Invitaţie - Conferinţa internaţională "Tradiţii, identitate naţională, dialog intercultural, diversitate" Baia Mare, 27-28 octombrie 2017

Semnificaţii istorice pentru 7 octombrie

1883 - A fost inaugurat Castelul Peleş, reşedinţa de vară a regilor României, construit la dorinţa regelui Carol I (1866 - 1914). Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din România şi din Europa.

1849 - A încetat din viaţă Edgar Allan Poe, scriitor şi poet american: "Aventurile lui Gordon Pym", "Prăbuşirea casei Usher", "Pisica neagră", "Cărăbuşul de aur" (n. 1809).

1885 - S-a născut Niels Bohr, fizician danez de origine evreiască. A avut contribuţii esenţiale la înţelegerea structurii atomice şi a mecanicii cuantice. A fost laureat al premiului Nobel pentru fizică (d. 1962).

1946 - A încetat din viaţă Emanoil Bucuţa (Emanoil Popescu), scriitor şi biolog, membru corespondent al Academiei Române (n. 1887).

1968 - A încetat din viaţă Emil Petrovici, lingvist român, membru al Academiei Române (n. 1899).

1910 - S-a născut Eusebiu Camilar, prozator, poet şi traducător: "Povestiri eroice", "Cartea de piatră", "Cordun", "Focurile" (d. 1965).

1949 - Zona de ocupaţie sovietică din Germania devine Republica Democrată Germană.

1993 - România a fost primită la Consiliul Europei, în urma solicitării din 21 martie 1990.

2006 - A fost ucisă jurnalista rusă Anna Politkovskaya, cunoscută pentru opoziţia sa faţă de conflictul cecen şi faţă de preşedintele de atunci, Vladimir Putin. Cazul nerezolvat al uciderii sale continuă să atragă atenţia internaţională (n. 1958).

Invitaţie - Conferinţa Internaţională "Tradiţie şi inovaţie. Unitate şi diversitate în context european", Ediţia a II-a, Baia Mare, 2015

 Dragi invitaţi,

În perioda 30-31 octombrie 2015, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, începând cu ora 9.00, va avea loc  Conferinţa internaţională „Tradiţie şi inovaţie. Unitate şi diversitate în context european”, Ediţia a II-a. În cadrul conferinţei vor avea loc activităţi interesante - prezentări în plen şi pe secţiuni, vernisaje, lansare de carte, spectacol-concurs pentru elevi şi studenţi, secţiune specială pentru studenţi şi masteranzi etc.  Am ataşat câteva materiale, în word şi în pdf, pentru a vă putea contura o imagine. Site-ul conferinţei:http://tiud2015bm.tk/

Vă mulţumesc pentru colaborare!

Vă aşteptăm cu drag!

Organizator,

lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan

Centrul Universitar Nord din Baia Mare, UTCN

SUCCINT LANSARE DE CARTE

            Cartea intitulată MITOLOGIA ROMÂNEASCĂ ŞI ESTETICA ARTEI TRADIŢIONALE DIN MARAMUREŞ, apărută sub egida Academiei Române inserează 7 capitole, 7 documentare etnologice subtitrate în limba engleză, aproximativ 500 de fotografii color, iar Cuvântul-Înainte este semnat  de o personalitate marcantă a etnologiei româneşti, de dl. etnolog  Ion Ghinoiu (CS I, Academia Română, Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”).            

            Prin intermediul mitologiei şi esteticii tradiţionale româneşti s-a reactualizat relaţia ce se instituie între conţinut şi formă, între tradiţie şi inovaţie, între identitate şi alteritate, între unitate şi diversitate. Perspectiva interdisciplinară, elementele conceptuale utile şi teoriile contemporane din estetică, istoria artei, etnologie, filosofie, religie, mitologie valorifică patrimoniul cultural, material şi spiritual, din cele patru zone etnografice specifice meleagurilor maramureşene. Abordând mitologia şi estetica artei tradiţionale româneşti descifrăm teme legate de ontologia ţăranului trăitor în lumea satului tradiţional; (re)descoperim pasiunea sculptorilor, pictorilor care certifică prin creaţiile lor că Maramureşul este  Ţara Lemnului şi un spaţiu arhaic de mare prestigiu cultural.

            Se abordează o temă majoră, marcată de elocvente deschideri, se potenţează  analiza sincronică şi diacronică a fitomitologiei, dendromitologiei, ornitomitologiei, zoomitologiei etc., a elementelor de cult solar şi selenar, regăsite în cele patru zone etnografice ale Maramureşului. S-a pus accent pe: frumuseţe, simplitate şi autenticitate; ethos-ul autohton; transmiterea între generaţii; sincretismul de limbaje; mutaţiile funcţionale; interacţiunea artei tradiţionale şi moderne cu anumite categorii şi genuri folclorice – balade, basme, cântece de leagăn, colinde, jocuri de copii, legende, proverbe etc.; cu manifestările folclorice – obiceiuri agrare, rituri de trecere etc.; cu iconografia unor biserici vechi, incluse în Patrimoniul UNESCO, construite din lemn, în perioada dintre secolele al XVI-lea şi al XVIII-lea. Fotografiile color surprind diferite obiecte din universul satului, gospodăriei şi casei specifice străbunilor noştri: blidare, căuce, cruci, cuiere, lăzi de zestre, pecetare, porţi tradiţionale, sărăriţe, scaune, troiţe; ceramică; „spăcele” [„cămăşi”], ştergare de icoane şi de rudă, „ţoluri” [„covoare”] etc.

            Cartea este dedicată meşterilor populari în arta lemnului (Vor participa la lansare meşterii populari contemporani care apar în documentare). Reamintim  câteva personalităţi marcante ale Maramureşului, meşteri populari care şi-au dedicat viaţa artei lemnului: constructorul de biserici şi restauratorul monumentelor din lemn  Găvrilă Hotico Herenta, Ieud, Ţara Maramureşului. Reamintim şi creatorii populari contemporani: Petru Godja, apelat Moş Pupăză, 80 de ani, Valea Stejarului, Ţara Maramureşului; Pop Petru (Niţă), 84 de ani; Pop Gheorghe (Niţă), 58 de ani; Pop Petru (Niţă), 23 de ani, Breb, Ţara Maramureşului; Toader Bârsan, 71 ani, Bârsana, Ţara Maramureşului; Şerban Nicolae, 56 de ani, Rogoz, Ţara Lăpuşului; Man Niculae, 82 de ani, Buda Cătălin, 31 de ani, Buda Alexandru, 27 de ani, Târgu-Lăpuş, Ţara Lăpuşului.

            Artiştii (sculptorii, pictorii) fiind preocupaţi de frumos, fiind călăuziţi de principii morale (bine, adevăr), fiind atraşi de filonul eterogen al artei îşi trag seva, pentru a-şi realiza operele, dintre care unele au statut de capodopere, din natură, din mitologie, din datinile moştenite de veacuri de la străbuni şi întâlnite în satele ţării noastre. Creaţia materială, a creatorilor anonimi şi contemporani a fost cercetată prin prisma a două paliere: 1. pe baza materialelor păstrate în cele două muzee etnografice ale judeţului Maramureş – Muzeul Judeţean de Etnografie şi de Artă Populară din Baia Mare; Muzeul Etnografic din Sighetul Marmaţiei; 2. pe baza materialelor oferite de atelierele meşterilor contemporani din satele maramureşene în urma cercetării întreprinse pe teren, începând cu anul 2011 până în prezent.

            S-a acordat o atenţie aparte şi bisericilor de lemn, în special bisericii de lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din secolul al XVI-lea (satul Rogoz, Ţara Lăpuşului, preot Ion Chirilă). S-a pornit de la premisa că bisericile de lemn din Maramureş sunt adevărate minuni ale arhitecturii transilvănene ce adăpostesc secole de istorie şi de spiritualitate românească, un univers sacru animat de îngeri, de sfinţi, de icoane unice.

            O atenţie aparte au primit capodoperele sculptorului băimărean Gheza Vida, analizate, din perspectiva etnologiei, esteticii, prin prisma dihotomiei tradiţie–modernitate.

   Respectând valorile strămoşeşti, reactualizându-le, propulsându-le spre viitor avem certitudinea că vor dăinui şi de acum încolo, de-a lungul timpului, şi, de asemenea, că, prin intermediul acestora, noi, maramureşenii, ne vom găsi locul în universalitate.

   Autor: Delia-Anamaria Răchişan

CURSUL 10 - „Zestrea strămoşească a Maramureşului”

Cursul  „Zestrea  strămoşească a Maramureşului” a ajuns la numărul 10. Pe 7 mai 2015, „Dănţăuşii” de la Palatul Copiilor, pregătiţi de d-na coregraf prof. Maria SERAZ, au prestat  dansuri tradiţionale autentice, specifice meleagurilor maramureşene. Prezenţa scenică, talentul copiilor, munca depusă de d-na  coregraf  Maria SERAZ atestă  preocuparea acestora de a promova valorile strămoşeşti, de a păstra şi de a transmite tradiţiile căpătate de la străbuni şi copiilor, tinerelor vlăstare ale Maramureşului. Purtând veşmite tradiţionale, având o coregrafie impecabilă, „Dănţăuşii” de la Palatul Copiilor, datorită talentului, sincronizării perfecte au cucerit publicul adunat  în Salonul Artelor, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. „Dănţăuşii” au fost recompensaţi cu aplauze, cu diplome de participare etc.

            Cursul fiind interactiv, cursanţii au avut ocazia să arate şi altora că preocupările lor au tangenţă cu zestrea strămoşească a românilor.

            Cursantul Ioan-Viorel BUDA a prezentat câteva componente, specifice războiului de ţesut, realizate manual de dumnealui.

            Cursantul Dariu REMEŞ (Băseşteanu'), având ca temă „Preluca, un loc uitat de lume!” a evidenţiat, prin intermediul unor fotografii realizate de dânsul, universul ontologic al ţăranului trăitor în lumea satului tradiţional românesc din Preluca.

            Coordonatoarea cursului, d-na lector univ. dr. Delia-Anamaria RĂCHIŞAN, prin prelegerea sa, a subliniat universul magic, plin de candoare al plantelor.

În prima parte a cursului a prezentat „Plantele magice ‒ mătrăguna, verbina, busuiocul”. Cursanţii au avut ocazia să vadă pe viu aceste plante (expuse, pentru prezentare, fie în glastră, fie în vază). S-au prezentat denumirile regionale, funcţiile, rolul, practicile magico‒ritualice ale celor trei  plante.

 În a doua parte a cursului d-na Delia RĂCHIŞAN a prezentat „Plante de leac” (33 la număr). S-a pornit de la premisa că plantele sunt creații divine cu rol taumaturgic, leac pentru suflet și medicament pentru trup. De data aceasta, imagini cu cele 33 de plante, au fost prezentate în power point, prin intermediul slide-urilor. Apelând la aceste plante s-a putut constata că plantele interacționează cu personalități emblematice, cu modele de conduită morală care au suferit martiriul (Mântuitorul Iisus, Maica Sfântă), cu obiecte de cult bisericesc (călugăr, cruce, lemn sfânt, popă, Rai), cu sărbătoarea creștină pascală (Sfintele Paște) și cu tot ceea ce implică această sărbătoare ‒ miel, pască etc.

PROGRAM  CURS 11: „Zestrea strămoşească”, joi, 14  mai 2015, orele 15.00-17.00, Salonul Artelor, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, coordonator curs: lector univ. dr. Delia-Anamaria RĂCHIŞAN

1. Costume tradiţionale din diverse zone  etnografice  ‒ Ţara Chioarului, Ţara Codrului, Ţara Lăpuşului, Ţara Făgăraşului. Colecţia cursantei Maria PINTEA;

2. Lupii şi dacii, Prelegere: lector univ. dr. Delia-Anamaria RĂCHIŞAN

Agenda săptămânii 23-28 februarie la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Luni, 23 februarie, ora 11, Salonul Artelor

Va avea loc deschiderea Târgului de Mărţişoare, ediţia a VII-a.

Organizator: ILEANA DANCI HOROBA.

Târgul poate fi vizitat la Salonul Artelor în perioada 23-28 februarie.

Marţi, 24 februarie, ora 17, Sala de Conferinţe

Colegiul Psihologilor din România, Filiala Maramureş, în parteneriat cu Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Maramureş organizează 4 ateliere derulate cu ocazia zilei de 24 februarie - Ziua dragostei şi bunăvoinţei, în perioada 24 - 26 februarie 2015.

1. „Triada mamă – tată – copil, concepții greșite în educație”, marţi 24 februarie 2015, ora 17, moderator psiholog clinician CLAUDIA BRĂGARU, Președinte Colegiul Psihologilor din România, Filiala Maramureș

Miercuri, 25 februarie, ora 14, Sala de Conferinţe

Fundaţia culturală „Pro Unione” în colaborare cu Cenaclul Scriitorilor Maramureş şi Biblioteca Judeţeană vă invită la lansarea volumului 2 al antologiei literare intitulată „Paşi împreună”, apărută la Editura Gutinul, Baia Mare, 2014.

ora 17, Sala de Conferinţe

Ateliere derulate cu ocazia zilei de 24 februarie - Ziua dragostei şi bunăvoinţei.

2. „Să iubim sănătos!” (Stilurile parentale / Ne creștem sau ne educăm copiii? / Discuții pe cazuri concrete) – miercuri 25 februarie 2015, ora 17, moderatori: psiholog RAMONA DRAGOȘ - consilier școlar Grădinița cu Program Prelungit “M. Eminescu” Baia Mare, psihopedagog PATRICIA GHITA - consilier școlar Școala Gimnazială “L. Blaga” Baia Mare

3. „SOS pentru părinți: prima întâlnire cu dragostea adolescenților” - miercuri 25 februarie 2015, ora 17, moderatori: psiholog CRISTINA AMBRUȘ, psiholog IOANA MARIA POP - consilieri școlari C.J.R.A.E. – Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică Maramureș

Joi, 26 februarie, ora 15, Sala Computeen

Va avea a treia întâlnire în cadrul cursului gratuit „Zestrea strămoşească a Maramureşului - tradiţii, locuri sacre, meşteşuguri străvechi”.

Coordonator curs: lector universitar dr. DELIA ANAMARIA RĂCHIŞAN, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, UTCN.

ora 17, Sala de Conferinţe

Ateliere derulate cu ocazia zilei de 24 februarie - Ziua dragostei şi bunăvoinţei.

4. „Părinţi fericiţi = copii fericiţi! Cum influenţează relaţia de iubire dintre părinţi emoţiile, comportamentele şi starea de bine a copiilor?” - joi 26 februarie 2015, ora 17, moderator psiholog LIA BAIAS (HOBAN) - consilier școlar Grădinița cu Program Prelungit Step by Step Baia Mare.

Vineri, 27 februarie, ora 10, Sala de Conferinţe

Va avea loc o conferinţă regională în cadrul proiectului ”Fără discriminare pentru o viață împlinită”, POSDRU/120/6.2/G/124617, proiect realizat de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Maramureș, în parteneriat cu Asociația Centrul de Cercetare și Formare a Universității de Nord Baia Mare și Asociația Profesională Neguvernamentală de Asistență Socială ASSOC.

La Conferinţa organizată cu prilejul conferinţei regionale sunt invitaţi să participe toți partenerii sociali: angajatori ca manageri, reprezentanți ai administrației publice locale (servicii publice, servicii descentralizate care furnizează servicii sociale), reprezentanți ai organizațiilor societății civile (ong-uri), reprezentanți ai instituțiilor publice/private care furnizează servicii sociale și de ocupare (agenția publică locală, alți furnizori de formare profesională pe servicii de ocupare).

ora 12, Holul Mare

Va avea loc vernisajul expoziţiei „DecoArt”, a artistei plastice MARILENA CĂLUŞERU.

Organizatori: Uniunea Artiştilor Plastici – sucursala Baia Mare, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”.

Expoziţia va putea fi vizitată în Holul Mare al bibliotecii în perioada 27 februarie – 17 martie.

                                                                     ŞTEFAN SELEK

Revista “Nord Cultural”, lansată în mijlocul studenţilor

 Miercuri, 16 ianuarie, la sediul Facultăţii de Litere a Centrului Universitar Nord a avut loc lansarea revistei “Nord Cultural”, numerele 3,4 şi 5 (redactor şef, lect. univ. dr. Delia Anamaria Răchişan), eveniment la care au participat cadre didactice ale universităţii, studenţi, dar şi elevi şi alţi intelectuali invitaţi.

Manifestarea a fost una complexă, lansarea revistei fiind completată de vizionarea documentarului “Pomul de Crăciun din Ţara Codrului”, realizat de dr. Delia Răchişan, precum şi de un mic spectacol susţinut de ţărăncile actante în documentar şi de studenţi şi masteranzi ai specializării Etnologie.

Revista, sponsorizată personal de primarul Cătălin Cherecheş (numerele 4 şi 5) şi sprijinită de dr. Teodor Ardelean şi interpretul Nicolae Sabău, îşi propune să publice studii culturale şi se adresează studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor, cadrelor didactice. Publică în special studenţi şi masteranzi de la Etnologie, dar şi doctoranzi de la Bucureşti şi din Italia (Universitatea Roma Tre). Îşi aduc, de asemenea, contribuţia studenţii băimăreni de la Arte Plastice. Dr. Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu”, a subliniat necesitatea revistelor-şcoală, pentru ca învăţarea să nu fie doar “in abstractum”, ci şi “in concretum” şi a făcut un istoric al publicaţiilor universităţii. O revistă cu tradiţie este “Nord”, care a apărut “într-o vreme când nu aveau reviste studenţeşti decât Bucureştiul, Clujul, Iaşiul şi Timişoara, iar acelea erau invadate de politică”. Primele două numere au fost scrise de Teodor Ardelean, iar ulterior au semnat în revistă nume care ulterior au ajuns importante, printre care poetul Ioan Es. Pop şi dramaturgul Radu Macrinici. La evenimentul de miercuri, mai multe sătence din Ţara Codrului au expus pomi de Crăciun specifici acestei zone, realizaţi din fasole, paie de secară, vâsc, scai cu nuci, fâşii de pânză etc. Documentarul prezentat a fost realizat în Oarţa de Sus, cu sprijinul prof. Traian Rus, prof. Pamfil Bilţiu, şi al partenerilor din proiectul educaţional “Fenomenul cultural între tradiţie şi inovaţie”. “În Ţara Codrului nu se împodobea bradul cu globuri şi beteală, dar nici cu mere, colaci şi nuci, pentru că se credea că acest lucru ar aduce boală, nenorocire şi moarte. Aceşti pomi de Crăciun primordiali îmbracă forme arhaice, ancestrale”, a punctat dr. Delia Răchişan.

                                                                                           A.G.