Localitatea Stremț, comuna Băsești - pusă pe harta culturală a Maramureșului de către scriitorul Mihai Marian!

 

În doar câteva cuvinte, despre activitatea literară desfășurată în zilele 9-12 mai 2025, la Băsești, Baia Mare și Stremț...

sau

O scurtă cronică despre poezie, spiritualitate, muzică autentică și tradițiile din Țara Codrului...

În sfârșit câteva minute libere! Profit, pentru a face un scurt popas în amintiri. De ce spun ,,în amintiri"? Tocmai, pentru că evenimentele petrecute sfârșitul de săptămână trecut, devin amintire sau amintiri, la care, cred, că ne vom întoarce încă multă vreme. Așa cum știți, la Stremț (MM) și Băsești (MM), perioada 9-12 mai 2025, a fost ,,forfotă", și mai adaug ,,forfotă literară". Asociația ,,Ion al Anei" (reprezentant scriitorul Mihai Marian), în parteneriat cu UZPR ,,Mihai Eminescu", Filiala Timișoara (reprezentant scriitorul Dumitru Buțoi), revista ,,Din vatra satului" și ASCIOR - Aria Maramureș (reprezentant Vasile Bele, adică subsemnatul!), am organizat o activitate literară - ,,Nunta tradițională în Țara Codrului". Am făcut, așadar invitație de participare, la care au răspuns prieteni din cele patru colțuri de țară - Craiova, Petroșani, Deva, Sălaj, București, Cluj-Napoca, Bistrița. Chiar și Sibiul a fost reprezentat prin vocea pr. Mihai Petean. Ce să mai... Cei care și-au dorit să ajungă, au ajuns, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, vorba românului. Noi, organizatorii, zicem, că am făcut tot posibilul că toate și totul să iasă ,,ca la carte". Cu toată strădania, așa a fost, pentru că în spatele acestui eveniment, a fost destul de multă muncă. Dar, astea sunt alte discuții!

Ne-am dat întâlnire în ziua de vineri (9 mai), pentru cazarea invitaților și întâlnirea cu autoritățile locale, vizitarea obiectivelor turistice din zonă și discuții literare. Ne-a primit cu brațele deschise, Domnia Sa, poetul Ioan Călăuz, în dublă calitate - primar și frate de condei. Am vizitat Casa Memorială ,,George Pop de Băsești" și, frumoasa mănăstire construită recent. Fiecare obiectiv își are povestea lui. O poveste despre dragostea de neam și țară, despre istoria acestor locuri și oameni, despre spiritualitatea locului, despre oameni, rugăciune, biserică - lucruri primordiale, tocmai, sfințind sintagma latinului ,,Nihil sine Deo", sau ,,nimic fără Dumnezeu!". În numele tuturor, aducem mulțumiri autorităților locale, pentru frumoasa primire, pentru puntea literară, culturală și spirituală care s-a creat! Respect și prețuire adâncă, Ioan Călăuz! Seara am socializat, tot în spirit literar! Prezentare de carte! Prezentare de revistă. Discuții despre literatură și condiția scriitorului și a cărții, în sine! Una dintre gazdele primitoare și extrem de ospitaliere a fost prof. Crina Blidar - directorul Școlii din această comună. Mulțumim, Crina Blidar, pentru generozitatea dumneavoastră și pentru implicarea în acest eveniment. Alături, i-a fost întreaga familie. Toți cei din această familie ai fost implicați, cu sufletul și dăruirea lor - soț, copii, bunică - tuturor, sănătate și bucurii! Adâncă prețuire! Cu amănunte despre ziua de vineri - muzeu, mănăstire, teiul secular aflat în curtea acesteia, cărțile și revistele literare prezentate, voi reveni ulterior.

Sâmbătă - 10 mai.

După un mic dejun foarte gustos, tradițional și ,,de ținut minte", am pornit spre Baia Mare, unde, ne-am dat întâlnire cu Cenaclu Scriitorilor din Maramureș (reprezentant Florica Bud) și elevii Colegiului Național ,,Mihai Eminescu", Baia Mare, în cadrul unui parteneriat care durează de mulți ani. Întâlnirea a avut loc la Biblioteca Județeană ,,Petre Dulfu", din Baia Mare. O sală ,,plină ochi", elevi, profesori, părinți, scriitori. Înainte de toate, am dorit să le prezentăm această frumoasă și elegantă biblioteca, o mândrie pentru Maramureș și maramureșeni. Am vizitat,,Sala de lectură", secția ,,Împrumut", unde am fost primiți cu dragoste, prietenie, responsabilitate și prețuire. Mulțumesc, întregului colectiv al acestei instituții și îi asigur de respectul nostru. Invitații, plăcut impresionați de această bibliotecă, au dăruit cărți - recente sau apariții editoriale mai vechi. Le mulțumim și lor pentru acest gest. Ora 11.00 a însemnat deschiderea oficială a ședinței de cenaclu. Domnia Sa, Florica Bud, reprezentant al Cenaclului Scriitorilor din Maramureș, a fost moderator și gazdă de eveniment. A făcut prezentarea proiectului și a parteneriatului existent între cele două instituții, lăsând elevii și dascălii să își prezinte creațiile. Le-am apreciat originalitatea și autenticitatea, bucurându-ne și de traducerea unor poeme în diverse limbi - engleză, spaniolă, italiană. Felicitări, tuturor celor de la Colegiul Național ,,Mihai Eminescu" Baia Mare - elevi și profesori, pentru continuarea acestui proiect. Cu toții suntem câștigătorii - scriitori, elevi, dascăli. Mulțumim pentru clipele de emoție și bucurie care ne-au fost transmise. Sunteți minunați și talentați. Literatura se află pe ,,mână bună"! Felicitări! Întâlnirea cenaclieră a stat sub semnul lui Lucian Blaga, elevii și scriitorii prezenți, au citit sau recitat poeme din opera acestuia. Din partea scriitorilor maramureșeni, au vorbit despre Lucian Blaga și despre valoarea operei acestuia, profesorii Pamfil Bilțiu și Vasile Leschian. Ceilalți scriitori, membri ai acestui cenaclu, au citit poezii din creațiile lui Lucian Blaga sau cele mai recente creații literare proprii. Au fost prezenți - prof. Ștefan Herțeg, prof. Șarolta Lotica Vaida, prof. Gelu Dragoș, Claudia Tomescu, Maria Bilțiu, prof. Ioan Șiman - care ne-a vorbit despre Clubul ,,Spinul", pe care l-a înființat în urmă cu 20 de ani, ne-a vorbit despre epigrame și despre muzicalitatea, rima, ritmul sau prozodia ce trebuiesc respectate în creațiile poetice, pentru ca acestea să se numească poezie. Același prof. Ioan Șiman, aflând că printre invitați este și o epigramistă (prof. Leliana Mihaela Rădulescu) s-a bucurat. După terminarea ședinței de cenaclu, cei doi și-au rezervat timp să discute despre epigrame.

Ne-am despărțit cu promisiunea revederii în cadrul ședințelor de cenaclu literar. Doamne ajută, să ne revedem cât de curând! După amiaza zilei de sâmbătă, a fost tot ,,despre" carte, poezie, literatură. Discuții interesante! Am citit poezii din creațiile noastre. Nici nu ne-am dat seama cum a trecut vremea. Cum și când? Seara, s-a lăsat cu alte surprize. Și literare! Și muzicale, originale! Mulțumire, fam. Crina și Romulus Blidar. Mulțumim, familiei Uivaroși!

Despre ziua de duminică, nu se poate vorbi în doar câteva cuvinte, pentru că a fost un adevărat spectacol al nunții. Emoții și trăiri afective intense. Lume multă, ca la nuntă. Cerut de mire. Cerut de mireasă. Cerutul nașilor... toate acestea, pentru că a ținut vremea cu noi, (după o dimineață cu ploaie, care ne-a cam pus pe gânduri), desfășurate în curtea Muzeului memorial ,,George Pop de Băsești". Pentru că a fost duminică, am fost prezenți alaturi de comunitatea din Stremț, la slujba religioasă, apoi, cu toții, am plecat spre Troița Eroilor nesărbătoriți, unde a avut loc o rugăciune, un parastas în memoria tuturor eroilor neamului. Alocuțiuni, emoție și împlinire - implicarea fam. Carla și Mihai Marian - principalii actori ,,vinovați" pentru toate emoțiile trăite acolo. Abia apoi, ne-am bucurat de nuntă! Și a fost o petrecere pe cinste! Doar s-a dus vestea în cele patru colțuri de țară, nu-i așa? Cu amănunte sau detalii, voi reveni, pentru că sunt foarte multe lucruri de spus. Aici, la Stremț și Băsești, zilele astea a însemnat pe lângă emoție și bucuria întâlnirii, o reîntoarcere la tradiția locului. S-a scris o frumoasă poveste despre ce a fost, despre ce este și a fost o lecție despre ce ar trebui să fie - o lecție transmisă celor tineri. Am văzut lacrimi de fericire, de împlinire, de bucurie. Felicitări tuturor celor care au participat sau au făcut posibil ca toate acestea să se întâmple. Pe lângă spectacolul nunții despre care am făcut rostite, ne-am bucurat de un adevărat regal folcloric, coordonat de către Bianca BOTIȘAN-ROTAR, desfășurat pe scena Căminului cultural din localitatea Băsești.

Luni - 12 mai.

Mic dejun. Vizită la Primăria din Băsești și la Școala generală, ghid prof. Crina Blidar. Mulțumim pentru fiecare clipă de care ne-am bucurat împreună!

Revin foarte curând!

Zi binecuvântată tuturor!

Chiuzbaia, 14 mai 2025

Staroste Vasile Bele

Discuții ale elevilor cu polițiștii pe tema violenței în școli

 

Polițiștii Biroului Siguranța Școlară au desfășurat  activități preventive la Școala Gimnazială din Băsești, director prof Crina-Rozalia BLIDAR.

Cu această ocazie, lucrătorii de poliție au purtat discuții cu elevii de gimnaziu și din clasele primare, pe tema prevenirii bullying-ului, caracteristicile acestui fenomen, dar și urmările unui astfel de comportament pentru cei implicați fie că sunt victime, agresori sau martori.

De asemenea, elevilor le-au fost prezentate și materiale video sugestive, având drept scop înțelegerea fenomenului bullying, respectiv să-l recunoască atunci când se manifestă în clasele lor și să caute modalități de gestionare și diminuare a acestuia.

În vederea formării atitudinilor și deprinderilor de comportament pentru prevenirea și combaterea violenței în școli, respectiv a comportamentelor de intimidare, elevii claselor de gimnaziu s-au exprimat creativ, utilizând mijloace artistice și afișe prin care au transmis mesaje de descurajare a violenței fizice și psihologice.

Cei prezenți au fost încurajați să adopte un comportament civilizat atât în incinta unităților de învățământ, cât și în afara acestora.

  Sursa: MaraMedia

Fotografia zilei - În pas de mare sărbătoare!

Foto: prof. Emilia POP

1 Decembrie la badea George Pop de Băseşti

Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (9 aprilie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma primului război mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberarea popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa.

        1 Decembrie este Ziua Naţională a României, dar și a noastră, a tuturor românilor. Ființa noastră este încărcată de sacrificiul depus de strămoșii noștri pentru a-și apăra țara. Noi suntem datori țării în care ne-am născut și este timpul să învățăm să o prețuim la adevărata ei valoare. Un aport important  la întregirea neamului românesc şi-au adus doi maramureşeni: Vasile Lucaciu şi George Pop de Băseşti.

        Marţi, 1 Decembrie 2015, un grup de scriitori de la revista „Izvoare Codrene” au sărbătorit româneşte ZIUA MARII UNIRI la mormântul tribunului George Pop de Băseşti, la Casa Memorială şi Teiul UNIRII precum şi la Biserica greco-catolică din localitate. O adevărată lecţie de istorie a ţinut-o primarul comunei, poetul Ioan Călăuz. Copiii îmbrăcaţi în straie populare, cu steaguri tricolore, s-au manifestat nemaipomenit prin: cântece patriotice, colinde, un program artistic în memoria marelui titan al Unirii. Şi-au adus contribuţia primarul Ioan Călăuz, viceprimarul Costel Mare, secretarul Gheorghe Dragoş, preoţii Daniel Pop, Gabriel Beşkid, Radu Ungur şi cadrele didactice Iulia Papariga, directorul Şcolii Gimnaziale Băseşti, Mădălina Pop, Marius Cosma, Iuliana Remeş, Mihaela Bud şi Dorin Mare.

       Un program emoţionant au prezentat elevii de la Băiţa de sub Codru, conduşi şi pregătiţi de profesorii Silvia Bochiş, director şi Andreea Pop, Andreea Blidar şi Claudiu Covaci. Punctul culminant l-a reprezentat dansul căluşerilor, un dans care se joacă doar în această localitate din Maramureş, încetăţenit aici de însuşi George Pop de Băseşti.

        Cu această ocazie s-au lansat numerele 11 şi 12 ale revistei „Izvoare codrene”, numere dedicate lui George Pop de Băseşti. Au vorbit despre revistă şi semnificaţia zilei de 1 Decembrie poetul Vasile Dan Marchiş, jurnalistul Gelu Dragoş, scriitorul Ioan Meteş Morar şi directorul onorific al revistei, Mircea Pauşeniuc. Un oaspete important a fost primarul comunei Oarţa de Sus, prof. Bogdan Pop.

       La încheierea manifestării, un taraf tradiţional din localitatea Stremţ le-a oferit celor prezenţi un purpuriu de cântece patriotice mult aplaudate de un cămin arhiplin.

                                                               

                                                                                               Gelu Dragoş

    

95 de ani de la moartea lui George Pop, comemoraţi la Băseşti

Oameni de cultură, reprezentanţi ai administraţiei şi politicieni au comemorat, duminică, la Băseşti, 95 de ani de la trecerea în eternitate a lui George Pop de Băseşti, cel care a fost memorandist, preşedintele Adunării Naţionale de la Alba Iulia (1 decembrie 1918) şi preşedinte al Partidului Naţional Român din Transilvania (1902 - 1918). Manifestările au inclus: depuneri de coroane de flori la bustul lui George Pop din faţa Primăriei Băseşti, vizitarea casei memoriale, liturghie şi parastas la mănăstirea greco-catolică din localitate, alocuţiuni ale oficialităţilor, un simpozion dedicat personalităţii lui George Pop, lansarea a două cărţi, un program artistic, precum şi o pomană.

Locuri pline de semnificaţii

Programul a început după ora 9, când oficialităţile, oamenii de cultură şi alte entităţi au depus coroane de flori la bustul din centrul localităţii. Întregul alai a purces, apoi, spre casa memorială George Pop de Băseşti, căreia recent i-a fost înlocuit acoperişul, dar care, în interior, arată la fel de jalnic, cu pereţii crăpaţi şi pătaţi din cauza ploilor. A urmat popasul la mănăstirea greco-catolică din localitate, construită, simbolic, pe locul unde trupele lui Bela Kun au deschis focul asupra cortegiului funerar al lui George Pop de Băseşti, în urmă cu 95 de ani. Aici, invitaţii au trecut pe la Teiul Unirii, arbore ocrotit în vârstă de aproximativ 200 de ani, monument al naturii. Sub acest copac, fruntaşii români, conduşi de George Pop de Băseşti, au pus la cale tactica şi strategia luptei de emancipare naţională şi de unire a Transilvaniei cu România. Slujba şi parastasul au fost oficiate de un sobor de preoţi, în frunte cu PS Vasile Bizău, episcop Eparhia de Maramureş a Bisericii Române unite cu Roma, Greco-catolică. De aici, întreaga adunare s-a strămutat la Căminul Cultural din centrul comunei, renovat de curând.

Oaspeţi numeroşi la Băseşti

Moderatorul activităţii şi organizatorul manifestărilor comemorative a fost primarul Ioan Călăuz. Pentru început, soborul de preoţi a sfinţit Căminul Cultural, după care Ioan Călăuz a făcut o trecere în revistă a personalităţilor prezente. Printre acestea s-au numărat: subprefectul Alexandru Bondrea; Emil Marinescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean; secretarul judeţului, Dumitru Dumuţa; senatorul Sorin Bota; deputatul Călin Matei; primarii de Bicaz, Oarţa, Ulmeni, Băiţa de sub Codru, Ardusat; dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu"; dr. Ioan Marchiş, directorul Direcţiei pentru Cultură Maramureş; muzeograful Lucia Pop, reprezentantă a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş; col. (r.) Ion Pop "Rapidu", director general URBIS; col. Ioan Mureşan, comandantul ISU Maramureş; Alexandru Cosma, fost subprefect şi preşedinte de Consiliu Judeţean; col. (r.) Mihai Cozma, preşedintele Academiei OJT (care a venit însoţit de o seamă de scriitori); editorul Alexandru Peterliceanu; prof. Traian Rus; scriitorul Milian Oros; Iuliana Dăncuş, directorul Ansamblului Folcloric Naţional "Transilvania"; prof. dc. Ioan Lazar, preşedintele Fundaţiei "Dr. Ilie Lazar" Cehu Silvaniei; reprezentanţi ai partidelor politice; delegaţi de la Ulmeni, Şişeşti, Zalău şi Cehu Silvaniei ş.a.m.d.

Noi cetăţeni de onoare ai comunei Băseşti

Despre discursurile politicienilor, cei care ştiu istorie au comentat că George Pop de Băseşti nu a fost nici maramureşean, şi nici om de stat, aşa cum declaraseră câţiva pe scenă. Senatorul Sorin Bota a spus, printre altele: "Recent am identificat o soluţie să putem renova casa lui George Pop de Băseşti"; ceva mai târziu, Emil Marinescu a afirmat: "Vom sprijini acest demers". Ar fi şi cazul, având în vedere starea deplorabilă a casei memoriale, care trenează de ani buni. Prof. Marieta Dragoş a prezentat, pe scurt, câteva faţete ale personalităţii celui comemorat, în timp ce muzeograful Lucia Pop a arătat câteva aspecte interesante ale ultimelor 4 luni ale lui George Pop de Băseşti, aşa cum sunt ele povestite în memoriile locotenentului Alexandru Kiş, cel care, în această perioadă, i-a fost apropiat ca un fiu. Despre această pagină de istorie aţi putut citi într-un material semnat de prof. Traian Rus şi publicat în ziarul nostru de sâmbătă. În continuare, Ioan Călăuz a acordat titlul de cetăţean de onoare la doi foşti primari ai Băseştiului: Ambroziu Mărieş Vaida, care nu mai este în viaţă şi a cărui diplomă a fost primită de nepoata sa, respectiv Mihai Pop. Au primit, de asemenea, titlul de cetăţean de onoare: prof. Aurora Puşcaş, "pentru promovarea memoriei lui George Pop de Băseşti prin înfiinţarea liceului din Ulmeni"; dr. Ioan Marchiş, pentru realizarea sculpturilor reprezentându-l pe George Pop de Băseşti (artistul a mărturisit: "Am acasă un metru cub de diplome, dar cred că niciuna nu e atât de importantă ca aceasta!"); dr. Teodor Ardelean, pentru atribuirea numelui lui George Pop de Băseşti sălii de lectură a Bibliotecii judeţene (şi care s-a angrenat într-un schimb de replici delicios cu primarul Călăuz, declarând, printre altele, că "astăzi nu mai există niciunul (niciun om politic, n.r.) ca el (ca George Pop de Băseşti, n.r.)); col. (r.) Ion Pop, pentru promovarea memoriei lui George Pop de Băseşti prin atribuirea numelui său Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Maramureş ("Nimeni, de la Revoluţie încoace, nu a făcut atât de mult pentru George Pop de Băseşti (precum Ion Pop, n.r.)" - a declarat primarul).

Două cărţi despre George Pop şi Elena Pop, lansate la eveniment

Următorul punct pe ordinea de zi a fost lansarea a două cărţi. Cea dintâi este intitulată "George Pop de Băseşti. 60 de ani din luptele naţionale ale românilor transilvăneni", de preot prof. dr. Ioan Georgescu, Ediţia a II-a, apărută la Editura Societăţii Culturale Pro Maramureş "Dragoş Vodă", Cluj-Napoca, şi a fost prezentată foarte pe scurt de Vasile Iuga de Sălişte, preşedintele acestei societăţi. Al doilea volum este "Elena Pop Hossu-Longin (1862-1940). Personalitate marcantă a Ţării Silvaniei. Viaţa şi opera", autor Marin Pop, Zalău, 2012, Editura Caiete Silvane, Colecţia Memoria. Cartea a fost prezentată de Marin Pop, dar la eveniment a fost prezent şi Daniel Săuca, directorul Centrului de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj. Cartea a apărut în 2012, la împlinirea a 150 de ani de la naşterea Elenei Pop, fiica lui George Pop de Băseşti, şi a pornit de la câteva studii scrise de regretatul băimărean prof. dr. Valeriu Achim în anii '70. Din păcate, cercetările prof. dr. Achim se opreau la anul 1918, din motive care ţineau de ideologia vremurilor; Marin Pop le-a continuat, rezultând o primă monografie dedicată Elenei Pop. Acesta a declarat volumul "o carte de ucenicie în aspra şi dârza muncă de cercetare".

Evenimentul s-a încheiat cu un program artistic susţinut de elevi ai şcolilor din Şişeşti şi Băseşti, precum şi cu un moment al Căluşarilor din Băseşti. Aceştia sunt singurii căluşari din această parte de ţară, dansul fiind adus în Băseşti chiar de George Pop, care i-a luat pe dansatori cu el la toate manifestările culturale ale Astrei din acele vremuri.

                                                                                           Anca GOJA

                                                                (Articol publicat în Graiul Maramureşului)

ŢINUTUL CODRULUI ŞI CU DEOSEBIRE BĂSEŞTIUL VĂZUT DE CĂTRE MARELE SAVANT NICOLE IORGA LA 1906

Spirit enciclopedic de anvergură mondială,istoric,scriitor,publicist,demnitar de stat,cu o operă uriaşă,ce depăşeşte 16ooo de titluri,titanul Iorga a avut şi vocaţia călătoriilor,documentărilor de teren,din dorinţa de a cunoaşte personalităţile de vază în locurile în care trăiesc.
 De un interes aparte în această direcţie l-a reprezentat Ardealul pe care l-a vizitat în anul 1906,vizând marii bărbaţi ai neamului românesc de aici,la oameni pilitici la literaţi ori savanţi,precum academicianul Ioan Mihaly de Apşa,până la modeşti preoţi şi dascăli ai satelor.
 Pentru meleagurile "de sub Codru"dovedeşte prin însemnările sale,o înclinaţie şi o afecţiune aparte datorită personalităţii de prim rang în galeria politicienilor de vârf al luptei de emancipare naţională ce trăia aici George Pop de Băseşti(1835-1919).Sunt impresii de mare profunzime care reuşesc să se constituie într-o cronică vie asupra realităţilor româneşti din această parte de ţară văzute la începutul veacului trecut.Sunt temeiurile pentru care decupăm un capitol din ampla sa lucrare memorialistică"Neamul românesc în Ardeal şi Ţara Ungurească la 1906"Editura Ministerului de Interne,Bucureşti,1929.
   
                                                            I.
                                                 ÎN SĂLAGIU.

 De la Letca linia ferată ce vine din Dej se suie şi mai departe pe cursul Someşului fără valuri,curgînd lin în fundul văilor.Supt marea lumină desmierdătoare ,dealurile împădurite ale Sălagului îşi desfăşura strălucitele odăjdii de roşu şi auriu.
 În poalele lor sînt prinse satele româneşti cu bisericile de zid puternice care înalţă una după alta turnurile albe.După Surduc ajungem la Jibou unde numărul nostru e mic pe lângă al străinilor.Marea aşezare din dreapta căii e străbătută de două clopotniţe duşmane.De aici linia cea mare apucă spre Naghi-Karolyi,pe care ai noştri ,care au şi o mare parohie în orăşel,îl numesc Careii-Mari.Pe acolo e calea spre Dobriţin,al cărui nume vechiu slavic a fost prefăcut în Debreczen de ungurii năvălitori şi în sfărşit spre Tisa,spre sfârşitul lumii romăneşti.
 Deocamdată urmăm drumul Someşului ascuns de dealuri,care au făcut pe cărturarii noştri să numească această ţară a Sălagiului:silvania.Pe Odorheiul Someşului trenul încetinel apucă spre staţia Şulimetei,de unde iarăşi linia se încreangă,aruncând o ramură spre Cehul sau Cehul Silvaniei,pe cînd trunchiul ţinteşte spre Baia Mare.
 valea aceasta nouă n-are un râu care să se vadă,căci apa Sălagiului e numai o scurgere săracă,prezărită într-o râpă.Dar cele mai line dealuri desfăşoară la soare coastele lor străbătute de plugul roditor.E încă o ţară de pîne la picioarele muntelui,şi de aceia marii proprietari totdeauna să şi-o însuşească.
 După o scurtă oprire la un sătucean care face abia să se zărească umilele-i acoperişuri de stuf şi de şindrilă veche,suntem la staţia îndoită" Volcsok-Iliesfalva",unde ne aşteaptă trăsura venerabilului şef politic românesc George Pop de Băseşti.
 Satul Băseştilor se atinge odată,sub dealurile de bielşug.Aşezat într-un loc aşa de prielnic,în margenea codrilor şi cu ţarini la îndămână,el nu se simte de aceste înlesniri.Pe drumurile de tină adîncă şi cleioasă,se ivesc la întîmplare căsuţe cu pereţii joşi şi strîmbi,de-asupra cărora spînzură stuhul scărmănat. In clădirile mai bune,unde se văd boltiri de zid în faţă,ca podoabă,stau jidovii ,cari ,mai pieptănaţi,mai unguriţi decît ai Maramureşului,nu fac ispravă mai bună decît aceia.Sînt vreo sută de capete in acest vechiu sat românesc,boltaşi,precupeţi şi chiar stăpîni de pămînt,"de holduri".N-au sfială de nimeni,batjocuresc pe preotul nostru,înteţesc împotriva lui pe ţăranii momiţi de băutură,şi se poartă ca nişte stăpîni.Din Băsesti ei au făcut un punct central,şi îşi au aice o mare sinagogă şi chiar o şcoală ,unde copiii de toate vrîstele mişună în mocirlă.Acum numai o jumătate de veac erau numai trei familii.şi ispita şi stoarcerea ce pornrşte de la evrei va fi făcut pe ţăranii de aici ceia ce sunt.La intrarea în sat o ceată dintre ei trece pe lîngă noi fără a zice "bună ziua"ţinîndu-ne cu ochi răi.Cutare dintre locuitori nu merg la biserică,nu cred în cruce,nu primesc predica,nici tainele,ce botează din nou şi se zic Nazaricuşi sau Nazarineni,după un eres nou şi prost,născocit de Sîrbi şi răspîndit de Unguri.Ba în satul vecin Odeşti,adunătură de căsuţe mai ca şi acestea,sînt şi de aceia care vreau pămîntul domnului şi birul Împăratului,şi pentru aceia se zic "suţulişti"sau socialişti.În acest sat şi în multe altele,obiceiul nunţii cu petrecere,dar fără preot şi fără declaraţie la primărie e încă foarte răspîndit,cu toate că unii preoţi,care au însă de lucru cu parohieni atît de cerbicoşi,duc luptă învierşunată împotriva concubinagiului.
 Totuşi vede o şcoală foarte bună şi o mare biserică,asemenea cu cele din Moldova.Într-o casă cu două rînduri e aşezată o societate creştină de consum.E vorba să se facă şi o bancă:ea va fi Codreana.
 Aceste mijloace de luptă pornesc înainte de toate de la hotărîrea proprietarului,Domnul George Pop,El nu este un străin,ci un nemeş din sat a cărui familie s-a ridicat prin preoţia străbunilor,prin protopopia unui ascendent mai apropiat,prin funcţiunile de Stat pe care le-a ocupat bunicul.Dintr-o moştenire de o sută de iugăre,acest om harnic a ştiut să facă un strălucit domeniu de 3.200 de iugăre care e unul din cele mai frumoase în aceste părţi şi cuprinde măierişti,ferme cum zicem noi,în trei sate,în Băseştii înşişi,în Tămăşeşti şi în Băiţa.Avînd o singură fată,el ajută larg şcoala,pe mulţi săteni şi chiar pe cîţiva studenţi.La şsptezeci de ani,nu e numai "domnul"moşiei ci şi adevăratul ei stăpîn,supraveghetor şi lucrător:pentru toată grija cămpului zilnic îi stă calul la scară.

 Dimineaţa întovărăşesc pe găzduitorul mieu la slujba bisericească.În clădirea încăpătoare şi cuviincios decorată,nu aflăm săteni,între altele şi fiindcă e o zi de lucru ,şi cu nesiguranţa batjocoritoare a vremii nici o clipă nu trebuie pierdută pentru arăturile şi semănăturile de toamnă.Dar copiii din cor au venit să cînte,nu ca să-mi arate mie ce pot,ci pentru că aşa e datina aici:să se înceapă cu cîntările din biserică ceasurile de învăţătură din şcoală.
 Slujba se face foarte frumos,;şi e o minune cînd supţirile glasuri argintii înalţă vioiu armonia rugăciunilor,la îndemnul învăţătorului care-şi face datoria cîntînd la strană Sînt foarte mititei,foarte cuminţi,aşa de săraci,de rupţi,de cîrpiţi şi de zdrenţuiţi,aşa de golaşi cu bietele lor picioruşe pline de noroiu până peste glesnă şi cu trăistuţele prinse de umăr,şi cîntă totuşi cu atîta inimă,ca nişte sărmane păsăruici îngheţate,de ţi-e milă,şi totuşi mai mult drag de dînşii.Pe pupitru,lîngă mine,bătrînul de şaptezeci de ani şi-a cufundat fruntea în mîni şi ascultă cu ochii umezi aceste glasuri şi rugăciuni pe care în acelaşi loc le-au înălţat preoţi şi protopopi din neamul lui îngropaţi în această ţărînă.E o tovărăşie de suflete între aceşti oameni,de vrîste şi de stări totuşi aşa de deosebite,cum s-ar cădea să fie în orice colţ românesc,şi chiar în boereasca noastră Românie,pentru binele acestui popor obidit şi fără mîngîiere!
                           
                        (NICOLAE IORGA "NEAMUL ROMÂNESC ÎN ARDEAL ŞI ŞI ŢARA UNGUREASCĂ LA 1906" EDITURA MINISTERULUI DE
                        INTERNE,BUCUREŞTI,1929)

                                                                                           EMIL DOMUŢA

Un vis împlinit la Băseşti

Să cunoşti istoria neamului, să-ţi cinsteşti eroii şi părinţii sunt atribute existenţiale ale adevăraţilor oameni, ale creştinilor. În spiritul acestor valori, se cuvine ca demnitarii, aleşii poporului să aibă iniţiative, să facă demersuri pe lângă autorităţile centrale şi locale, pentru a reda strălucirea de odinioară a unor locuri, a unor case memoriale, cu însemnătate de maximă importanţă în devenirea noastră a românilor, ca fiinţă naţională. Un astfel de loc este Băseştiul lui ,,badea George” cum îi spuneau contemporanii lui, este Casa memorială şi muzeul ,,George Pop de Băseşti”, unde fiecare colţişor, fiecare palmă de pământ din curtea conacului, depun mărturie în faţa Instanţei Timpului despre marele patriot, despre idealurile sale îndrăzneţe, privind emanciparea socială şi culturală a românilor, despre întâlnirile marilor personalităţi ale vremii la Băseşti, pentru a stabili coordonatele realizării visului de veacuri al românilor: UNIREA CEA MARE.
Demnă de toată aprecierea şi lauda este stăruinţa cu care d-l dr. ec., dr. ing. Nicolae Bud, deputat în Parlamentul României, în Colegiul Codru-Chioar, a informat încă din iunie 2009 Ministerul Culturii Cultelor şi Patrimoniului Naţional despre nevoia imperioasă de a găsi fondurile necesare salvării de la distrugere şi renovării casei memoriale ,,George Pop de Băseşti”, ,,pentru a nu fi pierdute documentele premergătoare Marii Uniri, acte şi lucruri personale ale lui George Pop «tribunul Unirii», «Om unic» într-un moment unic al naţiei sale”.
Domnul Deputat, făcând apel la perceptele biblice, le dezvăluie Domnilor Miniştri că ,,Printre seminţele care au dat rod însutit, care au înflorit spic ales, se numără şi George Pop de Băseşti” şi că apostolul Pavel spunea ,,…în noi este ridicare şi prăbuşirea celorlaţi”.
După patru memorii, deosebit de conştiincios şi de minuţios formulate, prin care s-a solicitat Ministerul Culturii Cultelor şi Patrimoniului Naţional refacerea acestui muzeu, vechi de peste 100 de ani, în sfârşit, stăruinţa şi strădania domnului Nicolae Bud este răsplătită cu un răspuns favorabil din partea domnului ministru Hunor Kelemen, care-i comunică că s-au alocat fondurile necesare pentru restaurarea muzeului de la Băseşti, parte a patrimoniului naţional şi european.
Desigur, vestea i-a adus o imensă bucurie celui care nu s-a lăsat descurajat în demersul său, d-l Nicolae Bud, dar şi comunităţii din Băseşti, celei din Ţara Codrului şi nouă, descendenţilor lui George Pop, care din 1998 şi până în prezent, am ctitorit înfiinţarea a şase cetăţi de lumină – licee, care poartă cu mare cinste numele Marelui Bărbat al Neamului Românesc, George Pop de Băseşti, cu credinţa în reuşită şi în veridicitatea afirmaţiei unui mare învăţat ,,Un popor care nu-şi cunoaşte istoria, nu merită să trăiască!”
Nutrim speranţa că odată restaurată ,,oaza românismului de la Băseşti” va sta mărturie peste veacuri, pentru generaţii şi generaţii viitoare, despre istoria scrisă cu litere de aur în Panteonul Culturii şi Civilizaţiei româneşti şi universale, despre oameni vrednici, făuritori de istorie, dar şi de cei cărora le pasă de trecutul poporului nostru şi au sentimentul datoriei împlinite!”

                                                                   Prof. Aurora Puşcaş, director  
                                                                         Grup Şcolar „Dr. Florian Ulmeanu” Ulmeni

Concursul "Cu viaţa mea apăr viaţa" la Fărcaşa

Inspectoratul pentru Situaţiii de Urgenţă Maramureş, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Primăria Fărcaşa (care a alocat pentru aceasta manifestare suma de 2600 lei) au organizat la Grupul şcolar din Fărcaşa concursul pe teme de protectie civila"Cu viaţa mea apăr viaţa". Au participat echipaje de la institutiile de invatamânt din localitatile : Băiţa de sub Codru, Asuajul de Sus, Ardusat, Ariniş, Băseşti, Sălsig, Gârdani şi Fărcaşa. Fiecare şcoala a fost reprezentata la concurs de câte doua echipaje formate din cite 4 elevi . Concurentii au avut de răspuns la un set de 20 de întrebari tematice.
În timp ce membrii juriului au corectat lucrarile, elevii au vizionat filme educative pe teme de protectie civila.Acestia au avut ocazia sa vadă ,de aproape, o autospeciala de lucru cu apa şi spuma si o ambulanta SMURD de prim ajutor prezentate de catre personalul garzii de interventie Farcasa.

La final clasamentul a aratat astfel:
Locul I - Grup şcolar Fărcaşa 1
Locul 2 - Şcoala Băiţa de sub Codru 1
Locul 3 - Şcoala Gârdani
Toate echipajele au fost premiate cu diplome si insigne iar primarul comunei Fărcaşa, Ioan Stegeran a oferit laureatilor, pe lângă cadouri sau dulciuri ,şi alte premii surpriza (în plic!). Deasemenea un reprezentant al “Serviciului Maltez” a oferit echipajelor clasate pe primele trei locuri alte premii constând în mingi, tricouri şi dulciuri .Manifestarea de la Fărcaşa a fost onorată de prezenţa d-lor Nicolae Bud - deputat în Parlamentul României, colonel Ioan Pop-Rapidu -şeful ISU Maramureş precum şi de alte oficialităţi locale.

Mircea Pauşeniuc