Campionatele Europene de box pentru juniori (15-16 ani) vor debuta vineri, 25 mai, la Galaţi, România

 Campionatele Europene de box pentru juniori (15-16 ani) vor debuta astăzi pe cele două ringuri instalate la Patinoarul din Galaţi şi vor debuta vineri, 25 mai 2019.

Cu 400 de sportivi la start din 35 de ţări, competiţia a stabilit din start un record de participare, fiind cea mai grandioasă din toate cele organizate la nivel continental, indiferent de vârstă. Întrecerile se vor desfăşura în cadrul a 13 categorii la masculin şi tot atâtea la feminin.

Festivitatea de deschidere este programată pentru vineri, la ora 14:00, Federaţia Română de Box şi oficialităţile locale pregătind un show impresionant, la care intrarea este liberă. Imediat după festivitate, va începe bătălia pe cele două ringuri, încă din prima zi fiind programate 65 de meciuri! Începând de sâmbătă şi până pe 28 mai vor avea loc câte două gale în fiecare zi, de la orele 15:00 şi 18:00. Pe 29 mai este zi liberă, după care în următoarele trei zile sunt programate semifinalele şi finalele. Europeanul se încheie pe 1 iunie.

Obiectiv de medalii la ambele loturi tricolore

România a înscris în competiţie loturi complete: 13 băieţi şi 13 fete. ”Obiectivul nostru este obţinerea a 2-3 medalii”, spune George Perţea, antrenorul lotului masculin. Mulţi dintre boxerii pe care îi va îndruma de la colţ provin de la Centrul Naţional Olimpic de Pregătire a Juniorilor Brăila, coordonat tot de el. În lot se află şi piteşteanul Adrian Preda (16 ani), vicecampion european de juniori anul trecut în Rusia.

La feminin, antrenorul Adrian Lăcătuş mizează de asemenea pe câteva medalii: ”Obiectivul nostru este obţinerea a una-două medalii. Evident, vrem mai mult. Avem fete bune, dar la vârste mici totul este imprevizibil. Trei dintre sportive au deja experienţa unui campionat european, Gabriela Manea, Loredana Marin şi Roberta Andrei”.

Lotul masculin al României:

• 46 kg: Cristinel Măzăreanu (CSM Suceava)
• 48 kg: Ionuţ Alexandru Dumitrachi (Rovinari)
• 50 kg: Eusebiu Tîrzoman (Gladiatorul Iaşi)
• 52 kg: Marco Antonio Manea (CSM Călăraşi)
• 54 kg: Adrian Preda (CSM Piteşti)
• 57 kg: Samuel Roman (Baia Mare)
• 60 kg: Alexandru Ungureanu (CSM Piteşti)
• 63 kg: Cătălin Vicenţiu (Olimpia Bucureşti)
• 66 kg: Andrei Musteţ (Pandurii Tg. Jiu)
• 70 kg: Cosmin Dan Hermeziu (SCM Bacău)
• 75 kg: Lucian Mititelu (SCM Bacău)
• 80 kg: Alexandru Macovei (SCM Bacău)
• +80 kg: Kevin Juan Burcă (CSM Tulcea)
•  

Antrenori: George Perţea, Traian Georgia, Bogdan Dobrescu

Lotul feminin al României:

• 46 kg: Maria Alice Bărăilă (CSM Piteşti)
• 48 kg: Ramona Drăgan (CSM Slatina)
• 50 kg: Diana Brînză (CS Năvodari)
• 52 kg: Gabriela Manea (CSM Tulcea)
• 54 kg: Andreea Alecu (CSA Steaua)
• 57 kg: Cristina Ciobanu (CSM Tulcea)
• 60 kg: Nicoleta Banciu (CSA Steaua)
• 63 kg: Loredana Marin (CSM Călăraşi)
• 66 kg: Elena Pantelică (CSM Craiova)
• 70 kg: Beatrice Moldovan (Voinţa Cluj Napoca)
• 75 kg: Roberta Andrei (CSM Tulcea)
• 80 kg: Elena Alexandru (CSM Tulcea)
• +80 kg: Mariana Mărăcine (SCM Gloria Buzău)
•  

Antrenori: Adrian Lăcătuş, Mihaela Lăcătuş, Constantin Gălbenuşe, Luminiţa Turcin

                                                                                  

                                                                                                     Cristi S.

