Horia Bădescu, la Nord Literar

                                  de Gheorghe Pârja

Capriciile vremii parcă se răsfrâng și asupra mersului stelelor. Vânzoleala politică parcă nu are capăt și ne agită sufletele cum ai scormoni un mușuroi cu furnici. Apoi concediile tipografilor. Pe acest fond, apariția revistei de cultură Nord Literar a avut câteva zile întârziere. Dar vă asigur că valoarea textelor este în tonul cu care v-am obișnuit. Mă bucur că revista este apreciată în țară, dar și în străinătate. De la recentul premiu acordat de revista „Convorbiri literare”, din Iași, „Nordului Literar”, la măgulitoarele cuvinte venite din partea poetului și teologului Theodor Damian, din New York. Și mulți scriitori de prestigiu din țară, care sunt colaboratori ai revistei.

Dar să derulez sumarul revistei de pe luna iunie. Poemul lunii este semnat de Mihai Olos, artist plastic, dar și un inventator liric, cunoscut în țară și străinătate. Criticul literar Irina Petraș răspunde cu răspundere la întrebarea: ce loc ocupă culorile în viața ei artistică? Se potrivește expresia regretatului meu prieten Ilie Călian, jurnalist și cronicar plastic: „Irina pictează așa cum pasărea cântă.” Dana Buzura-Gagniuc face o radiografie inteligentă a spațiilor în care trebuie să locuiască cultura. Cărțile sunt nobile, spațiile adecvate spiritului mai greu de găsit. Așteptăm. Criticul literar Gheorghe Glodeanu scrie despre volumul Sălbatica, de Doina Ruști, romanul deportărilor în Bărăgan, o carte-document despre una dintre perioadele negre ale totalitarismului românesc, în care erou este cuvântul scris, care a salvat mulți oameni cuprinși de singurătate.

Delia Muntean ne prezintă recenta apariție editorială a poetei Cătălina Soare-Hull, o voce lirică care lucrează cu talent asupra viitorului. Daniela Sitar-Tăut ne restituie o dimensiune mai puțin cunoscută a lui Camil Petrescu, cea de autor al unui scenariu cinematografic, avându-l ca erou pe Ștefan cel Mare. La rubrica Orfeu este prezent poetul Gavril Ciuban, cu un grupaj de poeme. Mi-au atras atenția dedicațiile pentru Leonard Mociulschi, Alain Delon, ori Titiana Mihali. Evident, nelipsita și inspirata parodie a lui Lucian Perța. Despre aventura diplomatică a poetului, prozatorului și traducătorului Horia Bădescu scrie el însuși în volumul La răsărit de Paradis. Gheorghe Pârja descoperă în carte dimensiuni novatoare ale diplomatului-scriitor. De la manifestări românești la Paris și Bruxelles, la invitarea unor scriitori din Hexagon, să ne cunoască țara și cultura ei. Prezența poetului francez Gerard Bayo în Maramureș, la Desești și Botiza, i-o datorăm diplomatului. Gerard a exclamat la Desești: „Am descoperit dimensiunea sacrală a Maramureșului!”

Profesorul, academicianul, scriitorul Ion Pop, din Cluj-Napoca, de obârșie din Mireșu Mare, este prezent în revistă cu un fragment biografic dintr-un volum în pregătire. Neobosită și atentă, Dana Buzura-Gagniuc surprinde cu vocația detaliilor bogăția evenimentelor culturale de la începutul verii. Mihaela Albu ne vorbește, în cunoștință de cauză, despre unele animozități din exilul românesc. Un liant al intelectualilor din exil a fost Mircea Eliade, care, prin inițiative culturale, a tezaurizat producția culturală a exilului. Eminescologul Săluc Horvat ne oferă noi argumente pentru a dovedi că Eminescu este expresia integrală a sufletului românesc. Profesoara Daniela Dunca ne aduce în atenție nostalgia sensului, pornind de la un eveniment petrecut la Teatrul Dramatic din Baia Mare, inspirat din textele lui Nietzche, Heidegger și Nolen Gertz. Concluzia lumea digitală nu ne fură doar atenția, dar ne răpește până și farmecul unei experiențe autentice. Ce se întâmplă cu noi?, se întreabă autoarea.

