Semnificațiile zilei de 12 iunie 2024

Evenimentele zilei

1839: 

A avut loc primul meci de baseball

1898: 

Generalul Emilio Aguinaldo, liderul naționaliștilor din Filipine, a declarat independența țării sale față de Spania

1934: 

La Londra au fost inaugurate trecerile de pietoni

1964: 

Nelson Mandela, militant al luptei împotriva apartheid-ului din Africa de Sud, a fost condamnat la închisoare pe viață

1995: 

Republicile baltice au semnat acordurile de asociere la U.E.

1999: 

În Kosovo s-au constituit Forțele din Kosovo (KFOR), conduse de NATO, cu scopul menținerii păcii în provincie

2005: 

Bienala de la Veneția (12 iunie - 6 noiembrie 2005)

Celebrări 12 iunie

1913: 

A fost născut Aime Cesaire.

1929: 

A fost născut Anne Frank.

1933: 

A fost născut scriitorul Alexandru Ivasiuc - FOTO.

1929: 

A fost născut Irina Mavrodin.

1943: 

A fost născut Valeriu Drumes.

1915: 

A fost născut David Rockefeller.

1932: 

A fost născut Tibor Balint.

1931: 

A fost născut Achim Mihu.

1939: 

A fost născut Doru Motoc.

1960: 

A fost născut Luminita Suse.

1975: 

A fost născut Razvan Tupa.

1957: 

A fost născut Maria Eugenia Olaru.

1947: 

A fost născut Rosemarie Rossetti.

Comemorări 12 iunie

1936: 

A murit Karl Kraus.

Sursa: Wikipedia

 

Umbra unui nobil radical

 

                                                                                             de Gheorghe Pârja

În urmă cu 88 de ani, la 12 iulie, venea pe lume, în Sighetul Marmației, scriitorul Alexandru Ivasiuc. Dintr-o mamă coborând dintr-o veche familie de intelectuali maramureșeni, care a dat țării luptători naționali, ce aveau ca grijă principală ridicarea culturală a poporului din Maramureș, în perioada în care pe aici bântuiau stăpâniri străine. După mamă, descindea din mici nobili războinici din Maramureș, oameni înstăriți, proprietari ai munților și pădurilor, pe care regii arpadieni nu au reușit să-i supună. Acești nobili țărani erau demni și liberi. Trăsături care l-au marcat definitiv pe scriitor. Îl regăsesc pe Alexandru Ivasiuc, cu aceste dârze sentimente, în minunata nuvelă istorică „Corn de vânătoare.”

Mihai de Giulești, descendent al cnejilor de pe Mara, este o natură interiorizată, o conștiință reflexivă, înzestrat cu vocația imaginarului. Tatăl, bucovinean de la Suceava, profesor la Sighetul Marmației. Bunicul lui patern construia viori. Scriitorul credea că vocația literară ar fi o moștenire paternă, din partea mamei dobândind capacitatea de efort, fără de care proza nu se poate face. Cu un destin extrem de frământat, Ivasiuc va fi legat definitiv de spațiul Nordului, mărturisind adeseori: „Mă socotesc un patriot și un internaționalist în deplinul înțeles al cuvântului. Iubesc poporul român în general, poporul ardelenesc în special, și îndeosebi pe cel din Maramureș.”

Aminteam că a avut un destin extrem de agitat. În anul doi, este exmatriculat de la filosofie, din pricini ideologice. Apoi, în anul trei, student la Medicină, se solidarizează cu mișcările studenților din Ungaria, din 1956. Este exmatriculat și arestat. Face cinci ani de închisoare și doi ani de domiciliu forțat în Balta Brăilei. De acolo vine spre literatură. Cu o teribilă tenacitate, luciditate și talent, scrie zece cărți – șapte romane, două volume de eseuri și unul de nuvele – în numai zece ani. Remarcându-i originalitatea, și negăsindu-i înaintași în perioada imediată, postbelică, critica a încercat să-l apropie pe Alexandru Ivasiuc de Camil Petrescu, Hortensia Papadat–Bengescu, ori Anton Holban. Dar un model conștient a fost Faulkner.

Întorcându-ne spre Nord, vom găsi în opera lui Ivasiuc o cronică discretă a marilor familii din Maramureș. Dr. Ilea, Ion Marina, Ilie Chindriș, Liviu Dunca sunt personaje principale în romane, nume și prenume preluate de la dinastiile locului. Multe dintre aceste familii nu și-au pierdut strălucirea de odinioară, ele fiind și astăzi rezistente în tăcerea timpului. Adică au învins trecerea vremii. Mă întorc în timpul meu. Anul 1968, 12 iulie, la o întâlnire literară de la Gâlma-Pietroșița. Era ziua lui de naștere. Împlinea 35 de ani, eveniment petrecut cu tineri din toată țara în acea tabără literară. În timpul discursului, s-a oprit brusc și a întrebat dacă este cineva din Maramureș. O băimăreancă, Delia Celina, a ridicat mâna, spunând de unde este. Nu, din Maramureș, a insistat scriitorul. Îmi era rușine să mă ridic în fața a peste două sute de tinere condeie. Printre care era și elevul Adrian Năstase.

Tot Delia m-a trădat. Scriitorul m-a invitat la masa oficială, aducând un scaun special pentru mine. Seara, la cantina taberei, pe lângă meniul obișnuit, am fost cinstiți cu o bere. Eu stăteam alături de Ivasiuc spre necazul unora. Țin minte că toți au plecat la culcare, iar eu am rămas cu Ivasiuc la povești despre oameni din Maramureș, despre familia lui. Nu mi-a povestit atunci de detenție. Ci despre profesorii comuni – Gheorghe Chivu, ori Eracle Titircă. La despărțire, mi-a cerut câteva poezii. I le-am dat scrise de mână. În data de 3 august 1968, debutam în revista „Luceafărul”, seria Ștefan Bănulescu. Așa mi-a devenit prozatorul Alexandru Ivasiuc naș literar. De aceea îi port o profundă recunoștință.

De câte ori venea în Sighetul Marmației, întreba de mine. Ne vedeam în compania prietenilor lui. Cum a fost familia judecătorului Gheorghe Buzatu. Parcă am o liniște aparte, că Nordul românesc a dat patru scriitori de vârf: Alexandru Ivasiuc, Augustin Buzura, Nicolae Breban și Ioan Groșan. Dacă Ivasiuc nu ar fi fost strivit, la cutremurul din 1977, de o bârnă de beton la blocul Scala, ar fi continuat reconstrucția prozei românești. Și așa este un scriitor deplin, născut în Maramureș. Avea stofa unui nobil radical. După cum a rămas și scrisul lui. De la radicalitate la valoare.

Între suferință și strălucire

de GHEORGHE PARJA
Scriam, în precedentul editorial, despre o amintire cu scriitorul Al. Ivasiuc, născut la Sighetul Marmației, în data de 12 iulie 1933. Am rămas dator cititorilor cu prezentarea câtorva episoade din viața lui, care i-au influențat opera. Și destinul, în viziunea contemporanilor. I s-a recunoscut inteligența sclipitoare. Un spirit neliniștit, un căutător de explicații la lumea în care a trăit. Era preocupat de dramele psihologice, ca drame ale cunoașterii. La întrebarea cum trebuie trăit? răspunsul nu este de natură etică, ci intelectuală. Este considerat un profesionist al ideii, care a scris romane și publicistică, reformând romanul românesc dintr-un unghi intelectual. Cunoașterea, nu de noapte, a creat un personaj revoltat, camusian pe alocuri, ale cărui atitudini au intrat în conflict cu sistemul politic. Este exmatriculat de la Facultatea de filozofie, fără drept de a se înscrie la vreo facultate de profil din țară, pentru “ploconirea în fața filozofiei idealiste și a originii nesănătoase.” Urmează cursuri de medicină. În toamna anului 1956 este arestat, anchetat și schingiuit, fiindcă s-a alăturat studenților maghiari anticomuniști, ocupându-se direct de organizarea manifestației, din Piața Universității, care sprijinea Revoluția de la Budapesta. Este condamnat la cinci ani de închisoare și la doi ani de domiciliu forțat în Bărăgan. Da, a fost schingiuit pierzându-și și dinții din față.
În noaptea aceea din tabăra literară de la Gâlma, nu mi-a spus direct urmările suferinței, dar s-a mărturisit într-o seară în casa judecătorului Gheorghe Buzatu, din Sighetul Marmației, unde am fost invitat cu profesorul Chivu. Despre suferințele scriitorului au vorbit și bunii lui prieteni Nicolae Breban și Nicolae Manolescu. Splendidă rămâne descrierea împrejurării când Nichita Stănescu l-a chemat pe Ivasiuc, cel care făcuse câțiva ani de medicină, să-i fie alături pe patul de suferință, ca nu care cumva durerea frângerii unui os să-l umilească. Scrie Nichita în stilul lui: „Minunatul și înțeleptul meu prieten, Alexandru Ivasiuc, nebunul de legat și mitomanul, gânditorul calm și sublim, frisonatul cu alura lui de ministru de externe englez, de diplomat înrăit în minciuni subtile și de poet vizionar. N-am urlat de rușine de prezența lui. Nu a tremurat de rușine de prezența mea”. A avut prieteni de idei și de curaj. Inclusiv pe Paul Goma până la un moment când relațiile lor s-au stricat. Goma i-a adus învinuiri care nu s-au confirmat.
Nicolae Manolescu spune clar: „Goma nu are documente să-l considere pe Ivasiuc colaborator al fostei Securități.” Se amăgea că poate influența mersul lucrurilor, își făcea iluzii cu unii demnitari ai regimului. După ieșirea din detenție a devenit un personaj extrem de grăbit cu scrisul. Dar și cu mișcarea ideilor. Trebuia să recupereze timpul furat de alții. În acest timp recuperator l-am întâlnit. Era seducător în conversație, fluxul gândirii lui era năvalnic. Mi-l aduc aminte de la o întâlnire cu fiii Maramureșului, care se organiza anual la Baia Mare. Atunci, de la tribuna oficială, a spus o stare de fapt care a uimit asistența. Eram în sală. Spune Ivasiuc: „Avem mulți demnitari, cu răspunderi politice, care au facultate, dar nu au terminat liceul.” Ivasiuc rămâne autorul care a dat o direcție nouă, modernă prozei postbelice. Și-a deplasat atenția de la personaje, spre mecanismul care le domină. Criza prin care trec personajele lui este urmată de examenul critic al vieții.
A ilustrat destinul unei lumi ieșite din albie. Cum este ilustrată atmosfera în romanul „Apa”. Istoria este invadatoare, nu poți scăpa de dramele ei. Personajele sunt amăgite de mirajul puterii. Unde se confruntă învingători și învinși. Ultimul roman, „Racul”, este un roman politic, în care tehnicile de preluare a puterii sunt învăluite în mister. Este romanul unei mitologii politice. A avut și comentatori care l-au privit cu prudență. Nereușind să-și explice multe secvențe din tumultuoasa lui biografie. Au suferit și opera, dar și omul, judecăți radicale. Acesta este destinul valorilor. Spre lămurire, recomand valoroasa carte scrisă de profesorul sighetean Gheorghe Andrasciuc, despre viața și opera lui Ivasiuc. O carte cu o documentare convingătoare, sistematizând o materie vastă, abordând și subiecte incomode, lămurite prin puterea documentului. De reținut odiseea maramureșeană în câteva romane ale autorului, dispărut prematur în 4 martie 1977.
Eu îl alătur celor doi nordici, Augustin Buzura și Nicolae Breban, care au marcat puternic romanul românesc contemporan. Opera lui Ivasiuc nu și-a pierdut din fascinație. A fost uitată puțin. Orice atingere de ea dă roade. E bine să știm că la Sighetul Marmației s-a născut, pe 12 iulie, cum spunea Eugen Negrici, „un intelectual de o extremă și splendidă inteligență.” Un prozator care a deschis căi noi în romanul românesc. Care și-a purtat destinul între suferință și strălucire. S-a stins brusc, cutremurat, în acea seară tragică de martie.
Să-l iluminăm în aceste zile, și de acum înainte prin citirea cărților!

Semnificaţii istorice pentru data de 12 iulie

1797 - A încetat din viaţă poetul Ienăchiţă Văcărescu (n. 1740). A fost, de asemenea, diplomat, precum şi istoric

1859 - Domnitorul Alexandru Ioan Cuza înfiinţează Oficiul de Statistică, una dintre primele instituţii publice create după Unirea Principatelor

1882 - S-a născut matematicianul Traian Lalescu, autorul primei lucrări importante de sinteză în acest domeniu din literatura ştiinţifică universală, unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale. (m. 1929)

1884 - S-a născut pictorul şi sculptorul Amedeo Modigliani (m. 24 ian, 1920, Paris)

1904 - S-a născut poetul Pablo Neruda, laureat al Premiului Nobel în anul 1971 (m. 23 sep, 1973)

1909 - S-a născut filosoful Constantin Noica ("Sentimentul românesc al fiinţei", "Creaţie şi frumos în rostirea românească", "Devenirea întru fiinţă, vol. I: Incercarea asupra filozofiei tradiţionale"; "vol. II: Tratat de ontologie") (m. decembrie 1987)

1933 - S-a născut scriitorul Alexandru Ivasiuc. (m. 4 martie 1977)

1999 - A murit prozatorul şi eseistul Mircea Nedelciu, considerat a fi unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română. ("Aventuri într-o curte interioară", "Şi ieri va fi o zi", "Zmeura de câmpie") (n. noiembrie 1950)

                                                                                 I.I.D.

Semnificaţii istorice pentru ziua de 4 martie

La data de 4 martie 1977, România a fost afectată de un cutremur devastator, cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter, soldat cu mii de victime şi însemnate pagube materiale

1678 - S-a născut, la Veneţia, Antonio Vivaldi, violonist şi compozitor de factură barocă (m. 28 iulie 1741).

1789 - A intrat în vigoare Constituţia Statelor Unite ale Americii

1821 - Revoluţia de la 1821. Oastea lui Tudor Vladimirescu, supranumită Adunarea norodului, ocupă Slatina

1832 - A încetat din viaţă Jean-François Champollion, egiptolog francez, cel care a descifrat scrierea hieroglifică. (n. 23 decembrie 1790)

1852 - A încetat din viaţă Nikolai Vasilievici Gogol, unul dintre creatorii prozei realiste ruse ("Revizorul", "Suflete moarte")

1882 - S-a născut omul politic Nicolae Titulescu, fost ministru de externe al României (m. 17 martie 1941)

1897 - A încetat din viaţă Alexandru Lahovari, jurist şi om politic, orator de mare talent (n. 16 august 1841)

1907 - Răscoala ţărănească din 1907. Peste 2.000 de ţărani răsculaţi pătrund în Botoşani, unde au loc ciocniri sîngeroase cu armata

1923 - Se creează Liga Apărării Naţional-Creştine (LANC), organizaţie extremistă, condusă de profesorul universitar A.C. Cuza, din care s-a desprins Garda de Fier

1946 - A avut loc primul congres al femeilor din România. Cu această ocazie s-a constituit Federaţia Democrată a Femeilor din România

1953 - A încetat din viaţă Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist (baletul "Romeo şi Julieta") (n. aprilie 1891)

1977 - A încetat din viaţă Toma Caragiu, actor român. (teatru: "Azilul de noapte", "O noapte furtunoasă"; film: "Actorul şi sălbaticii", "Operaţiunea Monstrul") (n. 21 august 1925)

1977 - A încetat din viaţă Alexandru Ivasiuc, prozator român ("Apa", "Păsările", "Cunoaşterea de noapte", "Iluminări", "Racul") (n. 1933)

1977 - A încetat din viaţă A.E. Baconsky poet, prozator, eseist şi traducător. A fost tatăl lui Teodor Baconschi. (poeme: "Fluxul memoriei", "Cadavre in vid"; proză: "Echinoxul nebunilor" (antologie de povestiri) (n. 1925)

1977 - A încetat din viaţă Savin Bratu, critic, istoric şi teoretician literar ("Ipoteze si ipostaze"; "De la Sainte Beuve la noua critica"; "Ibraileanu - omul"; "Mihail Sadoveanu". "A literary production biography" (în colaborare cu criticul şi istoricul literar Zoe Dumitrescu Busulenga); "Ion Creanga", etc.)(n. 1925)

1977 - A încetat din viaţă Daniela Caurea, poetă. ("Primejdii lirice", "Cartea anotimpurilor", "Adalbert Ignotus" - manuscris) (n. 1951)

1977 - A încetat din viaţă Mihail Petroveanu, critic şi istoric literar (n. 28 octombrie 1923)

1977 - A încetat din viaţă Veronica Porumbacu, poetă şi prozatoare (n. 1921)

1977 - A încetat din viaţă Mihai Gafiţa, critic şi istoric literar (n. 1923)

1977 - A încetat din viaţă Alexandru Bocăneţ, reputat regizor TV (n. 15 februarie 1944)

1977 - A încetat din viaţă Doina Badea, interpretă de muzică uşoară şi romanţe (n. 1940)

1977 - A încetat din viaţă Eliza Petrăchescu, actriţă de teatru şi film (din filmografie: "Felix şi Otilia", "Nunta de piatră") (n. 15 iunie 1911)

1977 - A încetat din viaţă Ioan Siadbei, lingvist şi istoric literar, vicepreşedinte al Societăţii române de lingvistică (n.16 februarie 1903)

1978 - A încetat din viaţă Aurel Lambrino, prozator şi publicist (n.4 aprilie 1911)

1999 - A încetat din viaţă Vlad Muşatescu, umorist (n. 4 mai 1922)

2005 - A încetat din viaţă dirijorul, compozitorul şi matematicianul Mihai Brediceanu, dirijor al Filarmonicii George Enescu (1982-1990). Ca matematician a fost preocupat de politempie. El a fost cel care a inventat polytimer-ul după cercetări îndelungate la Syracuse University - SUA. (n. 14 iunie 1920)

2008 - Camera Deputaţilor a adoptat Legea votului uninominal. Actul normativ a fost adoptat cu 231 voturi "pentru", 11 voturi "împotrivă" şi 18 abţineri

Semnificaţii istorice pentru data de 12 iulie 2013

1797 – S-a încetat din viaţă poetul Ienăchiţă Văcărescu, născut în 1740. A fost, de asemenea, diplomat şi istoric.

1859 - Domnitorul Alexandru Ioan Cuza înfiinţează Oficiul de Statistică, una dintre primele instituţii publice create după Unirea Principatelor

1882 - S-a născut matematicianul Traian Lalescu, autorul primei lucrări importante de sinteză în acest domeniu din literatura ştiinţifică universală, unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale. (m. 1929)

 1884 - S-a născut pictorul şi sculptorul Amedeo Modigliani (m. 24 ian, 1920, Paris)

1904 - S-a născut poetul Pablo Neruda, laureat al Premiului Nobel în anul 1971 (m. 23 sep, 1973)

1909 - S-a născut filosoful Constantin Noica ("Sentimentul românesc al fiinţei", "Creaţie şi frumos în rostirea românească", "Devenirea întru fiinţă, vol. I: Incercarea asupra filozofiei tradiţionale"; "vol. II: Tratat de ontologie") (m. decembrie 1987)

1933 - S-a născut la Sighetu Marmatiei scriitorul Alexandru Ivasiuc. (m. 4 martie 1977)

1999 - A murit prozatorul şi eseistul Mircea Nedelciu, considerat a fi unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română. ("Aventuri într-o curte interioară", "Şi ieri va fi o zi", "Zmeura de câmpie") (n. noiembrie 1950)