Îndemn spre lectură

                                               

Cu ocazia decernării Premiilor naţionale eCreator, ediţia I, am primit câteva cărţi, cu autograf, de la mulţii scriitori prezenţi la manifestarea organizată de scriitorul Ioan Romeo Roşiianu la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare. Spre a vă îndemna la lectură, mai ales că avem timp berechet cu ocazia sărbătorilor de iarnă, am să fac un scurt comentariu la acestea.

Ştefan Aurel Drăgan, din Bârsăul de Jos, licenţiat în drept, ne propune proza „Haita”, apărută la Editura din Şiria, „Azbest Publishing”, 2016. Despre scriitorul ardelean, Nicolae Goja afirmă: „Proza lui Ştefan Aurel Drăgan conţine lungi monologuri interioare şi relatări indirecte, în stilul lui Augustin Buzura, cu o anumită preţiozitate (...) Digresiunile prozaice sunt acoperite de originalitatea temei.” iar Horia Muntenuş concluzionează că autorul este: „Un prozator bun a cărei tehnică literară şi al cărui spirit de investigaţie psihologică revendică o evoluţie romanescă”.

Mioara Bahna, proaspăt laureată de revista literară eCreator, ne propune două cărţi: „Aventura lecturii – Proză românească contemporană”, Editura Junimea Iaşi şi „Aventura lecturii – Domenii conexe literaturii artistice”, Editura RAFET, Râmnicu Sărat. Motivul pentru care Mioara Bahna abordează această temă se datorează faptului că : „Fenomenul literar româneasc actual este cât se poate de eterogen, pentru că, pe de o parte, perpetuează unele tradiţii şi, pe de alta, asimilează – mai bine sau mai rău – multe dintre tendinţele în materie, iar această configuraţie este vizibilă în cazul tuturor genurilor.” Florin Dochia consideră că: „Mioara Bahna este acel judecător acribios care vânează textele semnificative şi le recomandă cititorilor potenţiali. Rigoarea actului critic practicat în celelalte cărţi ale sale se confirmă cu asupra de măsură şi aici, cu atât mai mult cu cât este vorba de o ofertă diferită.”

Poetul şi omul de cultură Viorel Mirea ne propune cartea de poeme „Inversul vieţii noastre”, Editura Ştef, Drobeta Turnu-Severin, 2016. Poemele sunt structurate în trei secţiuni: „Cenuşă de trandafiri”; „O, Atlantida, cea iubitoare de mine!” şi „Spre Ţara Făgăduinţei”. Mihaela Dobre scrie pe ultima copertă a cărţii că: „Poetul scrie respirând în zodia trandafirului în care, dacă nu putem să ne presărăm viaţa cu petalele trandafirului roşu Marsala, nădăjduim să-i simţim cenuşa în cădere sublimă cu încărcătura ei diafană peste iubirile noastre şi să ne oblojim rănile cele mai adânci ale sufletului cu puterea ei celestă...!”

Prietenul Nicolae Vălăreanu Sârbu ne propune cartea de poeme „Tăcerea umbrei”, Editura Blumenthal, Bucureşti, o carte de poeme valoroase despre care Silviu Guga afirmă: „În „Tăcerea umbrei”, în acest inefabil ademenitor, Nicolae Sârbu vrea să încerce să aşeze poezia. A făcut multe exerciţii poetice, deloc neglijabile, până să ajungă la această îndrăzneală, prin multe poeme din câteva volume publicate anterior, dar mai ales poeme din „Frigul însingurării” şi „Abur de vis”, cu care se desprinde de plutonul veleitarilor şi devine un autentic poet. Prezentul volum certifică această autenticitate şi evidenţiază virtuţile poetice ale unui autor tot mai cunoscut.”

Un număr de 64 de poeme ne propune Vali Orţan în volumul „Glonţul predestinat”, Editura Grinta, Cluj Napoca. Marian Drăghici „l-a citit” cel mai bine pe autor: „Vali Orţan, băiat fundamental trist, şi-a făcut mai întâi nume de epigramist. De la epigramă la poemul liric, saltul este inter-regn, de la nume la renume, de la nimfă la fluture, sau, ca să ne întoarcem un pic la sat, ca de la piatra din praştia lui David, pentru Goliat, la glonţul predestinat.”

Antologia de cultură, literatură şi artă „În bătaia peniţei”, Galaţi, apărută sub oblăduirea Anei Cristina Popescu, Adrian Popescu, Simona Petronela Mîţu şi Ion Turnea ne propune materiale publicate în cele patru numere ale Revistei on-line de cultură, literatură şi artă În bătaia peniţei şi cele două suplimente ale acesteia. Printre redactori se află Alexa Gavril Bâle, iar redactor asociat Ioan Romeo Roşiianu. Dintre semnatarii din această primă antologie îi găsim şi pe maramureşenii: Mircea Botiş şi Radu Botiş („Cultura şi spiritualitatea la Ulmeni, Maramureş”), pr. stavr. Radu Botiş („Moartea şi Învierea Domnului”), Carmena Băinţan (Poezie şi „Scrisoare către...necunoscut”), Ştefan Doru Dăncuş („Manual de gesturi inutile”, fragment din volumul cu acelaşi titlu), Ioan Romeo Roşiianu (Postfaţă la volumul „Gustul pâinii”, autor Ana Cristina Popescu) şi Gelu Dragoş („eCreator în vizorul revistei În bătaia peniţei”).

                                                                      Gelu Dragoş

INUNDAŢII ÎN GALAŢI

Sute de gospodării au fost măturate de ape, în sute de case nu se mai poate locui, iar nouă oameni şi-au pierdut viaţa, în urma inundaţiilor de noaptea trecută, din judeţul Galaţi, bilanţ dramatic la care autorităţile au reacţionat invers proporţional cu gravitatea celor petrecute.

A fost nevoie doar de apă de ploaie căzută în puhoaie şi strânsă laolaltă de pe dealurile care împrejmuiesc satele sinistrate precum marginile unor pâlnii. Bilanţul inundaţiilor este cel mai dramatic înregistrat în ultimii ani în România, reacţia autorităţilor fiind însă invers proporţională cu gravitatea celor petrecute. Urmările inundaţiilor grăiesc de la sine, însă nu pot descrie îndeajuns de bine momentele în care s-a petrecut totul.

Curţile au fost măturate de apele învolburate, acareturile, gardurile, maşinile şi utilajele agricole au fost luate de ape şi mutate dintr-o parte în alta a satelor, iar toate acestea au fost acoperite cu mâl.

Peisajul pare a fi opera unui vrăjmaş orb care a acţionat haotic: acesta este dezastrul de după dezastru.

Dacă modul în care echipele de intervenţie formate din militari, jandarmi, angajaţi ai inspectoratului pentru situaţii de urgenţă şi-au făcut treaba în noaptea dezastrului ajutându-i pe sinistraţi a fost exemplar, nu acelaşi lucru se poate spune despre reacţia de după a autorităţilor.

Cu toate că a existat o singură certitudine - prăpădul lăsat de puhoaie - lucrurile au fost văzute în mod diferit de sinistraţi şi de autorităţile pentru care importante sunt procedurile.

În timp ce o femeie în vârstă din Cuca, localitate grav afectată de inundaţii, căuta o bucată de pâine, fie şi uscată, printre rămăşiţele unei bucătării înecate în nămol, autorităţile guvernamentale venite de la Bucureşti, între care şi vicepremierul Gabriel Oprea, au anunţat că statul îi ajută pe sinistraţi cu 500 de tone de făină, în condiţiile în care multe dintre case sunt pline de mâl şi, evident, şi bucătăriile acestora.

Chiar dacă bătrânei din Cuca i-ar fi trecut prin cap să facă pâine, nu ar fi avut bucătărie unde să mai frământe aluatul.

"Nu am mâncat de ieri, de la amiază. Nu am unde să mă duc, pe mine nu mă primeşte nimeni. Îmi este foame şi nu ştiu ce să fac, că nu am niciun ban. Am o bucăţică de pâine colea, da' e uscată de-ţi sfărâmi capul cu ea. Îmi vine să zbier ca animalele. Eu ce mănânc?", se întreabă bătrâna din Cuca.

