„Ce noapte grea… și ochii/nu se mai închid/și-s tare grei… ca plumbul/E întuneric și-I târziu/mi-e teamă, Doamne, e prima oară/când mi-e teamă/și sufletul îmi este pustiit/În intunecimea aceasta goală/Mă pierd/și nu-mi pot ține/gândurile-n frâu/Ele aleargă/precum caii/Și-s grele/ca năvoadele de plumb,/S-au stin s luminile/În noapte/și liniștea mă trage-n jos/E atâta hău în mine, Doamne,?și-s speriată tare rău/sunt ca un mânz fără de mama/și nici-o luminiță nu mai văd,/Arată-mi drumul/să străbat deșisul nopții,/și nechezatul mamei/să-l aud,/Nu mă lăsa-n pustietate, Doamne,/Păzește-mă/căci tare-mi este somn”. Paulina Georgescu, o scriitoare cu har și dar, implicată în multe activități.

ANDREEA CRISTEA – poetă, prozatoare

Nu-mi da uitarea

„Doamne, dac-ar fi vreodat/Să mă judeci pentru fapte,/Să aduni nemăsurat/Toate câte sunt în carte./Și-mpărțindu-le în două,/Numărându-le-n abac,/Să vadă cam câte-s bune/Și-alte câte sunt păcat./Și-apoi chibzuind cu seamă,/După merit și răsplată,/Să-mi dai Doamne, tot ce merit/Și nimic – nemeritat./Nu-ți cer ca să fii blajin/Și să ierți greșeli uitate,/Tasul nu vreau să-l înclin/Dacă n-am avut dreptate.” Andreea Cristea o poetă care transmite mesaje cititorilor prin versurile sale. Așa cum ar fi menirea fiecărui vers. Și… am dreptate!

ROXELANA RADU – poet, prozator, publicist

Decretul nepăsării

„August. Canicula a topit tot. Soarele nemilos al amiezii a înmuiat caldarâmul și încleiază pașii trecătorilor puțini și nădușiți, care se mișcă parcă cu încetinitorul. Nu mai recunosc nimic din anotimpurile pe care le știam odată. Cu fiecare z ice trece îmi spun și eu, ca odinioară poetul, că „s-a întors mașina lumii, s-a întors cu susu-n jos! Mă uit în calendar… eheeeiii, se pare că mai am de așteptat până la cafeaua cu vedere spre mare…! Așa că, tânjind după vacanță, plec în afara orașului, în căutarea unui aer mai respirabil.Satele picotesc sub arșița zilei, casele mă privesc chiondorâș, curțile sunt pustii, în bătătură… nici țipenie de om! Doar ici-colo mai vezi câte-un câine buimăcit, trecând agale… Radu Roxelana, o scriitoare care promite cititorului să-i descopere creațiile sale. Implicată în ASCIOR, cu rezultate bune în organizarea evenimentelor. Un om de nădejde și de încredere! Un bun prieten!

IULIANA COZMA – poetă

Culoarea universului

„Deasupra mea stau stelele și luna/Sub pașii mei e marea, mă surprinde/Îndrăgostită-s pentru totdeauna/De-albastru infinit ce mă cuprinde!/Să cer culoarea universului, nu pot/Dar o găsesc mereu în ochii mei/Căci port iubirea lumii peste tot,/Iubirea-mi este singurul temei./Pământul mă învață să respir,/Când marea îmi dă viață, și mă poartă/Spre calea luminată de-un zefir,/Într-un abis predestinate de soartă!”

Iuliana Cozma, spune, undeva, în cuvântul său: „M-am născut pentru a muri în versuri și a rămâne veșnic în poezie!” Eu ce pot să spun mai mult?! Multă inspirație în continuare!

VIOLETA BOBOCEA – poet, eseist, prozator, publicist

Trimite, Doamne, un semn!

„Un rău global ne-nvăluie treptat/Și omenirea a îngenuncheat./Trimite, Doamne, un semn din depărtare,/Tu știi că suferim și că ne doare!/Planeta noastră-i semn de întrebare,/Când vom sfârși cu-această teroare?/Când moartea iese iar biruitoare,/Trimite, Doamne, un semn din depărtare!/Doar un mic semn sfios din depărtare,/Când omenirea suferă fără-ncetare,/Iar omul nu-și găsește alinare,/Planeta noastră-i semn de întrebare”. Violeta Bobocea, profesor de limba și literatura română, demonstrează că poate face creație literară, nu numai analiză pe text. Un Om între Oameni!

LELIANA MIHAELA RĂDULESCU – poet, epigramist

Slavă ție

„O, Maică Preacurată, ce ne veghezi din cer,/Încearcă să-nchizi ochii la greșelile noastre;/Căci viața ne e scurtă și speranțele pier,/Ni-i tot mai grea povara, sub zările albastre!/Ne naștem din păcate, neputincioși și goi,/Înțelepciunea pură prea târziu ni se-arată,/Avem prea multă, poate, inconștiență-n noi/Și nu merităm, Maică, lacrima ta curată!/Punând plăceri mărunte, de suflet mai presus,/Ne-mbată ale vieții înșelătoare valuri,/Uităm, ingrați, adesea, martirul lui Isus,/Cu patimă luptăm pentru strâmbe idealuri!” Leliana Mihaela Rădulescu, o scriitoare sensibilă, o prezență agreabilă, amuzantă (prin unele scrieri ale sale). Are în palmares câteva volume!

ANGELA DUMBRAVĂ – prozatoare, publică în diferite reviste de cultură

Despre legende, spaime și poveștile copilăriei

„Trăind pe malul Dunării, Valeria a crezut că satul dintre ape, unde a văzut lumina zilei, este mai „altfel”. Poate de la întinderile de apă, poate fiindcă nu văzuse și alte locuri sau poate satul era fermecat! Oricum ar fi, acolo a auzit cele mai fascinante povești adevărate sau inventate. Satul și poveștile lui fermecate i-au legănat copilăria, mai ceva ca o barcă pe valuri. Și asculta tot felul de povești despre împărați, zâne, sirene, ba chiar despre monștri, căpcăuni și balauri. Cele mai multe i le povestea bunica, mama și mătușa Gafița. În serile de iarnă, când se adunau toți în camera unde se făcea focul…” Angela Dumbravă te farmecă cu povestirile sale despre satul dintre ape, despre copilărie și adolescența sa! Înainte de toate are un caracter foarte frumos, care atrage prieteni în jurul său!

ECATERINA CHIFU – scriitoare, traducătoare, publicist

Pelerini prin grădina Maici Domnului

„De ce ne este dor de Cel Nevăzut, dar îl simțim puternic în inima noastră? Este un dor infinit de Cel ce a revărsat peste lume lumina lui fără margini, ce a semănat iubire și dorește iubire între oameni și față de cele sfinte… Rugăciunile de dimineață făcute de preoții inimoși ne-a făcut să pătrundem în lumina creștină a celor sfinte și să purtăm în inimă speranța că acest pelerinaj ne va purta pe drumul vieții, al dragostei de Dumnezeu, de Iisus Cristos, de Sfânta Fecioară Maria, de sfinții ocrotitori ai neamului românesc. În inimi ne spunem rugăciuni, să fim ocrotiți de Duhul Sfânt în acest lung pelerinaj prin Grădina Maicii Domnului”. O cunosc pe scriitoarea Ecaterina Chifu din 2017, când a venit în Constanța la o adunare, organizată de mine, a USLR. De atunci, urmărindu-i activitatea literară, m-a surprins de fiecare dată. Feicitări! stimată doamnă.

VASILE DIDOACĂ DOJANĂ – poet, publicist

Rugăciune

„TU poți să-mi ierți trecutul tot/Și chiar prezentul Te-aș ruga/Că-i intinat și plin de mărăcini/Dar… fie voia Ta!/Și spală-mi, Doamne, lutul tot/De multe rele împresurat/E prea bolnav și ne-nsemnat/E prea târziu și s-a înnoptat/Și… nu știu mâine ce mi-i da/Dar… fie Voia Ta!/Am tot mâncat din fructe otrăvite/În foi de aur poleite/Din raiul cel sădit în mine/N-au mai rămas decât suspine/Mi-e sete acum/Și foame chiar de Tine/Hai, scoate, Doamne, miezul/Cel de soc, din mine/Și umple-mă cu Tine!/Atâta, Doamne Te-aș ruga/Dar… fie voia Ta”. M-au surprins plăcut nu numai versurile, dar și corecta scriere gramaticală. Din păcate, mai sunt unii poeți care încă nu cunosc unde trebuie și când trebuie să pună anumite semne de punctuație. Toate versurile sale, sunt la fel de inspirate.

ZENOVIA ZAMFIR – scriitoare, publicist

Pelerin prin România „Grădina Maicii Domnului”

„Orice pelerinaj este o mărturisire a credinței, o călătorie pe urmele lui Hristos! Pelerinajul se face pentru a intensifica rugăciunea și viața religioasă în general. Este adesea un act spiritual de mulțumire adus lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El; este în sine un act de asceză sau nevoință și o ofrandă de recunoștință. Pelerinajul ne arată cum Dumnezeu și omul se caută reciproc și se întâlnesc în mod spontan și misterios”. Este o încântare să citești tot materialul. Dar, eu mă opresc aici pentru că am câteva elogii la adresa domniei-sale. Mi-a plăcut ideea, „cum Dumnezeu și omul se caută reciproc și se întâlnesc în mod spontan și misterios”. De altfel, scriitoarea Zenovia Zamfir este și un bun orator. Este o încântare să o asculți.

MARIA BEM – scriitoare

În zi de sărbătoare

„În zi de mare sărbătoare „Nașterea Maicii Domnului din 08.09.2020, am pășit la drum cu altă prietenă, spre o biserică dragă nouă, în localitatea Provița de Jos. Hramul acestei biserici este „Sfântul Nicolae și Sfântul Efrem cel Nou” păstorită de un preot tânăr, Cristian Valentin Dumitru. Aici, oamenii din comună și nu numai, vin îmbrăcați în haine de sărbătoare, adică în costume naționale, lucrate poate chiar de ei sau păstrate de la bunici. Părintele, ne-a îbtâmpinat cu multă dragoste, ne-a dat binecuvântare și am ascultat slujba. Am simțit harul preoțesc și bucuria enoriașilor…” De puțin timp o cunosc pe Maria Bem, iar cu opera sa literară am luat cunoștință doar când m-a rugat să-i fac o recenzie la volumul „Între cer și pământ doar iubire”. Am rămas plăcut surprinsă de această creație literară, precum și de felul cum se prezintă în societate.

FLORENTINA DANU – poetă, publicist, cantautoare

Păstrează candela nestinsă

„Deschideți poarta inimilor ce așteaptă/Lumina sfântă s-o primiți zâmbind/Căci înspre noi o mână se îndreaptă/Lumină din lumină dăruind/Lumină din lumina de pe tărâmul sfânt/Lumină din lumina din Rai către pământ/În vorbe și în fapte lumina s-o purtăm/Iar flacăra din candela nestinsă s-o păstrăm/În astă noapte suflete vibrează/La unison cu îngerii din cor/Și flacăra din candele valsează/În cel mai minunat décor/Hristos a înviat din morți/Lumini aprinse se zăresc la porți/Lumină din lumină în candele aprinse/Rostiți o rugăciune, păstrați-le nestinse…”. Florentina Danu face senzație la orice întâlnire cu scriitorii, nu numai prin versurile sale, dar și prin vocea cu care interpretează melodii de muzică ușoară și populară, prin popularitatea sa.

IONICA BANDBRUR – poetă, publicistă, pictoriță

Iubind

„Iubind, se simte-un fel de înviere/în inima sălbatică-nghețată,/în frunza ce-a căzut că-I blestemată/de toamna-n răzvrătiri când piere!/Iubind, se simt hore în vii cu struguri,/cocoare ccălătoare-ntârziate,/licoare în broboana ce străbate/tot trupul învelit de buze-n muguri./Iubind, se simt seințe-n germinare/și Iadul, Purgatoriu, dar și Raiul/și rugăciunea-n sunetul din naiul/lăsat pe vârf de munte spre uitare./Iubind, re simte-a râului vâltoare/și ploi de mac ice înroșesc apusul,/o fericire ce o toarce fusul/și-n cântul păsării, rănite, moare1”. Da, pe Ionica Bandrabur o reprezintă și o caracterizează iubirea de oameni, de natură, de creație, de desen sau pictură. Îi place se fie înconjurată de oameni, arătând acest fapt prin invitațiile pe care le face chiar acasă la domnias-sa, cu prilejul lansărilor sale de carte. Felicitări! Este o caracteristică a oamenilor sinceri și loiali, deoarece sunt și alții care nu știi nici unde stau, indiferent cât le ești de prieten.

ANA MIHAIL – poetă

Ajută-mi Doamne!

„Doamne, ești bun și mare, nu mă lăsa acum;/Oprește-mă când lunec, alăturea de drum/Îmbracă-mă cu raze, miracol de iertare;/Răul să nu mă ajungă, dă-mi mila Ta cea mare./Alungă nepăsarea, ce-ascute gheare rele/Și ar vrea să le înfigă în visurile mele”/Binecuvântă gânduri și întremează vise/Și nu lăsa să-mi plângă, în suflet, voci învinse./Ajută-mă, du-mi dorul ofrandă nepăsării,/Să nu-și ocupe locul în jocul neuitării;/Ține-mi în suflet, Doamne, luciri de aur pur/Și nu-i arunca zorii speranțelor în drum…”. Ana Mihail, deși a debutat de foarte puțin timp (2020) a dovedit că are potential poetic, având acum trei volume de versuri și apare în alte câteva antologii.

ELVIRA RĂCEALĂ – poetă

Poart-ți crucea

„Tu cruce cu lemnul sfințit/Pe care Iisus a fost răstignit/Ai dovedit credință și-ajutor/În clipa desnădejdii în popor/În crucea care Tu mi-ai dat/Purtând-o cu smerenie am aflat/Că încercările mi-au fost,/De Tine date cu un rost…/Când mi-era bine Te slăveam/Când mi-era greu nu disperam,/În rugă sufletul mi-l linișteam/Că tot la tine ajutor găseam!/Poartă-ți umil crucea ce ți-e dată/Că Tatăl nu te uită niciodată/În crucea cu sfințenia sa/E ajutorul și liniștea ta!” Elvira Răceală o poetă care promite, cu volum sub semnătura sa și apare și în alte antologii, cu cele mai diverse creații, poezie și proză. O felicit și o admir!

Acest volum „Pelerin la porți creștine” antologie de poezie și proză creștină, apare la editura Inspirescu/2021, sub egida Ligii Scriitorilor Dobrogeni și ASCIOR. Am fost încântată de lecturarea fiecărui antologat și nu pot decât să îi felicit pe toți, demonstrând prin participarea la acest volum și credința lor în cele sfinte, dar și conduita ireproșabilă. Oamenii cu aplecare spre Dumnezeu, prin credința lor, au vibrații energetice pozitive și te simți bine în preajma lor.

Vasilica MITREA

Președinta Ligii Scriitorilor Dobrogeni