Din Remeți pe Someș, comuna Mireșu Mare, județul Maramureș
Invitată specială la TV ca artist coregraf, culegător și cercetător al folclorului românesc și nu în ultimul rând conducătoarea și inițiatoarea grupului „Cununița” din Satu Mare, Leontina Dorca a fost sărbătorită în cadrul emisiunii „Tezaur folcloric” condus de regretata Marioara Morărescu.
Voi prezenta câteva momente ale acestui spectacol televizat.
Pe un fundal cu ștergare maramureșene, ulcioare, măsuțe tradiționale s-a organizat magistral întâlnirea cu folclorul:
„Suntem neam de ominie
Am rămas pe văi și munți
Nemișcați ca niște stânci.
Avem drag de străbuni
Noi suntem viță străbună
Români în țara română.
Oriunde-n lume ne-am duce
Ne-alinăm cu limba dulce.
Limba dulce strămoșească
Limba noastră românească!”
Alături de dansatori și cântăreți a fost invitată și dna. Carmen Maria Sas-prietena Leontinei Dorca – cea care a susținut-o în proiectele sale artistice. Au mai fost invitate multe persoane și ansambluri artistice care au ținut să aducă laude și mulțumiri pentru cei ce i-au instruit. Din prestația artistică a lor:
„Bine-i fetei până-i fată
De-ar mânca la trei zile o dată
Măritată, încă-i bine
Dar nu hie după cine.
Că oricât ar hi de bine
Tot nu-i ca în sat la tine.
Cine se mărită-n sat
Numai portu-i neuitat
Măritatu nu-i tocmeală
Ce cumperi, să vinzi iară!”
O emisiune excepțională care ne amintește că un bun manager al tradițiilor locale strămoșești nu se dă uitării, se păstrează în lada de zestre a Maramureșului codrean și chiorean prin acești oameni promotori și iubitori de folclor ca personalitatea Leontinei Dorca sau folcloriștii Bilțiu Pamfil și Maria Pamfil din Baia Mare.
Leontina Dorca , fiică a satului Remeți pe Someș, comuna Mireșul Mare a instruit numeroase ansambluri de dansuri și a dat speranțe noilor interpreți de muzică populară. A început cu cei din satul natal Remeți pe Someș descoperind glasul Lucicăi Dorca și a instruit o echipă de dansuri codrenești care a participat la concursuri locale, la alcătuirea și evoluția ansamblului de dansuri am dat și noi cei de la școală o mână de ajutor, pe atunci se ținea seama și de activitatea social-artistică a cadrelor didactice.
În sat la Remeți pe Someș trăiește mama Leontinei Dorca, cea care prin măiestria ei de croitoreasă a brodat și a cusut costumele dansatorilor de pe sate și de la Ansamblul folcloric „Cununița”din Satu Mare condus de Leontina Dorca.
Coregraf și culegător de folclor poetic autentic, specific zonei codrului maramureșean, Leontina Dorca cântă prin vocea copiilor în studio:
„La marginea satului
Cântă un pui al cucului
Cântă de rău și de bine
Și își strigă al său nume.
Eu îs tânăr, nu știu ce zice
Da-mi place glasul lui dulce
Și am prins a-l îngâna
Am început a cânta.
Poate așa ni-i rândulit
La oameni buni să le cânt.
Eu oi cânta și la cei răi
Pân-oi face buni din ei.
Lume dragă, vreau să-ți cânt
Cât oi fi pe acest pământ
Să te veselești cu mine
Și să dai răul pă bine.”
Sau: „Dragu mi-i danțul/ Că se joacă în tot locul/ Joacă tineri și bătrâni/ Cum îi la noi la români/ Drag mi-i danțul la șură/ Unde-i lume și strânsură/ Fete și feciori laolaltă/ Bătrânii din sat să-i vadă!/ Ardeleana pe sub mână/ Cum juca mama bătrână/ De jucat aș ști să joc/ Dar nu știu cum să mă-ntorc/ Să se vadă colțișorii/ Să se uite toți feciorii!”
Sau: „Ține Domne, neamul meu
Și pe mine lângă el.
Ceatără cu patru strune
Și eu te horesc la lume.”
„Satul meu grădină dulce/ Eu din tine nu m-aș duce/ Eu în tine m-am născut/ Și am învățat să cânt!/ Măicuța când m-o făcut/ Mi-o pus flori în așternut/ Și mi-o pus și busuioc/ Să am pă lume noroc/ Mi-o lăsat cu legământ/ Cât oi trăi să tot cânt./ Să-mi cânt dorul inimii/ Să știe tăți oaminii/ Că tăți din satul meu/ Sunt la inimă mereu/ Că nici unde nu-i mai bine/ Decât în satul tău, la tine!”
La această emisiune televizată promotoarea culturii Satu Mare – Leontina Dorca a fost premiată de către Asociația Națională de Folclor și pentru educarea prin cântece populare a tinerei generații, a primit Ordinul Mediu Cultural Satu Mare-având peste 50 de ani de activitate în domeniu, Diploma de Excelență pentru toată activitatea oferită de Direcția Județeană pentru Cultură – dovezi ale recunoașterii autorităților pentru munca artistică desfășurată în folosul comunității.
Închei cu versurile unui cântec singular în zona codrului: „La margine de pârău/ Mă vorbesc două de rău/ Unde două se-ntâlnesc/ Numai de mine vorbesc/ Ciudă li-i la două, tri/ Că de-ar putea, m-ar otrăvi/ Port șorț și pindileu/ Cum e portu-n satul meu”.
Prin activitatea unor asemenea oameni satul românesc nu moare!
Prof. OLIMPIA MUREȘAN, UZPR, Ulmeni, MM

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu