Un colaps energetic anunțat. USR susținea că nevoia de securitate energetică este „o manipulare ticăloasă”

Criza energetică cu care se confruntă România, culminând cu decretarea stării de alertă de către premierul interimar Bolojan, repune pe tapet cauzele din spate. Rezultatul este un dezechilibru tot mai accentuat între producție și consum, așa cum explică experții în energie. A fost un cumul de factori ai crizei, dar în spatele unora dintre aceștia există un numitor comun: aportul partidului Uniunea Salvați România.

Partidul a reușit să blocheze la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate, a căror punere în funcțiune ar fi asigurat o cantitate mare de kilowați. Anterior, în perioada pandemiei, fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, decisese închiderea minelor de cărbune.

O parte importantă a rezervei energetice a țării ar fi putut fi asigurată de marile proiecte de hidrocentrale blocate de ONG-urile de mediu și de USR, într-un demers comun care durează de ani de zile. De altfel, în culisele politicii se discută că USR ar fi în spatele celor mai vocale ONG-uri de mediu, precum Declic, Bankwatch sau Greenpeace.

Într-un exces de zel remarcat și de Bruxelles, Cristian Ghinea, artizanul PNRR din partea României, a parafat cel mai agresiv plan de decarbonare la nivelul Uniunii Europene. În vreme ce Germania își redeschidea minele, România le închidea, fără să își respecte angajamentul de a deschide în loc mai multe centrale de gaz. Rezultatul: capacitatea energetică asigurată de mine putea proteja României în cazul problemelor cu care se confruntă acum centrala de la Cernavodă.

Cireașa de pe tort a fost decizia ministrului userist al Mediului, Diana Buzoianu, de a închide mai multe baraje-cheie în toamna trecută. Ca efect al deciziei, zeci de mii de oameni au rămas luni întregi fără apă.

În noiembrie 2022, Uniunea Salvaţi România (USR), condusă la acel moment de Cătălin Drulă, anunţa că a sesizat Curtea Constituţională (CCR) pe legea „care lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate”. Totuși, spuneau specialiștii, demersul USR nu ar contribui cu nimic la protecția mediului din zonele respective, acele hidrocentrale existând deja în ariile protejate.

Hidrocentrala de la Răstolița a fost blocată de USR și de ONG-urile de mediu, deși era finalizată aproape complet. „USR a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu această lege extrem de nocivă care lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate.

Este vorba de distrugerea iremediabilă a unor arii protejate pentru un beneficiu economic infim. E ca şi cum ţi-ai tăia o mână şi ai arunca-o din balon ca să mai scapi de balast. Băgăm râul Jiu în conducte, distrugând un întreg ecosistem, pentru a creşte producţia de energie cu 0,4%.

Distrugem ariile naturale protejate pentru un câştig iluzoriu. Asta în vreme ce investitorii vor să extindă parcurile eoliene, iar statul român nu se grăbeşte pentru a îmbunătăţi cadrul legal.  De ce? Doar pentru că nişte băieţi deştepţi au băgat ilegal sute de milioane de euro în construcţii ceauşiste din care s-au îmbogăţit firmele lor de casă.

Iar acum vor să îşi desăvârşească opera, să acopere aceste ilegalităţi constatate deja de către instanţele de judecată şi să mai pompeze nişte sute de milioane de euro, distrugând pentru totdeauna mediul de care ar trebui să se bucure şi copiii şi nepoţii noştri”, preciza USR, într-un comunicat de presă din 2 noiembrie 2022, cu o susținere evidentă a parcurilor eoliene.

De notat precizarea partidului la acel moment, și anume că „invocarea războiului şi a nevoii de siguranţă energetică sunt doar manipulări ticăloase, cinice”.

„Nu se asigură cu proiectele astea ceauşiste, din care se îmbogăţesc nişte şmecheri. Nu e nicio siguranţă energetică! Cu sub 1% creştere a producţiei nu se îmbunătăţeşte nimic în mod semnificativ. Singurele lucruri certe sunt doar distrugerea iremediabilă a mediului şi călcarea în picioare a principiilor de funcţionare a statului de drept”, declara deputatul USR Stelian Ion, potrivit comunicatului de presă citat de Agerpres.

Printre argumentele invocate de USR, acesta menționa faptul că nu există o cuantificare a efectelor negative pe care le va avea legea din perspectiva mediului, impactului local şi, implicit, a sănătăţii oamenilor.

Cea mai dură campanie de decarbonare din UE ne-a lăsat fără 4.900 MW. Însărcinat cu elaborarea PNRR-ului României, fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea s-a remarcat prin zelul cu care a luptat să închidă ultimele mine de cărbune. Angajament pe care l-a înscris ca jalon PNRR, deși, așa cum sesizau mai mulți oameni politici sau specialiști, nu era obligat să facă acest lucru.

România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat de Comisia Europeană în 2021, că va închide centralele care produc energie electrică pe bază de cărbune. Toate aceste instalații ar trebui închise până la finalul anului 2032. Scopul este protejarea mediului, deoarece acest tip de producție este foarte poluant. Este vorba de centrale pe cărbune cu o putere totală instalată de peste 4.900 de Megawați (MW), cea mai mare parte produsă de Complexul Energetic Oltenia (CEO), deținut de statul român, prin Ministerul Energiei.

Centralele care ar fi trebuit închise până la final de 2025 ar fi trebuit înlocuite cu unele de producție pe bază de gaz sau de parcuri fotovoltaice. Însă licitațiile lansate de CE Oltenia – la Turceni (Gorj) și Ișalnița (Dolj), respectiv de Electrocentrale Craiova, la Craiova – nu au atras interes din partea investitorilor, este explicația oficială a autorităților.

În plină criză energetică, ONG-urile au blocat punerea în funcțiune a primei hidrocentrale de după Revoluție. Răstolița era un proiect finalizat în proporție de 90% până la intervenția ONG-urilor de mediu și a USR.

În plină criză energetică, România ține închise 11 hidrocentrale! Repornirea lucrărilor la cele 7 hidrocentrale putea adăuga 214 MW de energie în Sistemul Energetic Naţional. Este vorba de: Răstolița – 35,3 MW; Bumbești-Livezeni – 65,2 MW; Surduc-Siriu (Nehoiașu) – 55 MW;Pașcani (Siret) – 9,4 MW; Cerna-Belareca – 14,7 MW; Cornetu-Avrig / Căineni – 26,5 MW; Cerna Motru-Tismana II (Baraj Vaja) – 8 MW

Barajele închise de ministrul Mediului ne-a lăsat fără 730 MW. La barajul de la Vidraru, grupurile 1-4 sunt scoase din exploatare pentru modernizare în perioada 7 decembrie 2025 – 30 septembrie 2026, în urma deciziei Dianei Buzoianu. Împreună cu indisponibilitățile de la Paltinu se mai adaugă aproximativ 230 MW.

În total, peste 730 MW de capacitate hidro sunt indisponibili tocmai într-o perioadă în care sistemul are nevoie disperată de fiecare megawatt, atrăgea atenția expertul în energie Cosmin Păcuraru. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR) a fost vizată în ianuarie de o moțiune simplă de cenzură după Criza Apei, moțiune care a trecut în Parlament, dar care nu s-a soldat cu demisia useristei. Aceasta consideră legea securității energetice „o rușine care va distruge păduri extraordinar de valoroase din țară pentru generații întregi de acum încolo”.

Ca argument, Buzoianu a explicat că legile pe mediu nu blochează hidrocentralele, ci doar pe cele ineficiente care „nu mai produc energie pentru că apele din România nu mai au debitele respective”.

În replică, expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), declara pentru Gândul că argumentele lui Buzoianu nu se susțin. „Dacă mă uit la declarațiile doamnei Buzoianu, citez: Decât să facem hidrocentrale, mai bine facem un panou fotovoltaic. Din punctul meu de vedere, aceste construcții sunt realizate în proporție de la 80 la 98%.

Exceptând varianta demolării, cerută de ONG-uri, care mi se pare absurditatea absurdităților, orice problemă de mediu a fost făcută (n.r. – avizele de mediu obținute). E mult mai rău ca aceste lucrări să rămână la stadiul ăsta, decât să fie duse la capăt. E mult mai rău să le lași acolo în pădure. Ar trebui terminate ca să nu rămână acest rău”.

Președintele AEI mai spune că demolarea lucrărilor aproape finalizate ar fi un rău mult mai mare și ar implica costuri enorme. În altă ordine de idei, expertul mai atrage atenția că ONG-urile de mediu participă foarte zgomotos și intervin în comisiile de specialitate din Parlament, dar asociația pe care o reprezintă el nu este acreditată la aceste dezbateri…

 (Analiză preluată integral de pe gândul.ro)