Raluca Hășmășan continuă același discurs critic, limpede și convingător. În acest număr este aplicat poetului Radu Voinescu. Gavril Ciuban, acum în ipostaza de cronicar literar, ne aduce aproape dimensiunea scriitorului Ștefan Jurcă, martor al unei lumi care se retrage în istorie. Poetul Flavius Claudiu Mihali, cu observații argumentate, comentează un volum de versuri semnat de ieșeanul Nicolae Corlat. Și poetul Nicolae Scheianu a îmbrăcat haina de comentator literar, care îl prinde bine. Dovadă stă textul aplicat poetului Liviu Coroiu. Proza este semnată de Vanessa Steinacher. Un alt grupaj de versuri este semnat de Nicolae Nistor, Alexandru Boțoroga și Luminița Giurgiu. Despre poezia lui Marius Zubac scrie Delia Muntean.

Despre misterul din adâncul manuscrisului scrie Remus Valeriu-Giorgioni. Constantul nostru colaborator Valeriu Stancu, din Iași, traduce din poetul italian Giuseppe Bova, pe care l-am cunoscut la un festival de poezie de la Iași. Revista poate fi cumpărată de la Librăria Cărturești și de la chioșcul de ziare din fața magazinului Maramureș, din Baia Mare. Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația artistului Marian Zidaru. Lectură răcoroasă!

Horia Bădescu, încântarea unui destin

                                               

 Louisa Bayo, Horia Bădescu, Gerard Bayo, Gheorghe Pârja la “Graiul Maramureşului”

M-am fericit în viața mea cu cei care și-au asumat Maramureșul într-o formă profundă. Fie ei din țară, ori de pe alte meleaguri. Mi-am făcut din acest spațiu un crez de descoperire a lumii în care m-am născut. Și au venit oameni, de departe, să se oglindească în cerul Nordului. Și au rămas martori ai timpului. Mai ales cei cu privirea scrutătoare, care deslușeau semnificațiile, simbolurile. Unul dintre cei care au rămas încrustați într-o poartă maramureșeană este scriitorul și diplomatul Horia Bădescu. De peste patru decenii, de când știu eu, spiritul lui căutător a cercetat Maramureșul și oamenii lui.

Cum scriam și în urmă cu doi ani, Horia Bădescu este un distins poet, un exigent critic și un prozator cu o exemplară substanță epică. A făcut proba unui excelent diplomat cultural. Un nume românesc de prestigiu, cum ar trebui să fie orice trimis al nostru în străinătate. La Paris și-a legat numele de evenimente culturale românești de referință. A adunat în jurul lui intelectuali francezi care, apoi, au descoperit România. I-a tradus în limba română. A făcut pasul hotărâtor, într-o diplomație eficientă, i-a invitat să ne cunoască acasă. Așa am avut, în ospeție de cunoaștere, scriitori francezi cu notorietate.

O reședință revelată a fost Maramureșul. Într-o vară, am avut bucuria spirituală de a-l găzdui, la Desești, pe distinsul poet francez Gerard Bayo, cu soția lui, Louise. Seara aceea de pe Ulița Bisericii, cu darul culinar al mamei Doca, nu o uit, dragă Horia. Apoi am cutreierat Văile Maramureșului, ajungând până la Botiza. Gerard a fost fascinat de călătoria prin Nord, pe care a sublimat-o în câteva poeme. Prin Horia Bădescu, unul dintre cei mai importanți poeți francezi de astăzi devenea un mare prieten al Maramureșului. Gerard a constatat atunci că rădăcinile simbolice ale Maramureșului vin de dincolo de memorie și sunt imanente.

Apoi, la Cluj-Napoca, la celebrul Festival Internațional de Poezie „Lucian Blaga”, pe care, câteva ediții Horia le-a strămutat și la Paris, i-am cunoscut pe poeții francezi Dominique Daguet și Michel Camus. Poemele lor au fost traduse de Horia Bădescu și în revista „Nord Literar”. În Maramureș, Horia caută taina care-l încântă. În urmă cu peste patru decenii el a devenit unul din stâlpii manifestărilor literare din Marmația și de la Desești, alături de Romulus Vulpescu și alți prieteni luminoși. O fotografie stă mărturie. Dar Horia Bădescu este și un profund prozator. Prețuind cu inteligență fibra națională, s-a apropiat de un eveniment trist din vâltoarea anului 1918, masacrul petrecut la Târgu Lăpuș. Așa a scris „Joia Patimilor.” O carte de referință, despre care prozatorul Eugen Uricaru scria că: „meritul acestui roman ni se pare cu totul deosebit prin faptul că atinge vârfurile ce le poate propune un prozator: realizarea unei parabole care să rămână, în cele din urmă, o istorisire până în cele mai neânsemnate detalii.”

De la Horia am învățat cum să-mi port cu demnitate sentimentul prieteniei, al onoarei. Aveam și o pildă în preajmă, prietenia lui cu scriitorul Teohar Mihadaș, care mi-a deschis și mie ușa la Cenaclul Saeculum de la Dej și Beclean. În dreptul numelui lui Horia Bădescu stă scris poet, prozator, eseist, diplomat și nu în ultimul rând un splendid dascăl de prietenie. Și un incurabil echinoxist, care a marcat viața literară a orașului de pe Someș. Multe dintre aceste gânduri le-am mai scris.

Astăzi, 24 februarie, când Horia Bădescu împlinește 77 de ani, nu am ce adăuga esențial. Statura lui este descrisă de propria lui vocație. Cu câteva zile în urmă, ne-am întâlnit la Bistrița, cinstindu-l pe mai tânărul lui confrate de destin și de Cuvânt, Cornel Cotuțiu. Mi-am dat seama, a nu știu câta oară, că Horia Bădescu întruchipează încântarea unui destin de excepție. Cum spuneam, și cu doi ani în urmă, el este omul de care lumea aceasta are atâta nevoie.

Dragă prietene, ce să-ți spun ? O vorbă de durată, pe care cred că ți-am spus-o cu multă vreme în urmă: încântat de cunoștință! Și de prietenia noastră lungă și frumoasă. Mă bucur că, alături de tine și de Gerard Bayo, am descoperit că rădăcinile simbolice ale Maramureșului vin de dincolo de memorie și sunt imanente. De aceea este bine să ai prieteni pe lumea asta!

                                             de Gheorghe Pârja

Scriitorului Ion Pop i-a fost decernat Premiul "Omnia" al revistei "Nord Literar"

Mireşu Mare prin dr. Ion Pop a fost în centrul atenţiei la decernarea premiilor „Scriitorul Anului”

         Vineri, 22 iunie 2012 a avut loc decernarea premiilor: „Scriitorul Anului” şi „Marele premiu pentru literatură” în cadrul manifestării primei ediţii a „Zilei Scriitorilor” organizată de Primăria Baia Mare prin energicul primar Cătălin Cherecheş. Manifestarea a avut loc în sala „Europa”, o sală modernă în care a funcţionat aşa cum trebuie aerul condiţionat, iar  moderator atent a fost Săluc Horvat.

          A fost o întrunire reuşită din toate punctele de vedere – oaspeţi de seamă ai culturii ardelene şi naţionale, atmosferă plăcută, cuvinte înţelepte şi multă metaforă în discursul celor prezenţi.

         Prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu a fost răsplătit cu titlul „Scriitorul Anului” şi „Marele premiu pentru literatură” pentru activitatea Domniei sale de-a lungul timpului, atât în calitate de cadru universitar  la Universitatea de Nord cât şi în aceea de director al revistei „Nord Literar”. Oarecum stânjenit, acesta a spus: „Le mulţumesc tuturor celor care s-au gândit la mine şi au vorbit cu atâta generiozitate despre activitatea mea.  M-au pus într-o teribilă încurcătură. Îmi venea să ies şi să ascult eventual o înregistrare ulterior. Nu ştiu daca am roşit sau nu, dar în interior în mod cert. Nu sunt obişnuit cu aşa ceva.”

