Scandalul revocării procurorilor Doru Ţuluş şi Mihaela Iorga
Moraru din DNA este departe de a se fi stins. Pe de o parte, apar informaţii
noi despre motivele revocării celor doi procurori, unii dintre cei mai vechi şi
mai performanți ai Direcției Anticorupţie. Pe de altă parte, chiar șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a ținut să
facă precizări referitoare la acuzațiile
ce i s-au adus în ultima vreme.
Potrivit unor răspunsuri oficiale de la DNA şi PG, omul de
afaceri Mihai Rotaru – căruia procurorul Doru Ţuluş şi soţia lui, Claudia Roşu,
i-au cesionat drepturile de creanţă asupra unor restanţe salariale – nu a mai
cerut banii de la stat. Practic, Rotaru a dat familiei Ţuluş 56.000 de euro,
reprezentând 70 la sută din banii care le reveneau acestora, dar nu şi-a mai
recuperat creanţele de la stat. Ulterior, procurorul i-a clasat o plângere
penală. Rotaru este acum anchetat de DNA în două dosare penale privind
despăgubiri ilegale de zeci de milioane de euro de la ANRP, Autoritatea
Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Noutăţile privindu-l pe procurorul Ţuluş nu se opresc aici.
Soţia lui, ex-procuroarea DNA, Claudia Roşu, admite că un alt om de afaceri,
Marin Ciupitu, i-ar fi pus în legătură cu Mihai Rotaru. În iunie 2017, Ciupitu
a fost plasat sub control judiciar într-un dosar DNA privind neplata unor taxe
vamale.
La rândul ei, procuroarea Iorga Moraru ar fi antedatat un
denunţ al fostului tenismen Dinu Pescariu ceea ce i-a adus acestuia exonerarea
de răspundere penală în dosarul Microsoft, în detrimentul altui om de afaceri
denunţător. Potrivit legii, prima persoană – care aduce la cunoştiinţă
procurorului informaţii despre fapte penale de care acesta nu ştie –
beneficiază de exonerarea de răspundere penală. Prin urmare, este important
cine e primul denunţător.
Denunţul lui Pescariu ar fi vizat-o pe Liliana Călin, fostă
Bogdan, considerată de către presa de cancan apropiată de fostul premier Emil
Boc. Soţul Lilianei Călin a fost Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF pe
vremea guvernării PDL şi membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor din cadrul ANRP (Autoritatea Naţională pentru Restituirea
Proprietăţilor). În noiembrie 2014, Dragoş Bogdan a fost arestat în primul
dosar cu retrocedări ilegale, împreună cu alţi membri ai Comisiei, printre care
şi Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, amica Elenei Udrea.
Cei doi procurori revocaţi, Ţuluş şi Iorga Moraru, sunt
suspectaţi că ar fi făcut înregistrările cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi,
difuzate de RTV, televiziunea fugarului Sebastian Ghiţă. Cei doi sunt
consideraţi a fi apropiați ai fostului
şef al DNA Daniel Morar, aflat în conflict cu Kovesi, după ce – în calitate de
judecător CCR – Morar ar fi pus umărul la demolarea temutului binom SRI-DNA.
Pentru că referirile la dosarele ANRP devin recurente,
trebuie precizat că dosarele cu retrocedări ilegale, considerate “jaful
regimului Băsescu” au fost instrumentate de DNA abia în mandatul lui Kovesi. Şi
atunci doar pe finalul de mandat al lui Traian Băsescu şi mai ales după ce
acesta a plecat de la Cotroceni.
Pe de altă parte, procuroarea Mihaela Iorga Moraru lansează
acuzaţii grave la adresa şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Moraru lasă se
înţeleagă că revocarea ei ar fi putut avea legătură cu dosarul CNADNR, care
priveşte şi autostrada surpată Sibiu-Orăştie şi în care apare şi numele
fostului soţ al şefei DNA, Eduard Kovesi.
Suspiciuni asupra procurorului Ţuluş
Situaţia se complică pentru procurorul Doru Ţuluş revocat
din DNA. Omul de afaceri Mihai Rotaru – căruia el şi soţia lui, Claudia Roşu,
de asemenea fost procuror DNA, i-au cesionat în 2012 drepturile de creanţă
asupra restanţelor salariale – nu a mai solicitat banii de la stat. Rotaru a
dat familiei Ţuluş 56.000 de euro. Sumele apar chiar în declaraţiile de avere
din 2012 ale celor 2 procurori. Ulterior, omul de afaceri Mihai Rotaru a fost
anchetat de procurorul Ţuluş într-o plângere penală făcută de Adrian Mititelu.
Plângerea a fost închisă de procurorul Ţuluş.
În 2009-2010, magistraţii au avut de recuperat drepturi
salariale restante rezultate din mai multe sporuri câştigate în instanţă.
Ministerul Public, adică Parchetul general, a făcut plăţile, însă eşalonat,
timp de mai mulţi ani. Potrivit unor surse din anturajul celor doi procurori,
Doru Ţuluş a avut nevoie de bani întrucât se recăsătorise şi trecuse printr-un
proces de partaj. Aşa că a vândut drepturile de creanţă asupra restanţelor
salariale. A obţinut 70 la sută din suma care îi revenea, dar a avut avantajul
de a lua toţi banii o dată.
Problema e că omul de afaceri nu a mai solicitat ulterior
banii de la stat. Biroul de presă al Parchetului general a comunicat României
Curate că Mihai Rotaru nu figurează în evidenţele Direcţiei Economice ca
solicitant al unor restanţe salariale în numele unor procurori şi ne-a îndreptat
spre DNA cu precizarea că şi Direcţia Anticorupţie este ordonator de credite.
“Persoana la care faceţi referire nu a solicitat niciodată
Direcţiei Naţionale Anticorupţie remiterea unor sume de bani, în condiţiile
menţionate de dvs. în cerere”, a răspus şi biroul de presă al DNA la întrebarea
României Curate:
“Dacă şi când Mihai Rotaru – cesionarul drepturilor de
creanţă pentru restanţele salariale ale procurorilor ex – DNA Doru Ţuluş şi
Claudia Roşu – a solicitat plata restanţelor salariale aferente celor doi
procurori DNA?”
De ce nu a mai solicitat Rotaru banii de la stat
Motivele pentru care Rotaru nu a mai solicitat banii şi,
practic, le-a dat soţilor Ţuluş suma de 56.000 de euro rămân necunoscute.
Rotaru nu a putut fi contactat, deşi am încercat acest lucru prin intermediul
avocatului său.
Rotaru, anchetat de Ţuluş
Rotaru a fost anchetat apoi de procurorul Ţuluş. În 2014,
când procurorul Petre Nariţa s-a pensionat, Doru Ţuluş i-a preluat dosarele.
Printre ele era şi o plângere a lui Adrian Mititelu de la Universitatea Craiova
împotriva omului de afaceri Mihai Rotaru, acţionar la echipa de fotbal a
Primăriei conduse pe atunci de Olguţa Vasilescu. Potrivit procurorului Ţuluş,
plângerea viza un aspect minor, un blat la un meci de fotbal cu Chimia Râmnicu
Vâlcea. Plângerea a fost închisă, iar clasarea ar fi fost confirmată de
adjunctul lui Kovesi, procurorul Nistor Călin şi apoi de instanţă.
Omul de afaceri Mihai Rotaru a fost reţinut apoi într-un
dosar al DNA
În noiembrie 2015, Rotaru a fost reţinut într-un dosar DNA
privind despăgubiri ilegale acordate de ANRP. Cunoscut samsar de drepturi
litigioase, Mihai Rotaru a fost trimis în judecată în iulie anul trecut,
alături de fostul lider al PDL Ioan Oltean. Rotaru e acuzat că a cumpărat cu
750.000 de euro drepturile litigioase asupra unui teren din Piteşti şi a
obţinut o despăgubire de peste 21 milioane de euro. Dosarul a fost restituit de
instanţă şi acum se află din nou la DNA.
În februarie 2017, Mihai Rotaru şi sora lui Diana le Bomin
au fost puşi sub acuzare într-un nou dosar legat de despăgubiri primite pentru
terenuri în Bistriţa. Prejudiciul se ridică la peste 17 milioane de euro.
Legături cu un inculpat
Noutăţile privindu-l pe procurorul Ţuluş nu se opresc aici.
Potrivit unor surse judiciare, familia Ţuluş ar fi în relaţii amicale cu Marin
Ciupitu, un alt om de afaceri, care i-ar fi pus în legătură cu Mihai Rotaru. În
iunie 2017, Ciupitu a fost plasat sub control judiciar într-un nou dosar DNA
privind neplata unor taxe vamale. Vezi aici detalii.
Ce spune procurorul Doru Ţuluş
Contactat de România Curată, magistratul a spus că nu ştie
dacă Rotaru nu a mai cerut banii de la stat. “Creanţele au ieşit din
patrimoniul nostru la data vânzării ca orice bun înstrăinat. Dacă e aşa
înseamnă că statul a rămas cu banii. Nu ştiu ce a avut Rotaru în cap. Nu cred
că a vrut să aibă pe cineva la mână, era imposibil acest lucru. Eu l-am
informat pe şeful DNA de atunci, Daniel Morar şi am făcut adresă la
contabilitate cu contractele anexate”, a declarat procurorul Doru Ţuluş pentru
România Curată. El a admis că îl ştie pe omul de afaceri Marin Ciupitu, plasat
recent sub control judiciar.
Soţia lui, ex-procuroarea DNA, Claudia Roşu, a declarat
pentru România Curată că îl ştie pe omul de afaceri Marin Ciupitu. “Fiind din
mediul privat, l-am rugat să ne recomande o firmă sau persoană care să cumpere
drepturile salariale restante cu 70 la sută din valoare. L-a găsit pe Rotaru
după vreo 2 luni. Am verificat să nu aibă dosare la DNA şi nu avea. Ne-am întâlnit
direct la notar, am semnat actele şi atât. Nu ştiu dacă am schimbat câteva
vorbe”, a declarat procuroarea Claudia Roşu.
“Dacă eu vând acum un apartament şi peste 10 ani aflu că
acel cumpărator a devenit terorist, ce vină am eu!?”, a completat şi procurorul
Ţuluş.
Procuroarea Moraru, acuzaţii grave la adresa şefei DNA
Mihaela Iorga Moraru, revocată şi ea din DNA, a declarat la
Antena 3 că au existat presiuni în interiorul Direcţiei anticorupţie pentru ca
în dosarul CNADNR să existe o anumită linie de anchetă. Iorga Moraru
instrumenta dosarul CNADNR, care priveşte şi surparea autostrăzii
Sibiu-Orăştie. În acest caz apare şi numele lui Eduard Kovesi, fostul soţ al
şefei DNA. Firma lui Eduard Kovesi, Led Communications, a livrat constructorului
italian, Salini Impregilo, pământ de umplutură şi balastru.
Două linii de anchetă
Pe de o parte, constructorul italian dă vina pe fosta
conducera a CNADNR pentru surparea autostrăzii. Italienii susţin că graba
impusă de conducerea din 2014 a Companiei de autostrazi a dus la problemele
ulterioare. În 10 luni de la inaugurare, autostrada a crăpat şi s-a surpat.
CNADNR ar fi impus urgentarea finalizării autostrăzii în detrimentul calităţii
pentru ca premierul de atunci, Victor Ponta, candidat la alegerile
prezidenţiale din acel an, să se poată fotografia la inaugurare şi să bifeze
astfel un succes al guvernării sale. Constructorul italian a dat statul în
judecată la Curtea de arbitraj de la Paris şi a câştigat 20 de milioane de euro
printr-o sentinţă parţială. Vezi aici.
Pe de altă parte, există rapoarte ale consultantului de
şantier potrivit cărora constructorul ar fi greşit la construcţia
terasamentului autostrăzii surpate. Potrivit unor martori din dosar, citaţi de
EVZ, firmele care au livrat materiale de construcţie pentru autostradă ar fi
vândut materie primă de proastă calitate sau neconforme. De exemplu, a explicat
un martor citat de EVZ, s-ar fi livrat balastru de 40, nu de 80, aşa cum ar fi
trebuit.
Acuză presiuni
Procuroarea Moraru lasă acum să se înţeleagă că actuala
conducerea a DNA ar fi făcut presiuni asupra ei astfel încât să ducă ancheta
doar în prima direcţie, adică a inculpării exclusiv a fostei conduceri a CNADNR
şi exonerării firmelor care au livrat materiale de construcţie pentru
autostradă, printre care şi compania fostului soţ al șefei DNA, Eduard Kovesi. Procuroarea pune controlul efectuat de
conducere asupra activităţii ei (şi care a dus la revocarea din DNA) pe seama
acestui dosar, în care apare şi Eduard Kovesi.
“Este un mare semn de întrebare pentru mine. Faptul că s-a
dispus acest control strict din cauza activităţii mele, dacă acest lucru s-a
întâmplat, ceea ce mă îndoiesc. La un moment dat eu aveam activitate cât o
jumătate de secție, nu poţi să compari
un procuror cu 180 de dosare în lucru, cu unul cu 30 de dosare în lucru şi nici
complexitatea cazurilor instrumentate de mine.
Ce a determinat-o pe dânsa (pe Kovesi – n.r.) să-şi schimbe
părerea despre mine nu ştiu, dar pot să bănuiesc că atitudinea mea faţă de
anumite dosare. Sunt dosare sensibile, dosare în care un cuvânt spus altfel de
mine poate schimba în totalitate cursul dosarului şi îl poate afecta la Curtea
de Arbitraj.
Nu ştiu dacă are legătură sau nu are legătură, dar este
posbil. Pot să văd spun că eu am făcut totul ca la carte în acest dosar.
Ştiu că au existat nemulţumiri că lucrurile nu s-au mişcat
într-o direcţie sau în alta. Cert este că a-ţi asuma răspunderea într-un astfel
de dosar sau să spun că cei de la CNADNR sunt vinovaţi le reteza acestora orice
şansă la Curtea de Arbitraj”, a declarat procuroarea Iorga Moraru la Antena 3.
Dosar vechi, nefinalizat
Dosarul CNADNR este pe rolul DNA din 2012 şi o priveşte şi
pe fosta şefă a Companiei de autostrăzi, Daniela Drăghia. În acest caz a fost
pus sub acuzare şi şeful CNADNR din 2014, Narcis Neaga. Deşi are mai bine de 5 ani,
dosarul este încă nefinalizat.
Cum răspunde şefa DNA acestor acuzaţii
Laura Codruţa Kovesi a răspuns acestor acuzaţii într-un
interviu acordat jurnalistei Ioana Ene Dogoiu de la ziare.com.
“Jurnalist: Aţi încercat să-l protejaţi pe fostul dvs. soţ de
ancheta penală în cazul autostrăzii surpate?
Kovesi: Nu mai vorbesc cu fostul soţ din ziua divorţului.
Sunt 10 ani de atunci. Nu ştiu să vă răspund despre ce face sau nu.
Jurnalist: Întrebarea era dacă aţi încercat să-l protejaţi
de anchetă?
Kovesi: Nu. Nu protejez pe nimeni niciodată, nu am nicio
legatură cu fostul soţ, nu ştiu ce se întâmplă cu el.
Jurnalist: Ştiaţi să fie menţionat în dosarul autostrăzii,
instrumentat de dna Moraru Iorga?
Kovesi: Nu cunosc aceste lucruri, nu mă interesează cine este
investigat. Iniţial, acel dosar a fost la o doamnă procuror care a început
investigaţiile, a ieşit apoi la pensie, dosarul a fost repartizat dnei Iorga,
care a continuat activităţile în dosar, a dispus măsuri preventive, a dispus
anumite activităţi necesare pentru a strânge probe, dosarul este repartizat
acum altui coleg şi se lucreaza ritmic în el.
Jurnalist: Face parte dintre acele dosare care stagnează?
Kovesi: Nu, dar vorbim despre construcții de autostrăzi, sunt necesare expertize
tehnice, e un volum mai mare de activități
care trebuie făcut. Complexitatea dosarului a făcut sa nu poată fi soluționat in 6 sau 8 luni ca alte dosare. Dar
dacă cineva are suspiciuni cu privire la felul în care se desfășoară ancheta, se poate face plângere la
Inspecția judiciara”, este o parte din interviul acordat de şefa
DNA pentru ziare.com şi pe care îl puteţi citi în întregime aici.
Ce i-a imputat conducerea DNA procuroarei Iorga Moraru
“La data de 29 iunie 2017, procurorul şef al DNA a transmis
Secţiei de procurori a CSM cererea de avizare a revocării din funcţia de
procuror al DNA a doamnei Moraru Iorga Mihaiela, pentru faptul că nu a
înregistrat un denunţ în conformitate cu dispoziţiile legale şi nu l-a
prezentat spre repartizare procurorului şef al Secţiei din care făcea parte.
Neprezentarea denunţului a avut drept consecinţă imposibilitatea aplicării unor
dispoziţii procesual penale în raport cu persoane cercetate”, a precizat biroul
de presă al DNA.
L-ar fi favorizat pe Dinu Pescariu
Potrivit unor surse coroborate din interiorul DNA şi din
rândul avocaţilor, procuroarei Moraru i se reproşează că ar fi antedatat un
denunţ primit de la fostul tenismen Dinu Pescariu, ceea ce ar fi condus la
exonerarea lui de răspundere penală în cazul Microsoft.
Ar fi vorba de un denunţ privind-o pe cea considerată de
presa de scandal amanta lui Boc
Denunţul lui Pescariu ar fi vizat-o pe Liliana Călin, fostă
Bogdan, considerată de către presa de cancan apropiată de fostul premier Emil
Boc. Soţul Lilianei Călin a fost Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF pe
vremea guvernării PDL şi membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor din cadrul ANRP (Autoritatea Naţională pentru Restituirea
Proprietăţilor). În noiembrie 2014, Dragoş Bogdan a fost arestat în primul dosar
cu retrocedări ilegale, împreună cu alţi membri ai Comisiei, printre care şi
Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, amica Elenei Udrea.
Cine a denunţat primul?
Faptul că procuroarea Iorga Moraru ar fi antedatat denuţul
lui Pescariu l-ar fi afectat pe un alt om de afaceri denunţător în sensul că
Pescariu a beneficiat de exonerarea de răspundere în locul lui. Potrivit legii,
dacă o persoană denunţă procurorului fapte despre care acesta nu are deja
cunoştiinţă poate beneficia de exonerare. Este important aşadar cine denunţă
primul.
Abia după ce cazul a fost luat de la procuroarea Moraru,
ancheta în dosarele Microsoft II şi III a prins viteză, iar Dinu Pescariu, dar
şi Claudiu Florică au fost puşi sub acuzare. Vezi aici şi aici.
De ce abia acum au apărut aceste reproşuri la adresa celor
doi procurori
Potrivit şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, conducerea DNA ar
fi aflat de problemele care au condus la revocarea celor doi procurori Ţuluş şi
Iorga Moraru după controlul efectuat în martie acest an.
Cei doi procurori revocaţi sunt bănuţi că ar fi făcut
înregistrările cu şefa DNA
Foştii procurori DNA Doru Ţuluş şi Mihaela Iorga Moraru sunt
suspectaţi şi că ar fi făcut înregistrările cu Kovesi difuzate de Rtv,
televiziunea fugarului Sebastian Ghiţă.
Ei au sesizat Inspecţia judiciară a CSM cu privire la şefa
DNA, Laura Codruţa Kovesi, adjunctul ei, Marius Iacob şi şeful Secţiei a I-a,
Gheorghe Popovici, după ce aceştia din urmă i-au citat ca martori într-un dosar
penal de scurgere de informaţii.
Cazul este instrumentat de procurorii Gheorghe Popovici şi
Marius Iacob şi a fost deschis după ce RTV a difuzat înregistrările cu şefa
DNA, Laura Codruţa Kovesi. Procurorii Popovici şi Iacob le-au cerut colegilor
lor de la Secţia a II-a, Ţuluş şi Moraru, să se supună detectorului de
minciuni, fiind suspectaţi că ar fi făcut înregistrările cu Kovesi.
Procurorul Ţuluş a declarat la începutul scandalului pentru
România Curată:
„Nu am făcut eu înregistrările şi nu aş face nicodată aşa
ceva pentru că nu mi se pare un lucru corect”, a declarat procurorul Doru Ţuluş
pentru România Curată. Vezi aici mai multe.
Oamenii lui Morar
Cei doi procurori revocaţi sunt consideraţi oamenii fosului
şef DNA Daniel Morar, acum judecător la CCR. Între actuala conducere a DNA şi
Daniel Morar este un conflict mocnit ca urmare a unor decizii CCR care au
afectat activitatea DNA. De exemplu, Morar a fost judecător raportor, adică a
redactat decizia Curţii prin care a fost spart binomul SRI-DNA, un tandem
eficient potrivit unora, abuziv potrivit altora.
Ce dosare a făcut procurorul Doru Ţuluş
Magistratul a instrumentat dosare finalizate cu condamnări
grele precum cazul Transferurilor, cu greii din fotbal, Miron Mitrea, Maricel
Păcurariu de la Realitatea tv sau fostul primar din Baia Mare, Cristian Anghel.
Ţuluş i-a trimis în judecată pe fostul consilier
prezidenţial al lui Klaus Iohannis, George Scutaru, fostul ministru de Interne
Cristian David şi fostul lider PNL, Dan Motreanu. Acum, Ţuluş îl ancheta pe
şeful CJ Ilfov, Marian Petrache. A dat şi un rateu recent când i-a trimis în
judecată pe foştii deputaţi Nicolae Păun şi Mădălin Voicu şi fostul şef al
Fiscului, Gelu Ştefan Diaconu. Dosarul a fost retrimis la DNA de Instanţa
supremă pentru neregularităţi.
Ca şef de secţie a confirmat toate dosarele grele finalizate
cu condamări precum Adrian Năstase, Relu Fenechiu şi Dan Voiculescu.
Amic cu Morar
Relaţia lui de amiciţie a procurorului Doru Ţuluş cu fostul
şef al DNA, Daniel Morar, este de notorietate. Se cunosc de la Cluj din 1993.
Morar l-a adus la DNA Bucureşti ca şef al Secţiei a II–a.
Acum, Ţuluş era suspectat de colegii lui că i-ar fi livrat
informaţii din DNA lui Daniel Morar, ajuns judecător la CCR. Morar a fost
judecător raportor în cazul deciziei care a spart binomul SRI-DNA.
Şi Chiuariu a cerut revocarea lui Ţuluş
În 2007, fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu –
ulterior condamnat la 3 ani şi jumătate cu suspendare în dosarul Poşta Română,
caz instrumentat chiar de procurorul Ţuluş – a cerut revocarea acestuia din
funcţia de şef de secţie a DNA. Procurorul a fost apărat la CSM de ambasadorii
unor state partenere, iar Consiliul nu a dat curs solicitării ministrului.
Acum, după 10 ani, la solicitarea şefei DNA Laura Codruţa
Kovesi, secţia pentru procurori a CSM a avizat cererea, iar Ţuluş a fost
revocat din DNA. Acum este procuror la Secţia Resurse umane a Parchetului
general.
Ce dosare a instrumentat procuroarea Moraru
Mihaela Iorga Moraru a instrumentat dosarul Microsoft, însă
a trimis în judecată doar primul lot cu Dorin Cocoş, fost soţ al Elenei Udrea,
Gheorghe Ştefan zis Pinalti, fost lider PDL şi primar în Piatra Neamţ , omul de
afaceri Dumitru Nicolae zis Nicu Niro şi fostul ministru PDL al Comunicaţiilor,
Gabi Sandu.
Deşi a cerut încă din septembrie 2014 încuviințarea urmăririi penale a 8 foști miniştri printre care Ecaterina
Andronescu şi Şerban Mihăilescu, restul dosarului a întârziat. În plus,
procuroarea Moraru nu i-a pus sub acuzare pe celebrii denunţători Claudiu
Florică şi Dinu Pescariu, aceştia fiind învinuiţi abia după cazul a fost luat
de la ea.
Magistratul Iorga Moraru a semnat şi rechizitoriile fostului
premier Adrian Năstase în cazurile Zambaccian şi Trofeul Calității. Acum lucra în dosarul fostul șef PDL al CNAS, Lucian Duță.
Dosarele ANRP, ţinute la sertar pe vremea lui Morar
Întrucât referirile la ANRP sunt recurente, trebuie precizat
că dosarele cu retrocedări ilegale, considerate “jaful regimului Băsescu” au
fost instrumentate de DNA abia în mandatul lui Kovesi, pe finalul de mandat al
lui Traian Băsescu şi mai ales după ce acesta a plecat de la Cotroceni.
Autor: Alex COSTACHE
Sursa: România Curată