"Este foarte bună întrebarea aceasta, dar eu vă spun că noi vorbim de proceduri. Dincolo de orice, pâine se mai găseşte (...) Fiecare îşi ia făină şi îşi face pâine acolo unde este necesar. Trebuie să dăm ceea ce este celor care efectiv au nevoie", răspunde vicepremierul Gabriel Oprea, care a inspectat, joi, zonele inundate, la întrebarea privind utilitatea impresionantei cantităţi de făină pentru sinistraţi.

Când s-au produs inundaţiile puternice, au fost mobilizaţi militari, jandarmi, lucrători de la ISU, care au intervenit noaptea pentru salvarea oamenilor, iar ziua i-au ajutat să-şi scoată mâlul şi apa din case. Salvatorii nu au întârziat să apară, iar acolo unde au intervenit au făcut tot ce le stătea în putere.

Nu militarii, nici jandarmii, şi nici pompierii sunt însă cei care trebuie să le găsească sinistraţilor un acoperiş deasupra capetelor peste noapte, oricâtă compasiune ar avea. Aceasta era o certitudine şi pentru sinistraţi, însă nu era foarte clar cine trebuia să poarte grija locului în care vor înnopta aceşti oameni.

Joi, pe la amiază, Săndica Tirim căra cu o găleată apa tulbure din pridvorul casei în care locuise până ca puhoaiele să-i inunde locuinţa.

"Nu ştiu unde am să dorm la noapte. Primarul ce să îmi zică... că şi primarul este tot aşa ca şi noi. Deocamdată, nu a venit nimeni să ne întrebe nimic. Nu ştiu unde am să dorm de-acum". Pe de altă parte, într-o conferinţă de presă susţinută la Galaţi, vicepremierul Gabriel Oprea spunea că fiecare primar "a pregătit 20 - 30 - 50 de locuri în grădiniţe, în căminele culturale sau în primărie pentru ca oamenii să poată mănca şi dormi în condiţii cât de cât civilizate".

"Avem o sută de locuinţe modulare şi au spus specialiştii că sunt suficiente şi vom aduce câte va fi nevoie. Avem totul pregătit în caz că este nevoie. Nu a cerut nimeni, deocamdată, o locuinţă modulară. Niciunul dintre primari nu a cerut aşa ceva", a răspuns vicepremierul la o întrebare care i-a fost adresată într-o conferinţă de presă, privind situaţia sinistraţilor.

Pe prispa unei case mici cu două încăperi în care nămolul se unduia la gura găleţilor şi a lopeţilor fusese proptită o maşină. Automobilul nu aparţine proprietarilor casei, ci fusese adus de ape de la aproape jumătate de kilometru distanţă.

Gică Puflea, proprietarul autoturismului, a povestit cum a ajuns automobilul său pe prispa consătenilor.

"Maşina era în centru, la grădiniţă. Când am plecat ploua, dar apa avea cinci centimetri pe şosea. Am făcut vreo 300 de metri şi când am văzut că nu mai pot înainta pentru că apa creştea am încercat să deschid portierele. Abia am reuşit să le deschid şi am sărit. M-am salvat la nişte cetăţeni în curte şi după ce s-a oprit apa am plecat să o caut. Când am venit, am găsit-o pe prispa casei. Când a proptit-o aici un fier a intrat pe sub podea, a trecut prin perna scaunului şi a ieşit spre volan. Dacă rămâneam în maşină, acum eram terminat", povesteşte proprietarul maşinii luate de ape.

La 20 de ore de la ruperea de nori care a provocat inundaţii puternice în judeţul Galaţi autorităţile au raportat nouă morţi. Cei mai mulţi sunt bătrâni, unii imobilizaţi, pe care apele furioase i-au surprins în locuinţele lor - oameni pentru care timpul s-a oprit atunci când a venit ploaia.

Datele furnizate de Prefectura Galaţi arată că în urma inundaţiilor au murit două femei de 82 şi 74 de ani şi un bărbat de 65 de ani din localitatea Cuca, alţi doi bărbaţi de 40 şi 78 de ani şi o femeie de 81 de ani din localitatea Costache Megri, un bărbat de 65 de ani din localitatea Griviţa, precum şi o bătrână de 83 de ani şi o fetiţă de opt ani din Cudalbi. În două dintre cazuri însă, victimele nu au murit ca urmare a înecului, ci de infarct.

Fetiţa de opt ani care fusese dată dispărută a fost smulsă de ape din braţele tatălui ei, în curtea casei, cadavrul ei fiind găsit în după-amiaza de joi de către pompieri, la o distanţă de aproximativ 500 de metri de casă, în curtea unui localnic.

Primarul comunei, Ștefan Drugan, a spus că în momentul viiturii fetiţa se afla în casă, împreună cu părinţii ei, şi au încercat să se salveze din calea apelor, ieşind din locuinţă. El a spus că tatăl a ieşit din casă cu fetiţa în braţe, copilul fiind smuls de şuvoaiele de apă din braţele acestuia. La un moment dat, fetiţa a reuşit să se agaţe de trunchiul unui copac, însă apoi a fost luată din nou de ape.

Iniţial, autorităţile au anunţat că printre persoanele care au murit luate de viituri se află şi fetiţa de opt ani, ulterior anunţându-se că aceasta este dată dispărută.

Inundaţiile au afectat 700 de locuinţe, în unele apa atingând un metru înălţime, precum şi peste 500 de curţi şi grădini.

Potrivit raportărilor Prefecturii Galaţi, cele mai grave pagube s-au înregistrat în comuna Cudalbi, unde 500 de case şi tot atâtea curţi şi grădini au fost inundate, iar 200 de persoane au fost evacuate din casele afectate de viituri.

În localitatea Cuca, opt case au fost inundate, una fiind complet distrusă, 87 de persoane au fost evacuate, 14 persoane fiind salvate după ce au fost surprinse de inundaţii. Tot în această localitate, două poduri au fost distruse şi mai multe porţiuni de drum au fost afectate. Aproximativ 100 de case au fost inundate şi în localitatea Costache Negri, aceleaşi pagube înregistrându-se şi la Măcişeni. Ploile au mai produs pagube şi la Tecuci, Corni, Folteşti, Măstăcani, Rediu, Pechea şi Griviţa.

Inundaţiile puternice din judeţul Galaţi au blocat şi traficul rutier pe DN26, între localităţile Vlădeşti şi Oancea, şi pe DN 25, între localităţile Vameş şi Tudor Vladimirescu, apa măsurând pe carosabil, în unele locuri, peste un metru, fiind afectat, totodată, traficul feroviar pe ruta Galaţi - Bârlad, între staţiile Târgu Bujor şi Floteşti, din cauza aluviunilor care au acoperit terasamentul pe o porţiune de aproximativ un kilometru. De asemenea, patru localităţi din judeţ sunt nealimentate cu energie electrică. MEDIAFAX

Poeme propuse de Ionuţ MIHNEA

Strigătul tăcerii

Am  să  ridic în  pieptul meu un zid

Din plumburii zăpezi şi din tăceri ,

Chiar de mi-e sufletul de soare-avid

Nu vreau ca să mai simt tristeţile de ieri .

Am să mă-mbrac pe veci şi zi şi noapte

Doar cu pustiuri reci şi frunzele din toamnă ,

Chiar de voi plânge după ale tale şoapte

Nu vreau  să văd cum ploaia norii încet o toarnă.

Vreodată, dacă Domnul ar mai dori să fie

Să pot a mai avea o altă cale spre pământ ,

Am să mă zbat să ies  din ţărna mea pustie

Şi voi veni la tine chiar şi din mormânt.

Rugăciune

Prin ale Tale veşnicii Te uita Doamne

Cum sufletele  noastre cântă şi trăiesc ,

Sunt suflete cu suflete de toamne

Ce-n primăvara Ta din Rai întineresc .

Le-ai luat la Tine –n cer , în casa Ta

Şi tot acolo  am să revin şi eu curând ,

Când  îmi vei spune că e vremea mea

Am să-mi îngrop durerea în pământ .

Ascultă-mi Doamne-o clipă gândul

Şi lasă-mă s-alerg peste-ale Tale câmpuri,

Să nu mai simt  în pieptul meu pământul

Cum plânge răvăşit de-atâtea vânturi .

Peste cărări de veacuri am păşit plângând ,

În zbuciumate  vieţi am înviat de mii de ori  ,

Doar trupul lasă-mi-l în casa din pământ

Şi sufletul aruncă-mi-l în Raiul  Tău , în flori.

Iubire fără glas

Iubirea noastră nu mai are glas

Ca să ne spună cât de mult o doare

Tristeţea care-n urma-i a rămas

Şi ne îngroapă sufletul în zile-amare.

Din toate clipele de azi, de ieri

Mai stă-n picioare clipa de tăcere

Şi din atât de multe primăveri

Se mai aude rugăciunea de-nviere .

Am tot bătut la porţile din cer

Rugând să mi se dea o primăvară

În care să nu mai ascult dureri

Şi-a noastră dragoste să nu mai doară.

Un gând încărunţit

Țin norii în palmele deschise

Prin venă o lacimă din răsărit îmi curge

Albastrul cer cu aripile - întinse

Mi-acoperă uitarea ce încă plânge.

Mi-s gândurile vii peste câmpii apuse,

Vin stelele să-mi fie alăturea, aproape,

M-ademenește iarna ce cu ea și-aduse

Zăpada să mi se culce peste pleoape.

Culeg cu-o mână asfințituri

Dintr-un mănunchi de timp îmbătrânit

În sufletu-mi  încep să-mi crească riduri

Că n-am să- apuc să mai culeg un răsărit.

Și nici măcar un gând nu mă mai lasă

Să strâng în piept un snop din grâul încolțit

Din viața ce stătu cândva cu mine la o masă

Să simt din nou căldura unui răsărit.

Tristeţi autumnale

Fug nopțile de mine toate

De pe o stâncă ziua-mi cântă în surdină

M-a osândit pe veci până la moarte

Să îi sădesc secundele-n grădină

Sunt asfințituri ce-n șoaptă-au plâns

Plecând în vatra lor din zări pe rând

Din rai o adiere-ncet a prins

Să-mi bată-n suflet și în gând

Tristețea mea se-ascunde printre gânduri

Tristețea mea e plină de tristeți

Înalte cât un stol de vânturi

Ce plâng pe-obrazul unei dimineți

Tristețile cu suflete de munte

Își plâng tristețea lor de toamnă plânse

Ducând în spate doruri neștiute

Prin colțul toamnelor ascunse.

În palma sufletelor

Se stinge noaptea dintre noi

De răsăritul anilor e sfâșiată

Ne-mbracă brazii pe-amândoi

Cu cetina lor veșnic ne-ntinată.

În verdele pădurii sufletele s-au întins

Cu-albastrul cerului la căpătâi

Croindu-și drum în infinit de neatins

Din clipa cea din urmă, spre clipa cea dintâi.

Se uită macii cum să-mi fie câmp

În palma sufletelor noastre să-nflorească

Petala lor ce-odinioară se-odihnea pe vânt

Cu sufletele au zburat în ceruri să roșească.

UNde-aţi plecat ? de ce v-aţi dus ?

Nenumărate veacuri peste noi

Ne-a pus pe ochi păduri și munți și ploi

Și-un ciob din strămoșescul cer

L-a exilat într-un trecut stingher

În nori de timpuri rând pe rând

Părinții s-au născut oftând

Printre zăpezi de plumb zăpada le-a crescut

Pe tâmpla lor cu ierni în așternut

Unde -ați plecat? de ce v-ați dus  ?

Ne –neacă- o lacrimă de-apus ,

Nici munții nu s-au mai oprit din plans ,

Câmpiile și marea așteaptă un răspuns

Doamne , Tu iartă-I de ale lor păcate ,

Albi trandafiri fă să le fie paşii-n noapte ,

În ochii de părinți Tu pune-un răsărit din mări ,

Adu-ne Doamne înapoi părinții dintre nori.

Prezentare de carte la Galaţi - Georgeta Muscă Oană "Vibrând pe clape de lumină"