Ne-a părăsit un Enescu al Basarabiei

                                                         de Gheorghe Pârja

S-a stins din viață maestrul Eugen Doga. Despre care regretatul meu prieten, scriitorul și academicianul Nicolae Dabija, îmi spunea, pe malul mării noastre, că Eugen Doga este un Enescu al Basarabiei. S-a născut în anul 1937, în satul Mocra, din Transnistria. Mama provenea dintr-un neam de fețe bisericești, un strămoș a pornit de pe malul Dunării, până în coasta Nistrului. Numele Doga este de obârșie italiană. Tatăl a murit când Eugen avea opt ani, astfel că tot universul copilăriei se revarsă în Mama, așa cum a zidit-o Grigore Vieru în poeme.

Studiile le face la Chișinău, culminând cu Conservatorul de Stat și Institutul de Arte. Dorința de a compune muzică i-a apărut de timpuriu, prima dragoste instrumentală fiindu-i violoncelul. A debutat în 1957, cu un cântec interpretat de colega lui, Maria Bieșu, devenită o soprană de talie mondială. Domeniul în care se afirmă este cel componistic, remarcabil nu numai prin valoarea pieselor, dar și prin numărul și diversitatea lor. A compus muzică pentru copii, muzică ușoară, romanțe, lieduri, muzică pentru orchestra de estradă, muzică pentru cor, muzică simfonică, balete, muzică pentru teatru și film.

Cunoscute și apreciate de lume sunt compozițiile pentru filmele „Maria Mirabela” – regizat de Popescu-Gopo, pe un scenariu de Grigore Vieru, ori filmele lui Emil Loteanu: „Lăutarii”, „Șatra”, „Anna Pavlova”, „Tandra mea fiară”, ori baletul „Luceafărul”, pe versurile lui Eminescu. Prodigioasa sa activitate a fost răsplătită și recunoscută. A fost decorat cu Ordinul Steaua României, anul 2007 a fost declarat la Chișinău „Anul Eugen Doga”, a fost premiat la Festivalul Internațional de Film de la San Sebastian, pentru coloana sonoră a filmelor „Lăutarii” și „Șatra”. Cel mai important este faptul că valsul „Tandra mea fiară” a fost catalogat, de un juriu UNESCO, a patra capodoperă muzicală a secolului XX.

Îmi îngădui și eu o amintire. Eram la un Târg de Carte la Chișinău. Într-o amiază luminoasă îi aveam în preajmă pe academicienii Mihai Cimpoi și Nicolae Dabija, poeții Leo Butnaru și Arcadie Suceveanu. La un moment dat, se apropie de noi, acolo pe Aleea Clasicilor, maestrul Eugen Doga. Așa l-am cunoscut și eu pe cel care devenise legendă. Într-un dialog, ulterior întâlnirii mele cu Maestrul la Chișinău, colegul de spiritualitate românească Mihai Cimpoi îmi spunea: „Român transnistrean, Eugen Doga este prin vocația nativă și har (că Dumnezeu nu a uitat să-l înzestreze cu mult har!) – al întregului spațiu românesc. Doga are, în străfundurile intime ale sufletului său, tremurul existențial al vechimii și străvechimii, în modernitatea liniștită și fundamentală a muzicii sale regăsim temeiurile folclorice care înnobilează orice creație cultă. Impresia de fond pe care o produce muzica lui Doga e că adună timpurile și spațiile, că nu vrea să fie nou fără a vrea să fie și vechi.”

Academicianul și poetul Nicolae Dabija, tot într-un interviu, îmi spunea: „Eugen Doga s-a născut din nevoia noastră de muzică, de cântec, într-o perioadă când se trecuse cu tancul peste melosul nostru popular, într-o vreme când se trăsese cu tunul în privighetori numai de aceea că unora li se părea că acestea cântă românește. A răzbit greu, ca o floare prin crăpătura asfaltului, într-o vreme când cei care ne deportaseră cântecele cu tot cu cântăreți, se întrebau dacă acest popor, încovoiat ca un plăvan de greul jugului muncii, mai avea nevoie și de cântec, de muzică, de suflet? În simfoniile lui Doga auzi ritmuri de poem, el reușind de minune să îmbine cele două genuri.”