          În partea a doua a manifestării au fost acordate de către revista culturală „Nord Literar” diplome după cum urmează: Premiul „Omnia” – prof. univ. dr. Ion Pop; dr. Mircea Muthu (critică literară); dr. Horia Bădescu (poezie); Teo Moldovan şi Ştefan Jurcă (proză).

   Surprizele au continuat însă pentru universitarul clujean Ion Pop, născut în comuna Mireşu Mare, deoarece Consiliul local şi primarul Virgil Prună i-au sponsorizat la Editura „Eikon”, director Vasile George Dâncu o carte intitulată „Ion Pop – şapte decenii de melancolie şi literatură”, carte oferită de către directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, dr. Teodor Ardelean, care a spus: „Mireşu Mare oricum este în centrul atenţiei acum domnule dr. Ion Pop deoarece la alegerile din 10 iunie a fost balotaj. Fie ca cel care va prelua frâiele comunei să sprijine cultura şi oamenii zonei”.

        Subsemnatul a mulţumit pentru editorialul scris de către poetul Gheorghe Pârja în „Graiul Maramureşului” de vineri care face referire la alegerile din Mireşu Mare şi distinsul scriitor clujean, iar într-un gest de omenie şi gazdă ospitalieră domnul Pârja i-a oferit ziarul cu editorialul semnat de dânsul. Dr. Ion Pop în cele trei intervenţii savurate şi ascultate cu mare atenţie de public a făcut referire la locul naşterii, Mireşu Mare, acolo unde a ţipat şi plâns pentru prima data şi vădit emoţionat a spus: „ Sunt recunoscător pentru acest premiu cu atât mai mult cu cât vine dintr-un loc în care am tras prima gură de aer şi am scos primul ţipăt când am ieşit în lume şi de care evident sunt foarte legat. A vorbi despre rădăcini este aici un lucru care nu mai ţine de metaforă, ci de realităţi.” Domnul Pop a avut ceva de lucru oferind cartea cu autograful său numeroşilor admiratori şi prieteni. N-aş dori să uit pe nimeni dar au fost prezenţi printre alţii în afară de premianţi: dr. Teodor Ardelean, dr. Ioan Marchiş, Săluc Horvat, dr. Viorel Pop, dr. Ştefan Mariş, Aurel Pop, Dan Săuca, Andreea Hedeş, Gheorghe Pârja, Florica Bud, Bety Kirmajer Donca, Anca Goja, dr. Valeriu Oros, Terezia Filip, Augustin Cozmuţa, Ioana Petreuş, Ioan Dragoş, Igor Ursenco, Radu Ulmeanu, Ileana Şteţco, Nicolae Scheianu, Rodica Dragomir, Toma Gross Rocneanu, Vasile Leschian, Dumitru Fânăţeanu, Corina Şandor Martin, Dan Coardă.

          “Ziua Scriitorului” a fost organizată de Primăria Baia Mare, Asociaţia băimăreană a Scriitorilor, Reprezentanţa pentru Maramureş a Uniunii Scriitorilor şi Revista „Nord Literar”.

      Primarul Cătălin Cherecheş a promis că de anul viitor va institui şi un premiu care va fi acordat tinerilor condeie întru încurajarea acestora. N-a uitat să amintească şi de „Parcul Scriitorilor” care va fi inaugurat cât de curând.

        La final cei prezenţi au fost invitaţi la o agapă unde şi-a făcut apariţia şi...ing. Ioan Mătieş. Acesta s-a îmbrăţişat cu dr. Ion Pop şi l-a invitat la el acasă pentru a servi din bunătăţile locului, să-şi amintească de zilele copilăriei. Acesta a promis că se va reîntoarce în Mireş cu drag când timpul îi va permite. Când v-am spus că Mireşu Mare a fost în centrul atenţiei m-aţi crezut cu adevărat?!

                                                                                      Gelu DRAGOŞ