Adevăruri care dor!

La Praid lucrează 60 de mineri, la sediul Salrom din Capitală sunt 600 de angajați...

Kelemen Hunor, liderul UDMR, a declarat aseară că, în contextul în care se discută intens despre reducerea cheltuielilor statului, a aflat „cu stupoare” că la sediul din Bucureşti al Salrom sunt angajate 600 de persoane, în timp ce la Praid sunt 60-70 de mineri.

„Eu acum am aflat cu stupoare că la Salrom, în Bucureşti este sediul Salrom, minele nu sunt în Bucureşti, sunt 600 de angajaţi. Ce fac 600 de angajati? Pune şi eu această întrebare. Nimeni nu are un răspuns”, a declarta Kelemen Hunor, la Antena 3.

De asemenea, Kelemen Hunor a spus că la Praid sunt 60 de mineri şi alţi 70 de lucrători în zona turistică şi medicală. „La Praid erau 50-60 de mineri şi încă vreo 70 care lucrau în zona turistică şi în zona medicală. Şi 600 sunt în Bucureşti. Ce fac ei? Şi sunt astfel de instituţii. Acolo trebuie văzut, fiecare instituţie cu instituţie”.

Liderul UDMR crede că în primul rând din astfel de instituţii se pot face reduceri de cheltuieli, dar şi din organizarea altor instituţii – primării, consilii judeţene, care nu trebuie să aibă toate tot felul de direcţii.

„Fiindcă, dacă tu trebuie să faci serviciu sau direcţie, înseamnă că trebuie sa ai un anumit număr de angajaţi. Deci acolo se poate foarte repede, relativ repede, în 2-3 luni, începând de anul viitor, să reduci cheltuielile enorm de mult”, a mai declarat Kelemen Hunor.

C.L.

Adevăruri care dor! Ne-am împrumutat masiv ca să susținem economiile altor țări!

Analistul economic Radu Georgescu a explicat, la Digi FM, cum s-a ajuns ca România să aibă datorii de sute de miliarde de euro. Acesta a făcut o legătură care poate părea paradoxală: datoria externă a crescut, deși în România ar fi intrat, în teorie, peste 200 de miliarde de euro în ultimul deceniu.

Împrumuturile masive reprezintă principala greșeală economică a României, asemănate de economist cu niște "steroizi". De asemenea importurile în creștere și faptul că am exportat tot mai puține produse au dus la o situație dificilă.

„În România avem un paradox economic. În ultimii 10 ani, datoria externă a României a crescut cu 240 miliarde euro. Dar acești bani nu au rămas în România. Din România au ieșit 210 miliarde euro în ultimii 10 ani. Cu alte cuvinte ne-am împrumutat pentru a susține economiile altor țări. Noi rămânem cu împrumuturile pe care trebuie să le plătim noi și copiii noștri. Iar alte țări s-au dezvoltat cu banii noștri.

Contul curent este diferența dintre banii intrați într-o țară și banii ieșiți din acea țară. În ultimii 10 ani am importat mult mai mult decât am exportat. Companiile străine au trimis în țările lor dividende în sume mult mai mari decât au investit în România. Împrumuturile sunt că niște steroizi. Economia crește atâta timp cât poți să iei steroizi. Când nu mai ai bani să cumperi steroizi, economia intră în sevraj.

Cum era economia României fără steroizi? 2016 a fost anul în care România a început să ia steroizi. Am început să împrumutăm sume mari. Cum arăta economia României în 2015: Exportam mai mult decât importam, companiile străine investeau mai mult decât sumele dividendelor plătite către țările lor. Aveam excedent de Cont Curent”, a explicat economistul Radu Georgescu.

Economistul susține și că România este acum departe de aderarea la zona euro, deși în urmă cu 9 ani ar fi îndeplinit criteriile pentru asta.

„În 2015, România putea să adere la euro. Îndeplineam toate criteriile de aderare la euro. Acum nu mai îndeplinim niciun criteriu. Aderarea la euro nu ar fi permis să avem aceste derapaje economice pe care le avem acum. Politică monetară din zona euro este stabilită de Banca Centrală Europeană.

Românii și firmele românești ar fi plătit dobânzi la creditele bancare mult mai mici decât plătesc acum. Inflația din România ar fi fost mult mai mică decât este acum. Aderarea la euro era la fel de importantă ca aderarea la NATO”.

Grigore CIASCAI