Acolo, pe Aleea Clasicilor, la un moment dat mi-am adus aminte de o mărturisire a regizorului Emil Loteanu, cu care Maestrul Doga a împărțit gloria creației, el participând cu muzica. Îmi spunea Emil Loteanu: „Am filmat în zona bucovineană, mergând tot timpul către Slatina, Apșa de Sus, Apșa de Jos și atunci am făcut un act de huliganism politic, acela de a filma partea aceasta din dreapta Tisei, pe urmă am filmat partea cealaltă de Românie. Adică pe fundalul Maramureșului din dreapta Tisei, filmam și câteva secvențe, foarte frumoase peste graniță. Filmam peste Tisa pentru a demonstra simbolic că arta nu are hotare. Prietenul meu compozitorul Eugen Doga a fost impresionat de bocetul interpretat de mama profesorului Dumitru Mocanu din Slatina.”

Așa am apropiat, acolo la Chișinău, Maramureșul de spiritul muzical al Maestrului. Opera lui Eugen Doga este percepută cum se cuvine și de generația mai tânără. Doina Dabija, fiica scriitorului Nicolae Dabija, cea care duce mai departe celebra revistă „Literatura și Arta” din Chișinău, scria recent: „Grigore Vieru ne sfătuia că atunci când ascultăm muzică, trebuie să ne descoperim, căci stăm la masă cu zeii. Când răsună muzica maestrului Eugen Doga, am impresia că nu doar stăm la masă cu zeii, dar și timpul se teme să curgă. Ascultând-o, în inimă se face duminică, o duminică fără sfârșit, o duminică în care și Dumnezeu serbează. Sufletul lui Eugen Doga este plin de creații care se revarsă peste lume ca niște rugăciuni.”

Că Doru-mi de Dumneavoastră, ca unui zid de o fereastră! Nu uit aprecierea lui Nicolae Dabija: Eugen Doga a fost un Enescu al Basarabiei. A plecat omul, dar a rămas fascinanta lui operă muzicală. Cerurile știu să ocrotească și marile spirite.

Elita politică și culturală de la Chișinău, în frunte cu Eugen Doga, solicită ”o formulă pașnică extraordinară de reîntregire a celor două state românești”

 

Zeci de foști parlamentari din Parlamentul care a adoptat Independența Moldovei de URSS (1990 – 1994), alături de personalități ale Mișcării de Renaștere Națională au adresat conducerilor de la București și Chișinău un apel „pentru a identifica și demara cât mai curând posibil o formulă pașnică extraordinară de reîntregire a celor două state românești, de unificare a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului prin (RE)UNIREA Basarabiei/Republicii Moldova cu România”, informează Timpul.

Printre personalitățile care semnează apelul se află și marele muzician Eugen Doga.

Semnatarii apelului pornesc de la „dreptul înnăscut, natural, legal şi legitim al unității naționale”, dar şi de la pericolul tot mai evident al ‹războiului sângeros declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei şi ororile comise de trupele ruse asupra oraşelor şi populației civile ucrainene›, care se lasă cu efecte tot mai devastatoare asupra ucrainenilor, dar pun în gardă întreg continentul european şi chiar lumea civilizată.

Cu toate asigurările celor doi preşedinţi, Maia Sandu şi Klaus Iohannis, respectiv că „nu există un pericol de atac militar asupra Republicii Moldova” sau că „nu avem, în acest moment, nici un fel de date că ar exista ameninţări militare la adresa Republicii Moldova”, asediul şi bombardarea Odessei de către trupele ruse, oraș aflat la doar 150 km distanţă aeriană de Chişinău, determină pe tot mai mulți experți locali şi internaționali să considere Republica Moldova următoarea țintă a expansionismului lui Putin, se spune în apel. Considerații confirmate indirect tot mai des de retorica Moscovei din ultimele zile la adresa Chişinăului. „Considerăm că riscul unei invazii ruseşti în Republica Moldova nu poate fi neglijat şi oricând poate deveni o realitate năprasnică”, avertizează autorii apelului.

Totodată, ei fac apel către misiunile diplomatice de la Bucureşti şi Chişinău de a întreprinde demersuri corespunzătoare către Guvernul SUA, către cancelariile statelor europene dezvoltate, către ONU şi organismele internaționale de resort să susțină acest act firesc de întregire a națiunii române şi statului român.

Apel secundat şi de o serie de acte naționale şi internaționale menite a sprijini demersurile diplomatice, cum ar fi Actul Unirii Basarabiei cu România, votat Parlamentul ‹Sfatul Țării› de la Chişinău la 27 Martie 1918 (act în vigoare până în prezent), Declarația de Independență a Republicii Moldova, votată de Primul Parlament ales democratic al Republicii Moldova la 27 august 1991, Tratatul de la Paris din 1920, prin care principalele puteri aliate au recunoscut oficial Unirea Basarabiei cu România; Protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, consecință a căruia teritoriul național şi etnic al României dintre Prut şi Nistru a fost anexat de fosta Uniune Sovietică la 28 iunie 1940, reanexat În 1944 (pact condamnat în 1989 şi de Congresul Deputaților Poporului din Uniunea Sovietică), Rezoluția Parlamentului European din 19 septembrie 2019 privind condamnarea penală a regimurilor totalitare din Europa (‹evaluarea clară şi principială a crimelor şi actelor de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste şi de regimul nazist›, nevoia de ‹evaluări morale şi de a realiza anchete juridice ale crimelor stalinismului şi altor dictaturi›) şi altele.

Rezoluția Parlamentului European din 19 septembrie 2019 privind condamnarea penală a regimurilor totalitare din Europa (‹evaluarea clară şi principială a crimelor și actelor de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste şi de regimul nazist›, nevoia de evaluări morale şi de a realiza anchete juridice ale crimelor stalinismului şi altor dictaturi),

Rezoluția APCE din 15 martie 2022 privind consecințele agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, ce conține un amendament privind așa-zisa Transnistria, prin care acest teritoriu este declarat ocupat de Rusia.

Reîntregirea României este oportună din mai multe considerente – spirituale, culturale, istorice, militare, economice etc. O integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană va dura ani buni, iar o invazie rusă în Basarabia poate avea loc din zi în zi. Reîntregirea cât mai curând posibilă ar pune spațiul de la Est de Prut sub scutul de care beneficiază România şi statele din fostul lagăr socialist. De rând cu repararea unei mari nedreptăți istorice, ce a schimbat dramatic destinul a milioane de oameni nevinovaţi, reunificarea poporului român va aduce stabilitatea, prosperitatea şi securitatea în această parte a continentului european, se mai subliniază în Apel.

Documentul este adresat președinților Iohannis și Maia Sandu, premierilor Nicolae Ciucă și Natalia Gavrilița, lui Florin Cîțu ca președinte al Senatului și lui Marcel Ciolacu, în calitate de președinte al Camerei, dar și lui Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova.

                                                                                                       C.L.

Eugen Doga: "Nimeni nu va putea împiedica UNIREA"

„Nimeni nu poate să ne împiedice pe noi să ne unim cu România și nu pot înțelege la ce duce această înstrăinare de frații noștri". O spune cel mai mare compozitor român în viață, Eugen Doga, care îndeamnă pe toată lumea, care simte și trăiește românește, să vină la Festivalul Cultural al Românilor de Pretutindeni, în zilele de 14 și 15 septembrie, la Complexul etno-cultural VATRA, din Republica Moldova. Maestrul spune că speră că toți românii de pretutindeni se vor regăsi cândva în România Mare, transmite www.newsin.md, preluat de Romanian Global News.

„Nimeni nu o să ne încurce nouă să ne unim. Nimeni nu o să ne împiedice pe noi să vorbim. Cine o să ne încurce? Cine o să ne ia scripca ca să nu mai cântăm sau o să ne lege picioarele ca să nu dansăm? Pentru bunătate, pentru bunăstarea noastră, pentru înfrățire, pentru această sărbătoare, vă îndemn să veniți la Festivalul Cultural al Românilor de Pretutindeni", a declarat Eugen Doga.

Unul dintre cei mai mari compozitori români în viață, Eugen Doga, care îndeamnă pe toată lumea, care simte și trăiește românește, să vină la Festivalul Cultural al Românilor de Pretutindeni, în zilele de 14 și 15 septembrie, la Complexul etno-cultural VATRA, din Republica Moldova. Maestrul spune că speră că toți românii de pretutindeni se vor regăsi cândva în România întregită.

Eugen Doga este considerat cel mai mare compozitor român în viață, iar valsul inclus în coloana sonoră a filmului „Gingașa și tandra mea fiară" este recunoscut de UNESCO drept a patra capodoperă muzicală a secolului XX.

Video aici: https://youtu.be/n6na4op898s

                                                                                                     RGN

Aforismul zilei - Eugen Doga

Eugen Doga vine cu valsul iubirii la Bucureşti

Melomanii din Capitală au ocazia de a-l vedea şi asculta în parc, la 31 august, pe un mare muzician. În România, puţini îi ştiu numele, deşi a creat capodopere, unele recunoscute aici doar atunci când enumeri câteva filme la care domnia sa a semnat coloana sonoră: “Şatra”, “O dramă la vânătoare” (unii au tradus, din ruseşte, titlul peliculei “Moi laskovîi i nejnîi zveri” astfel – “Tandra şi blânda mea fiară”), regizate de Emil Loteanu, sau “Maria Mirabela” de Ion Popescu Gopo. Este Eugen Doga, român din Chişinău, pe care Rusia aproape că şi l-a însuşit, invitându-l şi acum, la cei 77 de ani ai lui, să compună piese, să participe la mari concerte, la emisiuni de divertisment de la posturi tv, la festivaluri de film, la gale de binefacere. Ei îl văd ca pe un simbol al unei mari culturi. Însă acest mare compozitor face parte din cultura universală. Muzica pe care a scris-o l-a aşezat temeinic în această cultură.

În lume, Eugen Doga e celebru şi pentru multe alte creaţii. Pe lângă valsul din “O dramă la vânătoare”, recunoscut, printr-o decizie specială a UNESCO, ca fiind una din cele patru capodopere muzicale ale secolului al XX-lea, ştiut şi ca valsul iubirii, de remarcat şi valsul “Gramofon”, o superbă piesă inclusă în Top 200 al celor mai bune compoziţii clasice din toate timpurile – Top 200 Classical Music Pieces (poziţia 83, între poemul simfonic “Finlandia” de Sibelius şi Uvertura Egmont de Beethoven), top publicat pe site-ul History Rundown. Are peste 200 de compoziţii.

La 31 august în Parcul Titan, acolo unde Centrul Cultural Casa Artelor organizează a II-a ediţie a evenimentului “Ziua Limbii Române”, va veni Eugen Doga. Ca invitat special, domnia sa va susţine, în aer liber, de la ora 18:30, concertul extraordinar “Muzica tinereţii noastre” cu Orchestra Simfonică Bucureşti, dirijată de Tiberiu Soare, şi grupul coral Accoustic, dirijat de Daniel Jinga.

Va fi un regal muzical, spun organizatorii. Va fi într-adevăr un regal în acest “Parc al artelor”, pentru că va  fi la pian maestrul Doga. Să îi mulţumim regizoarei Alice Barb pentru acest eveniment ce va cuprinde şi alte acţiuni prilejuite de Ziua Limbii Române! 

                                                                             Articol de: Maria Sârbu

.