Noiembrie 4, 2024
Noi ne-am înlocuit părinții. Cine ne va înlocui pe noi?
Criza demografică a devenit universală. Numită și iarna demografică (demographic winter) sau declin demografic (demographic decline), ea a luat proporții globale. Economiștii, politicienii, strategii, corporațiile, companiile de asigurări au luat aminte la acest fenomen și îi preocupă. Mass-media discută rar și în trecere fenomenul, preferând să ne hrănească cu iluzia că totul este bine și că putem avea un viitor prosper fără sfârșit, chiar dacă ucidem milioane de copii nenăscuți anual.
Date statistice neplacute
Revenim asupra subiectului, fiind frapati de comentariile recent publicate în Foreign Affairs – cea mai prestigioasă revistă de diplomație și relatii internaționale, care afirmau, cu îndrăzneală, că trăim “in the age of depopulation” / în „era depopulării” planetei. [Link: https://www.foreignaffairs.com/.../age-depopulation...]
Prima parte a articolului se concentreză pe date statistice, a doua pe consecințele depopulării, iar ultima parte pe politici de revenire la o linie demografică de plutire. Pentru prima dată în 700 de ani populația planetei se va micșora. Ultima perioadă de depopulare a fost în Europa, pe durata Morții Negre (Black Death), cunoscută și sub numele de “Bubonic Plague” (Plaga Bubonică), când au murit între 25 și 50 de milioane de oameni, de la Atlantic la Pacific. La vremea aceea (în Secolul XIV), mai mulți oameni mureau decât se nășteau. La fel și în viitorul apropiat. În România, de fapt, net mortality / mortalitatea netă este deja o realitate. Se nasc mai puțini copii decât cei care mor.
Autorul articolului opinează că Europa și-a revenit demografic acum 700 de ani datorită unei „puteri procreative / procreative power” care caracteriza lumea și gândirea de atunci. Oamenii au făcut un efort deliberat ca societatea să își revină demografic. Aveau nevoie de copii pentru ca societatea să funcționeze bine, din punct de vedere social, economic și militar. În Secolul XXI, însă, ne confruntăm, adaugă autorul, cu ceea ce el numește “a dearth of procreative power ... a first in the history of the species / o penurie de putere procreativă .. un fenomen unic în istoria speciei umane”.
Acestea sunt cuvinte grele care ne îngrijorează. Omenirea se află deja în prima faza a depopulării, faza îmbătrânirii rapide a populației planetei. Ne transformăm într-o „lume căruntă” / a world gone gray. Anul trecut, de exemplu, Japonia era cu 40% sub nivelul optim de normalitate demografică, China cu 50%, Taiwan cu 60% și Coreea de Sud cu 65%. Procentul acesta este de 30% în Uniunea Europeană, ceea ce explică numărul vast de migranți tineri cărora li se permite sa vină peste noi.
Ce cauzeaza iarna demografica?
Care e motivul pentru care se nasc atât de puțini copii? Autorul vorbește despre „volitionism” în rândurile femeilor. Dacă femeile doresc să aibă copii, ei se vor naște. Dacă nu, nu se vor naște. Teoria aceasta domină gândirea sociologică contemporană privind trendurile demografice.
Este o teorie feministă. Femeile creștine contracarează această teorie, explicând că a fi femeie înseamnă a avea dorința de avea o familie și copiii. (Apropo, studiile sociologice arată că instinctul spre familie și copii este mai puternic la bărbați decât la femei). Feministele înăbușe și ridiculizează opiniile femeilor creștine și văd depopularea planetei ca pe ceva bun.
Noi, însă, avem o altă teorie. Declinul demografic se datorează în primul și în primul rând avortului. De când avortul a început să se extindă în lume spre finele Secolului XIX, au fost avortați peste 1 miliard de copii nenăscuți.
Rețetele propuse pentru inversarea declinului demografic sunt de gen economic, la fel ca și în România. Măsurile economice nu sunt cele mai potrivite. Pentru a înțelege ce putem face să rectificăm declinul demografic, trebuie să observăm marele adevăr că declinul demografic s-a produs în paralel cu (1) declinul religiozității cetățenilor planetei; și (2) declinul familiei ca instituție socială. Aceste lucruri s-au petrecut ca urmare a secularizării societății umane. Putem intui deci că revenirea la normalul demografic nu se va putea face fără reinvigorarea instinctului religios în ființele umane și revitalizarea familiei ca instituție socială.
România stă foarte rău la capitolul demografie, chiar dacă „mai bine” decât majoritatea țărilor din UE. În ultimii 5 ani indexul natalității în România a crescut de la 1,5 la 1,6 și se aproprie de 1,7. Stabilitatea demografică necesită un index de 2,1. Demografii ne spun că o societate care timp de o generație are un index de natalitate de 1,6, are nevoie de 100 de ani pentru a-și reveni la indexul de 2,1. Cu alte cuvinte, dacă astăzi România are 19 milioane de ființe umane, ne va lua 100 de ani să revenim demografic unde ne aflam acum 35 de ani.
Asadar, daca România vrea să trăiasca, trebuie să prețuiasca copiii, familia, valorile creștine și copiii nenăscuți.
Oare ne-am pierdut vointa de a supravietui?
In zilele noastre cultura mortii se impleteste cu cultura anti-natalista, generind o provocare fara precedent in istoria speciei umane. Provocarea doar se va intensifica daca luam in considerare extinderea miscarii de extinctie a speciei umane si moda in crestere la generatia tinara, mai ales in Statele Unite, de eliminare a potentialului procreativ prin vasectomie.
In acest ritm, planeta isi ucide viitorul demografic. O fereastra inspre acest viitor fara oameni este Japonia anului 2024. Datele statistice demografice pe anul 2023 vorbesc de la sine. Japonia este cea mai imbatrinita tara din lume. Peste 36 de milioane de japonezi au virsta de 65 de ani si peste, adica 29% din populatia tarii. Populatia Japoniei a scazut in fiecare an in ultimii 15 ani. Anul trecut a scazut cu aproape 800 000 de oameni, cind s-au nascut 730 000 de copii si au murit 1,6 milioane. Virsta mediana a populatiei este de 49 de ani, ceea ce inseamna ca jumatate din populatia tarii are 49 de ani si sub 49 de ani, si jumatate are peste 49 de ani. O astfel de societate e destinata mortii.
Japonezilor le este dor de copii. Dar nu ii aduc pe lume. Si-au pierdut vointa de a se reproduce biologic. Pentru a-si stinge dorul dupa copii, in satele imbatrinite si fara copii ale Japoniei parcurile au fost umplute cu copii din paie si fetite si baieti din paie pe hinta si pe biciclete. Pentru ca copiii biologici sunt foarte putini. In unele sate numarul ciinilor e mai mare decit al locuitorilor. [Link: https://apple.news/A6t7nNB4LS9654ufERBdcNA]
Suntem in toiul campaniei electorale. Nu aud nicio dezbatere privind cel mai fierbinte subiect care ar trebui sa preocupe Romania zilelor noastre: declinul nostru demografic. El se cere rectificat. Sansele insa sunt aproape inexistente daca nici macar nu este adus in discutie. O politica de rectificare demografica a Romaniei trebuia demarat cu o generatie in urma. Cu cit aminam o dezbatere productiva a acestui subiect, si mai ales lansarea unor politici sustenabile de lunga durata pentru rectificarea demografica a tarii, sansele ca Romania sa devina Japonia din punct de vedere demografic, sunt reale.
ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI
Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!
FACETI-NE CUNOSCUTI!
Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.
Alianta Familiilor din Romania
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu