Unii numiți la apelul bocancilor ”fotografi” ai unei/unor anumite formațiuni culturale, fără să aibă o patalama cât de simplă, pe care să scrie că sunt cu adevărat ce se spune că sunt, aceștia nu sunt și fotografii mei.
Nu pentru asta nu accept ca sub o anumită fotografie
, fie aceasta de grup sau strict personală să apară scris ”foto X”, ci pentru
că unii dintre acești ”fotografi”
aflându-se uneltind , chiar boicotând în repetate rânduri în spirit
răutăcios că cine cu cine să colaboreze, sau să nu colaboreze, decât după
beteșugul invidiei și răutății lor , sau cine să fie, sau cine să nu fie
publicat într-o anumită revistă, chiar dacă unii au creații remarcabile.
Degeaba au uneltit și boicotat astfel, nu i-a băgat nimeni în seamă cu asta
deoarece un scriitor (când este vorba de creațiile sale în aspect literar) este
evidențiat în revistele de prestigiu prin ce și cum scrie, nu după alte cele ,
nu după uneltirile răutăcioase ale denigratorilor cuprinși de strechea invidiei.
Că mai sunt unele reviste, cu mici excepții , care publică pe cineva doar pe
linie de gașcă, ranguri, funcții, conjuncturi bazate pe diverse interese și în
aport financiar, fără să publice pe alții înafara acestor ”apelative” și
”condiții”, chiar să aibă creații excepționale.
Sigur că nu toată lumea merge la evenimente literare să se bage în seamă
prin fotografii, ci doar cei în disperare de cauză, pe care nu-i publică nimeni
cu creații proprii în revistele de prestigiu.
În ceea ce doresc să spun personal, acești așa ziși
”fotografi”, luați împreună (fără să mă refer la profesioniști, sau să
generalizez), nu au atâția ani, față de câte fotografii cu chipul meu au fost
publicate, evident lângă creațiile mele, fie acestea poezii, eseuri, cronici articole
despre evenimente literare etc, în peste 40 dintre cele mai prestigioase
reviste de literatură din România și nu numai. Nici nu vor avea chiar să
trăiască dublu decât cea mai bătrână persoană de pe planetă. Dacă eu voi
participa și de acum înainte la evenimente literar-artistice , o voi face
pentru că am o considerație pentru un anumit artist sau scriitor și evident
pentru prestanța acestuia în aspect cultural, nu să-mi facă nu știu cine
fotografii. Nici vorbă de asta. Voi face o observație de acest fel dacă nu se
încumetă să facă și altcineva fotografii pe perimetrul în care mă voi afla eu,
decât acești ”fotografi” numiți
așa, fără să-mi dau seama pe ce
principii.
Vasile
Dan Marchiș
poet,
eseist, editorialist, publicist, fondatorul revistelor „Izvoare codrene”&
„Sintagme codrene”
ofițer
de presă la Liga Scriitorilor din România

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu