Se afișează postările cu eticheta Laura Codruta Kovesi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Laura Codruta Kovesi. Afișați toate postările

miercuri, 25 septembrie 2024

Percheziții la Consiliul Județean și Prefectura Maramureș


 Parchetul European, percheziții la Prefectura Maramureș. Posibile fraude de 5,7 milioane de lei!

Parchetul European face, miercuri, percheziţii la sediul Prefecturii Maramureş şi la locuinţele a 14 oficiali ai instituţiei, într-un dosar de posibile fraude la achiziţii publice, falsificare de documente şi abuz în serviciu, vizând renovarea unei clădiri a administraţiei publice.
Biroul de la Cluj-Napoca al Parchetului European (EPPO) desfăşoară, miercuri, percheziţii la sediul Consiliului Judeţean Maramureş şi la 14 locuinţe ale unora dintre oficialii instituţiei.
Percheziţiile au loc în cadrul unei investigaţii în desfăşurare privind posibile fraude la achiziţii publice, falsificarea de documente şi abuz în serviciu în legătură cu renovarea unei clădiri a administraţiei publice, se arată într-un comunicat de presă al EPPO.
Potrivit sursei citate, mai mulţi funcţionari publici sunt suspectaţi de abuz în serviciu după ce ar fi aprobat plata unor lucrări nefinalizate, pe baza unor documente falsificate.
Proiectul, în valoare de peste un milion de euro (5,7 milioane de lei), este, finanţat prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă al UE pentru România.
„Instituţia Prefectului Judeţului Maramureş a luat act de ancheta declanşată de Parchetul European privind posibile fraude în domeniul achiziţiilor publice, fals în înscrisuri şi abuz în serviciu legate de lucrări de renovare a unei clădiri a administraţiei publice.
Instituţia Prefectului Judeţului Maramureş a pus la dispoziţia anchetatorilor toate documentele solicitate, iar persoanele implicate în acest proiect au oferit toate informaţiile cerute de reprezentanţii Parchetului European.
În continuare, Instituţia Prefectului şi funcţionarii din instituţie vor sta la dispoziţia anchetatorilor cu toate informaţiile ce vor fi solicitate pe parcursul cercetărilor.
Instituţia Prefectului Judeţului Maramureş are încredere în justiţie şi va colabora cu Parchetul European pe tot parcursul anchetei”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Prefectura Maramureş.



luni, 14 august 2023

Adrian Onciu: Anchetele lui Peşte Prăjit!

 



Cu steagul Ucrainei în piept, epuizată după ce ani întregi i-a săltat pe politicienii români extrași cu penseta de Coldea, procurorul șef  Laura Codruța Kovesi își soarbe în fiecare dimineață cafeaua în biroul elegant din Luxemburg, gândindu-se pe ce să mai spargă leafa de 15.000 de euro.

Există semnale clare că la Bruxelles se petrec acte grave de corupție, la cel mai înalt nivel. După aproape doi ani de anchetă, încă nu avem nimic palpabil despre afacerea Ursula-Pfizer. Sub pretextul păstrării confidențialității informațiilor, Kovesi refuză să ne spună dacă l-a inculpat măcar pe șoferul lui Albert Bourla. Ca fapt divers, la puțin timp după ce am publicat materialul despre potlogăria cu vaccinuri și probabila implicare a lui Heiko von der Leyen, am primit un telefon de la o doamnă care s-a recomandat drept ”masterand în jurnalism” la o facultate din occident. M-a felicitat călduros pentru articol (poate prea călduros) și m-a rugat să-i pun la dispoziție lista cu sursele folosite în redactarea materialului de presă. Bineînțeles, în scop didactic, pentru o lucrare ”științifică” despre corupția la nivel înalt.

Bănuiesc că momentul a coincis cu demararea pseudo-anchetei de către procurorul-șef  Kovesi. Evident, nu i-am trimis nimic doamnei respective, însă încercarea merită a fi menționată. A fost mult mai elegant decât să-mi fi trimis mascații la ușă. La fel de elegantă a fost și încercarea jurnalistului Borzou Daragahi (un iranian cu studii în Statele Unite) de la celebra publicație britanică The Independent. De trei ori finalist al Premiului Pulitzer, membru senior nerezident la Atlantic Council, Daragahi m-a abordat pentru a-mi cere noi informații legate de ancheta Ursula-Pfizer. În special despre implicarea fondului de investiții Vanguard. S-a arătat chiar dispus să vină până la București, să stăm de vorbă la o cafea.

Ulterior, intuind că șansele de a obține ceva tind către zero, marioneta serviciilor americane a trântit un articol ”edificator” în ziarul The Independent, cum că aș fi agent KGB (sau măcar colaborator, din moment ce Sputnik mi-a preluat investigația!).

Să revenim la eroina anticorupție Kovesi. Poate cineva a crezut, luat de val, că d-na Kovesi a fost numită șef la Parchetul European pentru a-i aresta pe politicienii corupți de la Bruxelles, după modelul binecunoscut din România. Eroare! De fapt conaționala noastră se bate cu hoții de mașini din Bulgaria, iar mai nou cu un grup de mafioți din aceeași țară, care ar fi deturnat fonduri europene pentru contrucția de căi ferate. Peste 100 de polițiști și agenți de informații din țara vecină au participat joi la percheziții, la ordinul eroinei Kovesi.

Dacă mai aveați vreun dubiu, nu există corupție la Bruxelles. Nici în afacerea cu vaccinuri, nici în mega-afacerile cu armament sau gaze GNL (ca să dau doar trei exemple). Nu există corupție nici la Paris, Berlin sau Madrid. Doar țările mici, neînsemnate, în principal din estul Europei, își bat joc de banul public, în loc să depună eforturi pentru a-l direcționa către Kiev. De asta nu avem suficiente fonduri destinate regimului Zelensky – pentru că politicieni iresponsabili din Bulgaria, România și Ungaria deturnează banii europeni adunați cu atâta migală de politrucii de la Bruxelles.

Apropo de Ungaria, în 2022 funcționarii din preajma Ursulei von der Leyen l-au amenințat pe Viktor Orban că va rămâne fără fonduri europene dacă țara sa nu se va alătura Parchetului European. Cu alte cuvinte, dacă Orban nu-i va permite lui Kovesi să-i terfelească imaginea, prin anchete derulate la Budapesta (ca pe vremuri la București) și dictate de oamenii lui Soros.

Imaginea Uniunii Europene nu a fost vreodată mai proastă. Și asta din pricina unor adevărați ”profesioniști” ca Ursula, Borrell, Timmermans sau Kovesi.

 Autor: Adrian Onciu


Desen: Corina Chirilă

luni, 30 mai 2022

Sorin Roșca Stănescu: Următorul președinte. Să fie Kovesi?

 


În eventualitatea în care răspunsul la această întrebare din ce în ce mai actuală se va dovedi pozitiv, România va înregistra multiple premiere. Pentru prima dată în istorie, o poziție administrativă în UE va fi folosită drept trambulină pentru propulsarea unui președinte. În al doilea rând, vom avea cel mar tânăr cap al statului din istorie. În al treilea rând, pentru prima dată, Franța își va impune persoana preferată la vârful statului român. Și, în fine, România va fi mai puțin militarizată, dar va deveni, în schimb, un stat polițienesc.

La numai 41 de ani, hai să spunem 42, Laura Codruța Kovesi ar putea ajunge președintele României. Desigur, așa cum s-a mai întâmplat, tot prin exercitarea forței de influență a unor state străine, prin intermediul serviciilor secrete și unor partide din România. Înșurubarea ei la vârful statului român ar marca o realitate pe care o putem observa cu ușurință în zilele noastre. Motorul politic cu dublă comandă al Uniunii Europene a încetat să mai funcționeze. Sau este pe cale de a-și schimba piloții. În disputa franco-germană a câștigat până una alta Palatul Elysee. Iar locul Berlinului în adoptarea unor decizii capitale l-a luat acum, în criza generată de războiul din Ucraina, Polonia. A cărei influență însă este incomparabil mai mică decât cea a Franței. Rămasă singură la butoane, Franța, la bună înțelegere cu Statele Unite, și-ar putea lansa cu succes candidatul în cursa prezidențială, Washingtonul urmând să fie responsabil de desemnarea premierului și a șefilor instituțiilor de forță. Dacă așa se va întâmpla, atunci generalul cu patru stele Nicolae Ciucă va fi doar iepurașul noii curse prezidențiale.

Pentru a înțelege dedesubturile acestui proiect, suntem obligați să ne reamintim cum au fost și sunt distribuite centrele de putere la nivel european, care s-au exercitat asupra României. Desigur, din perspectiva desemnării și subordonării președintelui. În ultimii opt ani, Germania a primit undă verde, la înțelegere cu toți ceilalți parteneri europeni sau de peste ocean, în a-și numi guvernatorul în România. Iar acest rol de guvernator a fost asumat de către Klaus Iohannis. El a mimat parteneriatul strategic consolidat cu Statele Unite, desigur, nu a trădat sub nicio formă interesele geostrategice, politice și economice ale Washingtonului în România, dar, în schimb, le-a promovat într-o măsură excesivă pe cele germane. Ignorând nu de puține ori pretențiile Franței sau ale celorlalți parteneri din nucleul dur al UE. Acum este posibil ca ștafeta Cotroceniului să fie predată în mâna lui Emmanuel Macron, care, în următorii cinci ani, va deține președinția Republicii Franceze. Un semnal că așa ar urma să se petreacă lucrurile, în conivență cu Washingtonul, îl avem chiar prin decizia extrem de importantă ca Franța și nu un alt stat să preia comanda trupelor străine din ce în ce mai numeroase desantate în România. Poziția Parisului este favorizată și de faptul că este singura putere nucleară din UE.

Strategii de la Palatul Elysee au gândit următoarele mutări din România pe termen lung. Au susținut-o pe Laura Codruța Kovesi la șefia Parchetului General, apoi la șefia DNA, chiar dacă erau conștienți de faptul – sau poate tocmai de aceea – că nu îndeplinește criteriile profesionale care să o califice pentru aceste înalte poziții. Prin intermediul ei, și-au protejat interesele economice din ce în ce mai mari din România și au promovat-o, atârnându-i la piept Legiunea de Onorare. După ce Laura Codruța Kovesi și-a încheiat mandatul la DNA, după ce, bine asistată și bine protejată, a orchestrat ani în șir, între 2013 și 2018, cele mai mari abuzuri juridice săvârșite în istoria recentă în România, în parteneriat cu SRI, dar și cu magistrații judecători, ea a fost silită, prin decizia CCR, să se întoarcă la DIICOT Sibiu. Ca simplu procuror. Pentru că nu avea gradul profesional necesar care să o califice pentru o altă funcție. Și, de acolo, s-a produs miracolul. Republica Franceză a decis să-i creeze doamnei Kovesi o trambulină pentru a ascede mai târziu la președinția statului român. Această trambulină este Parchetul European. Competiția a fost strânsă, întrucât practic fiecare stat cât de cât relevant din Uniunea Europeană a venit cu un candidat, pe care să-l pună moț la vârful noii structuri. În conivență cu Parisul, Berlinul s-a prefăcut că promovează un candidat. Un candidat slab, pe post de iepuraș. În schimb, jucând la două capete, Franța a susținut un candidat redutabil, care din toate punctele de vedere o surclasa pe Laura Codruța Kovesi. După ce a căzut cu aceasta la învoială, Emmanuel Macron și-a retras candidatul. O situație extrem de convenabilă. Odată devenit funcțional, noul Parchet, pe mâna unui șef provenit din Europa de Est, putea tăia și spânzura, fără ca Republica Franceză sau Germania sau vreun alt stat din nucleul dur să poată fi acuzat de dirijarea politică a investigațiilor.

Și ce a urmat? Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi a declanșat peste 300 de anchete, care ar viza, vezi Doamne, fraude de 4,5 miliarde de euro, reușind în final să recupereze, țineți-vă bine, o sumă totală de doar câteva milioane de euro din cele 22 de state afiliate acestui Parchet. Este absolut rușinos. Într-o perioadă în care au fost vehiculate la liber 800 de miliarde de euro, într-o Uniune Europeană în care evaziunea anuală este evaluată la 200 de miliarde de euro, acest Parchet European s-a ocupat exclusiv de ciurucuri. Cum ar fi prezumtivele infracțiuni cu bani europeni din Croația, estimate la 57 de mii de euro, sau prezumtivele infracțiuni legate de programele destinate Deltei Dunării, în valoare de 3 milioane de euro. Evident că Laura Codruța Kovesi a întors capul în altă parte, în bună înțelegere cu subordonații ei de la Parchetul European, atunci când, în numele UE, peste capul statelor membre, doamna Ursula von der Leyen, în bună înțelegere cu soțul ei, comisionar Big Pharma, a încheiat rușinoasele înțelegeri scrise cu producătorii de vaccinuri, un stat ca România trezindu-se că a fost silit să achiziționeze astfel la viteză nu mai puțin de 120 de milioane de doze, dintre care multe au luat, iau și vor lua drumul chiuvetei. Dar nu mai insist asupra contraperformanțelor Laurei Codruța Kovesi la șefia Parchetului European, întrucât, până la urmă, nu acesta este subiectul. Fapt este că Franța manevrează prin intermediul unui alt agent al ei de influență, Dacian Cioloș, în așa fel încât acesta, renunțând să rupă USR, renunțând să candideze la funcția prezidențială, în schimbul unei poziții importante în UE, va impune desemnarea Laurei Codruța Kovesi în poziția de candidat prezidențial. Și ce să vezi? Aceasta întreprinde primul turneu prezidențial mascat în România. Oare și celelalte partide, cum ar fi PSD și AUR, vor face jocul Parisului? Vive la France!

 

Autor: Sorin Roșca Stănescu

Sursa: corectnews.com

miercuri, 8 septembrie 2021

Mirel Palada: „Am o veste excelentă să v-o împărtășesc: Laura Codruța Koveși președinte în 2024”

 

Am o veste excelentă să v-o împărtășesc. Mă grăbesc să v-o dezvălui, să vă fac vacanța mai ușoară și viața mai frumoasă.

La următoarele alegeri prezidențiale, cele ce vor fi ținute în 2024 (deși sînt unele voci răuvoitoare care spun că ar fi convenabil niște alegeri prezidențiale anticipate, în 2023 – prietenii știu de ce),persoana cu pontențialul cel mai ridicat să devină noul președinte al României este…tu du duuuummm

// tobe, suspans, luminile reflectoarelor stinse, un strigăt de angoasă în întuneric //

tu duuuu duuuummmm

// vum! se aprind reflectoarele pe mijlocul scenei, intră triumfătoare învingătoarea //

… este Laura Codruța Kovesi.

// aplauze ovații mici leșinuri de plăcere //

Nu vă dau date. Oricum n-o să le credeți. Oricum voi credeți în sondaje doar cînd este prea tîrziu.

Sondez de ceva timp acest scenariu și, indiferent cum l-aș măsura, tot aia îmi iese. Cum o dau, cum o cotesc, tot Kodruța nimeresc. Mă doare la bască dacă credeți ce vă spun sau nu. Eu știu ce-mi iese din cifre.

Cînd spuneam încă din 2012 că Iohannis e singurul care îi face față lui Ponta, mi se rîdea în nas. Pe urmă strălucitorii au crezut cînd era prea tîrziu. Cînd spuneam încă din 2017 că Iohannis va cîștiga al doilea mandat în 2019 cu două treimi, iar mi s-a rîs în nas. Îmi aduc aminte de alți strălucitori cu cîtă emfază îl clamau pe Cioloș președinte. Ei, aș. Pînă a cîștigat Iohannis cu două treimi, fix cum îmi ieșea mie în sondaje.

La fel va fi și acum. O să rîdeți, o să disprețuiți cele spuse de mine. Pînă va fi prea tîrziu.

Sînt deja vaccinat de reticența voastră. Mă doare la bască ce credeți. Acuma doar atît vă spun: Laura Codruța Koveși președinte în 2024 (sau 2023, dacă pleacă Iohannis la NATO).

Las asta aici, să fie semn, să rămînă dovadă. Să discutăm această profeție în 2024.

Hai, rîdeți și distrați-vă. Faceți mișto. Cît încă mai puteți. Mai sînt doi-trei ani pînă atunci. O eternitate.

O să fie bine. O să vă placă. O să doară umpic la început, că o să fie fără alifie. Dar pe urmă o să vă învățați și chiar o să dezvoltați un sănătos sindrom Stockholm.

Ghinion.

 

Autor: Mirel Palada

Sursa: https://turambarr.blogspot.com/

joi, 17 octombrie 2019

Laura Codruta Kovesi a fost validata la sefia Parchetului European


Conferinta Presedintilor din Parlamentul European a validat-o, miecuri seara, pe Laura Codruta Kovesi in functia de procuror-sef al Parchetului European (EPPO).
La reuniune a participat si Dacian Ciolos, presedintele PLUS si al grupului Renew Europe, acesta fiind cel care a anuntat oficial vestea.
"Am hotarat impreuna cu presedintele parlamentului si cu presedintii celorlalte grupuri politice sa validam numirea doamnei Kovesi ca sefa a Parchetului European dupa ce si Consiliul a convenit sa o sustina.
Este un moment important si simbolic pentru Romania ca lupta impotriva fraudei si coruptiei care aduc atingere fondurilor publice ale Uniunii Europene va fi condusa de o romanca pentru urmatorii sapte ani. Felicitari, Laura Codruta Kovesi! Ai sansa de a construi de la zero Parchetul European (EPPO) si sunt sigur ca o vei face cu competenta si cu responsabilitate", a declarat Dacian Ciolos, potrivit unui comunicat remis Ziare.com.
Acum mai trebuie doar ca decizia de validare sa fie publicata in Monitorul European.
Amintim ca Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene au semnat, pe 24 septembrie, acordul prin care Laura Codruta Kovesi este desemnata candidat comun pentru functia de procuror sef european.

Cu ce se va ocupa Parchetul European

Parchetul European (EPPO), care se asteapta sa fie operational la sfarsitul anului 2020, va fi o institutie independenta insarcinata cu investigarea, urmarirea penala si aducerea in fata justitiei a infractiunilor impotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, coruptia sau frauda transfrontaliera cu TVA de peste 10 milioane de euro.
Lista infractiunilor se va putea extinde in viitor pentru a include, de exemplu, faptele de terorism.
Pana in acest moment, 22 de state membre s-au alaturat Parchetului European. Cele cinci state care nu participa inca (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda si Danemarca) se vor putea alatura in orice moment.
Parchetul European va avea sediul central in Luxemburg si va fi compus dintr-un procuror-sef si un colegiu de procurori din toate tarile participante. Acestia vor coordona investigatiile curente desfasurate de catre procurorii delegati in fiecare stat participant.


                                                                            Ziare.com

miercuri, 3 aprilie 2019

Laura Codruta Kovesi nu mai e sub control judiciar. Inalta Curte a desfiintat toate interdictiile impuse de procurorul Florea!


 Inalta Curte a desfiintat in intregime controlul judiciar pus Laurei Codruta Kovesi de procurorul Adina Florea. Decizia este definitiva.

"Acum pot sa parasesc si tara. S-a revocat controlul judiciar, s-au revocat toate masurile. Mi s-a admis contestatia", a declarat Laura Codruta Kovesi, imediat dupa pronuntare.
"Admite plangerea formulata de Kovesi. Revoca masura controlului judiciar. Definitiva", este minuta Inaltei Curti. Decizia a fost data de judecatorul Francisca Vasile.

Au participat doi procurori

Laura Codruta Kovesi a explicat astazi ca la sedinta de judecata au participat doi procurori, unul de la Parchetul General si unul de la Sectia Speciala.
"Am dat o declaratie, am explicat motivele de nelegalitate pentru care eu am apreciat ca se impunea ca eu sa fac aceasta contestatie, am raspuns si la intrebari, avocatul meu a sustinut motivele, o sa vedem ce decide instanta. A participat si un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si un procuror de la Sectia speciala, dar ce s-a intamplat in sala de judecata eu nu va pot spune.
Am facut o contestatie in care am aratat ca masura nu a indeplinit conditiile cerute de lege si mi-am motivat contestatia in acest sens. Voi respecta decizia indiferent care va fi aceasta", a declarat Laura Codruta Kovesi, la iesirea de la instanta.

Ce masuri pusese Adina Florea

In cadrul masurii de control judiciar impuse saptamana trecuta de la Adina Florea, Laura Codruta Kovesi trebuia sa respecte mai multe obligatii.
·        "Sa se prezinte la organul de urmarire penala, la judecatorul de camera preliminara sau la instanta de judecata ori de cate ori este chemata;
·        Sa informeze de indata Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie cu privire la schimbarea locuintei;
·        Sa se prezinte la D.G.P.M.B.- Politia de Sector, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemata;
·        Sa nu paraseasca teritoriul Romaniei, decat cu incuviintarea prealabila a procurorului de caz;
·        Sa nu desfasoare activitatea de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie Justitie, data fiind situatia de fapt care face obiectul urmaririi penale si functia in exercitarea careia a comis faptele penale;
·        Sa nu detina, sa nu foloseasca, sa nu poarte arme, sa nu ia legatura cu mai multe persoane si martori;
·         Sa nu intre in legatura cu mass-media cu privire la faptele pentru care se efectueaza urmarirea penala in cauza".


                                                                                       ZIARE.COM

marți, 11 decembrie 2018

”VAE VICTIS!” (Vai de cei învinși!)

Vin vremuri grele pentru Kovesi! Probe clare de corupție. O factură prezentată de Ghită demonstrează ca Kovesi a cerut și a primit mită, banii plătiți pentru avionul privat pentru a-l aduce pe Popa din Indonezia având drept scop avantajul personal al lui Kovesi de a avansa în carieră!
Pe de altă parte, ce căuta procurorul general Kovesi în Indonezia, când nu avea atribuții de serviciu cu privire la extrădarea lui Popa? Acesta este abuz în serviciu, o infracțiune concurentă cu luarea de mită!
Vedem acum de ce Kovesi nu voia să plece de al DNA, parchetul competent să investigheze chiar infracțiunile pe care ea le-a săvârșit! De ce Kovesi și Lazăr, dar și Iohannis n-au vrut să se înființeze Secția specială de investigare a procurorilor și judecătorilor, ruptă de DNA: această Secție a pus mâna pe dosarele îngropate la DNA și, cu siguranță, le va investiga.
Vine vremea să înțelegem de ce Lazăr, Koveși, Iohannis și mulți altii, au creat #rezist, mișcare insurgentă de apărare a statului paralel, de presiune asupra oricui ar fi îndrăznit să se atingă de cei care au confiscat statul și l-au pus la dispoziția unor grupuri nelegitime!
VAE VICTIS!
Autor: Aurelian Pavelescu


luni, 16 aprilie 2018

Ultima oră!




Preşedintele Klaus Iohannis a respins propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare din funcţia de şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi: "NU voi da curs propunerii ministrului Justiţiei de revocare a şefei DNA. Motivele nu au fost de natură să mă convingă acest lucru. Avizul CSM nu poate fi ignorat”.

vineri, 23 februarie 2018

Tudorel Toader a cerut revocarea sefei DNA, Laura Codruta Kovesi

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a prezentat joi seara un raport privind "activitatea manageriala la DNA", la finalul caruia a anuntat ca declanseaza procedura de revocare a procurorului sef, Laura Codruta Kovesi.
Tudorel Toader a afirmat ca raportul intocmit de el are 36 de pagini si contine 20 de "acte si fapte" pe care le-ar fi savarsit sefa DNA. Printre acestea, ministrul Justitiei a amintit conflictele de natura constitutionala cu Guvernul si Parlamentul, printre care anchetarea emiterii OUG 13, dar si o conducere exagerat de autoritara, implicarea in dosare, incercarea de a obtine condamnari cu orice pret sau denigrarea Romaniei prin crearea unei imagini de tara corupta.

Ministrul a invocat tot felul de argumente, printre care decizii ale CCR, obscura inregistrare a sefei DNA la o sedinta cu procurorii, cazul Negulescu, dar si interviurile acordate de Laura Codruta Kovesi pentru BBC sau Euronews in care aceasta isi exprima anumite opinii.

Ministrul Toader a afirmat ca DNA nu se identifica cu procurorul sef si ca lupta anticoruptie va continua. El a refuzat categoric sa stea de vorba cu jurnalistii si sa le raspunda la intrebari, anuntand ca va organiza o conferinta de presa dupa ce toata lumea va fi citit raportul in intregime.

Raportul intocmit de ministru va fi postat pe site-ul Ministerului Justitiei si apoi trimis la sectia de procurori a CSM, pentru avizare, precum si presedintelui Romaniei, care va decide daca o revoca sau nu pe sefa DNA, potrivit Constitutiei.

La scurt timp dupa incheierea declaratiilor facute de ministru, site-ul Ministerului Justitiei s-a blocat din cauza numarului mare de accesari. ZIARE.COM

marți, 14 noiembrie 2017

Kovesi refuza pentru a patra oara sa se prezinte in fata comisiei de ancheta din Parlament


Sefa DNALaura Codruta Kovesi, a refuzat pentru a patra oara sa se prezinte in fata comisiei parlamentare de ancheta privind alegerile prezidentiale din 2009, unde fusese chemata pentru miercuri dimineata, reluand explicatia ca nu detine informatii sau documente necesare clarificarii imprejurarilor si cauzelor in care s-au produs evenimentele supuse cercetarii parlamentare.
"Va aduc la cunostinta ca nu detin 'informatii si/sau documente necesare clarificarii imprejurarilor si cauzelor in care s-au produs evenimentele supuse cercetarii parlamentare'", le-a transmis Laura Codruta Kovesi marti parlamentarilor din comisia de ancheta privind alegerile prezidentiale din 2009, potrivit News.ro.

Sefa DNA a fost chemata din nou, pentru miercuri, la audieri de catre comisia parlamentara de ancheta privind alegerile prezidentiale din 2009, dupa ce decizia Curtii Constitutionale (CCR) privind obligativitatea acesteia de a se prezenta in fata comisiei a fost publicata in Monitorul Oficial.

"Nu am idei preconcepute, ne facem datoria in continuare. Este decizia dansei daca vine sau nu (...) Din pacate, Romania a inclus in Constitutie, dupa modelul altor state, posibilitatea de a avea comisii speciale de ancheta, dar nu a inteles pe deplin importanta acestei comisii si greutatea lor", a declarat presedinta comisiei de ancheta, Oana Florea, intrebata ce se intampla daca sefa DNA nu va da curs nici de aceasta data invitatiei.

"CCR statueaza obligativitatea oricarei persoane care detine o functie publica de a veni la Parlament in virtutea principiului colaborarii loiale si in virtutea bunei credinte pentru a lamuri aspecte si evenimente semnificative din viata societatii", a mai spus ea.

Citeste si De ce a obligat-o CCR pe Kovesi sa mearga la Parlament? Trei judecatori au facut opinie separata: Comisia de ancheta s-a plasat in afara Constitutiei

Totusi, ramane de vazut ce actiuni vor lua in calcul parlamentarii PSD si ALDE din comisie. Amintim ca liberalii, prin vocea lui Cezar Preda, s-au pozitionat impotriva reinvitarii, precizand ca exista suficiente elemente si inscrisuri pentru a trage concluzii.

Vezi si de ce spune Dorneanu ca trebuia Kovesi sa se duca in Parlament: Macar din respect fata de "autoritatea suprema"

Amintim ca sefa DNA a fost vizata de un control al Inspectiei Judiciare. Raportul a fost discutat in CSM, care a decis ca nu se impune schimbarea din functie a lui Kovesi. Insa cand a fost intrebat de acesta, ministrul Justitiei Tudorel Toader a spus ca el va avea ultima decizie, dupa ce va avea "toate elementele", inclusiv de scandalurile din ultima vreme.

A.S.

sâmbătă, 8 iulie 2017

Ion Cristoiu: Cu complicitatea lui Klaus Iohannis, Codruța Kovesi stă ”cu curul” pe obrazul DNA

CSM a acceptat marți, 4 iulie 2017, cererea de revocare din funcție a procurorului DNA Doru Țuluș și a procuroarei Mihaela Moraru Iorga, cerere trimisă de DNA pe 29 iunie 2017. Era de așteptat să se întîmple așa.

În conflictul care-i opune pe cei doi Codruței Kovesi, aceasta din urmă a beneficiat de sprijinul lui Klaus Iohannis și al Procurorului General Augustin Lazăr, tovarăș de șpriț cu tatăl Lulutzei.
Era de așteptat această decizie și pentru că în favoarea ei s-a antepronunțat chiar șefa CSM.
Deși Scandalul e departe de a se fi încheiat – cei doi au început deja să facă dezvăluiri despre abuzurile comise de Codruța Kovesi, dezvăluiri care într-altă țară decît România, Abisinia Europei, cum îi spunea Mareșalul Ion Antonescu, ar duce nu numai la demitere, dar și la anchetă penală – voi încerca să trag principalele concluzii din premiera postdecembristă reprezentată de cererea de revocare a celor doi de însăși Șefa DNA.
Cererea de revocare înseamnă în limbaj pămîntesc cererea de dare afară.
Cei doi sînt procurori cu state vechi în DNA.
Și unul și celălalt au fost șefi de serviciu, postură din care au semnat și avizat multe dosare spectaculoase.
Cererea nu e făcută de Penalii invocați de TeFeLiști ca dușmani ai DNA, nici de Presa Penalilor, care, potrivit Noii Securități, urmărește să compromită lupta anticorupție, încercînd să terfelească imaginea luptătorilor puri, neînfricații eroi, demni de a fi cîntați de un Homer al Facebook-ului care sînt procurorii DNA.
Cererea de dare afară a celor doi e făcută de chiar șefa DNA, Codruța Kovesi.
DNA e o instituție a statului de drept zisă și publică, deoarece e alimentată de la Buget, se supune controlului opiniei publice și e zi și noapte în interesul publicului.
DNA nu e moșia Codruței Kovesi.
Nu i-a lăsat-o tăticul drept moștenire.
DNA e o instituție publică în fruntea căreia a ajuns, printr-un concurs de împrejurări nenorocit pentru țară, o persoană numită Codruța Kovesi.
DNA e o instituție a cărei șefă se supune legilor țării.
Aceste legi spun în esența lor că șeful unei instituții, fie această instituție DNA, nu-i poate trata pe cei din subordine asemenea unui vătaf din secolul al XIX-lea slugile conașului întîrziat la Paris.
Prin urmare, legile țării cer ca solicitarea de revocare a doi funcționari publici – procurori la DNA – să fie întemeiată și, mai ales, solid argumentată în fața opiniei publice.
Pe site-ul DNA nu există nici un Document despre acest gest de o importanță deosebită făcut de Codruța Kovesi:
Cererea de dare afară din DNA a doi procurori și nu a doi procurori oarecare, ci a doi procurori care se confundă pînă la un punct cu DNA, oricum mult mai vechi în DNA decît Codruța Kovesi.
La solicitările Presei, șefa DNA a catadicsit să explice decizia.
În cazul lui Doru Țuluș s-a cerut darea lui afară „pentru existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea sa este afectată, avînd în vedere că a soluționat dosare penale în care era implicată o persoană cu care avea raporturi civile.”
În cazul Mihaelei Moraru Iorga „pentru faptul că n-a înregistrat un denunț în conformitate cu dispozițiile legale și nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-șef al Secției din care făcea parte”.
Marți, 4 iulie 2017, luată la întrebări de presă asupra motivelor pentru care îi dă afară pe cei doi, Suita în copac a mărturisit aceeași aroganță tipică unei persoane cu o înaltă protecție, o persoană convinsă că ea nu trebuie să dea socoteală nimănui, nici măcar lui Dumnezeu, pentru că de fapt ea e Dumnezeu, un Dumnezeu cu fustă, chiar dacă are barbă:
„Motivele revocării le-am detaliat într-un referat scris pentru fiecare procuror, pe care l-am înaintat CSM, şi toate aceste lămuriri sunt date în referatul scris pe care l-am făcut şi pe care nu pot să vi-l comunic, pentru că sunt anumite dosare în curs. Vă asigur că, din momentul în care am aflat că un angajat al DNA nu şi-a îndeplinit atribuţiile în mod corespunzător, a încălcat legea sau regulamentul, imediat am dispus măsurile care se impun. La fel şi în acest caz.”
Despre procurorii DNA, în frunte cu Codruța Kovesi, am o părere proastă.
Am scris despre ei numeroase articole în care i-am făcut cu ou și cu oțet.
Asta nu mă oprește să strig dînd cu ochii de motivele de revocare:
Aoleo!
Și ca s-o citez pe intelectuala Codruța Kovesi din ședințele cu procurorii:
Aoleu! Mîncați-aș!
Carevasăzică doi dintre procurorii legendari ai DNA sînt acuzați de comiterea unor abuzuri în exercițiul muncii lor.
Cine-i acuză de asta?
Presa Penalilor? Corupții? Cei care vor să compromită DNA? Jurnaliștii pîrîți la CNA că aduc atingere luptei împotriva corupției?
Nici vorbă.
Face asta însăși Codruța Kovesi!
Păi cum vine asta?
Doru Țuluș și Mihaela Iorga lucrează sub conducerea Codruței Kovesi de la parvenirea acesteia în fruntea DNA, din 2013.
Așadar, cei doi lucrează de patru ani sub conducerea Codruței Kovesi.
În toată această perioadă Codruța Kovesi n-a precupețit o clipă din destinul ei pămîntesc pentru a ne convinge că DNA e o unitate de elită, că procurorii DNA (inclusiv cei doi) sînt cinstea întruchipată, profesionalismul care dă peste margini, neînfricarea, bărbăția.
Cînd noi ăștia care nu facem parte din Divizia Presă a Noii Securități ne îngăduiam să observăm că procurorii DNA comit abuzuri, că răspund la comenzi politice, că sînt implicați în fel de fel de afaceri dubioase, Codruța Kovesi sărea în sus și ne pîra la CSM pentru încercarea de compromitere a Justiției.
Eu însumi am fost pîrît de Codruța Kovesi și tras de urechi apoi de CSM, pentru c-am adus atingere Justiției.
Și acum, iată vine însăși șefa DNA, autoarea celebrei sintagme Noi sîntem DNA!și ne anunță că doi dintre procurorii din subordine au comis abuzuri.
Să nu cerem noi Inspecției judiciare să ancheteze atingerea adusă Justiției de chiar Șefa DNA?!
Acesta ar fi un aspect al incredibilului, unicului gest prin care însăși Șefa DNA acuză public doi procurori DNA din subordine c-au comis abuzuri.
A doua chestiune ține de normele minime ale funcționării unei instituții publice.
Motivele invocate de Codruța Kovesi ridică multe întrebări, prin care se numără și acestea:
Abuzurile au fost comise cu ani în urmă. De ce acum?
Acuzațiile sunt grave. Unde sunt dovezile?
E vorba pînă la urmă de doi funcționari publici dați afară de șefa instituției. Nu s-ar fi cuvenit din partea Codruței Kovesi o minimă lămurire a opiniei publice, în slujba căreia se află orice demnitar, cu privilegii plătite de cetățeni?
De fapt, cum ne dăm seama cu toții, darea afară a celor doi a fost o măsură abuzivă, tipică unui șef de instituție care-i tratează pe subordonați ca pe niște slugi.
Cei doi au cutezat să refuze momentul umilitor al testului cu poligraful, prin raportare la demnitatea umană ordinului de a-i spăla Codruței Kovesi chiloții în direct și la oră de vîrf.
Interceptările Ședinței cu procurorii din subordine dezvăluie o realitate neliniștitoare pentru România zisă și europeană:
Codruța Kovesi îi tratează pe procurori ca pe niște slugi.
N-are importanță că cei din fața ei sunt oameni în toată firea, unii dintre ei îndreptățiți să fie în locul Codruței Kovesi și care ar fi fost chiar, dacă într-un moment de deraiere a personalității lui Traian Băsescu n-ar fi făcut-o șefă la București pe o procuroare mediocră din provincie.
După un model impus deja de Liviu Dragnea în PSD, Codruța Kovesi le freacă ridichea celor din subordine, face cu aceștia exerciții de șters pe jos, strigă la ei, îi terfelește în stil de vătaf.
Cuvintele folosite sunt din Ferentari, de la Mîncați-aș! pînă la Stați cu curul pe dosare!Furibundă că cineva din DNA a cutezat s-o înfrunte pe EA, premiata de Ambasadele occidentale, cea pentru care Hans Klemm a jucat într-un film pe post de chivuță, pe Ea, Fecioara Morală a Națiunii, Codruța Kovesi a cerut darea afară a procurorilor care au îndrăznit să refuze testul cu poligraful.
La ședința celebră Codruța Kovesi îi muștruluia pe procurorii DNA că stau cu curul pe dosare.Prin felul abuziv în care conduce o instituție care nu-i moșia ei, Codruța Kovesi ne demonstrează că, în realitate, ea stă cu curul pe obrazul DNA. Cu complicitatea lui Klaus Iohannis!
Autor: Ion Cristoiu

luni, 3 iulie 2017

Tudorel Toader: “A venit vremea clarificărilor la DNA!”

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat luni că “a venit vremea clarificărilor la DNA”, menționând că a sesizat Inspecția Judiciară pentru a face evaluări “de fond” ale activității manageriale de la Direcția Națională Anticorupție și Parchetul General, care nu au mai fost verificate de 10 ani.
“Eu cred că a venit vremea clarificărilor la DNA. Prin raportul acela pe care l-am prezentat destul de amplu referitor la anchetarea modului de adoptare a OUG 13, eu am tras un puternic semnal de alarmă vizavi de activitatea DNA și am subliniat nevoia imperativă ca activitatea DNA-ului să se desfășoare în limite constituționale. Susținem cu toată convingerea continuarea luptei împotriva corupției, dar vă rog să reținem că lupta împotriva corupției nu înseamnă numai DNA, nu înseamnă numai aplicare de pedepse și condamnări.
Deci înseamnă, în primul rând, prevenirea săvârșirii faptelor de corupție, urmând ca norma penală să fie ultima soluție. Și prin pachetul de legi privind Justiția, veți vedea că vom propune măsuri de consolidare a luptei împotriva corupției. Am sesizat Inspecţia judiciară a CSM pentru a face evaluări de fond privind activitatea managerială la DNA, pe de o parte, şi la Ministerul Public, Parchetul ICCJ, pe de altă parte pentru că la cele două autorităţi nu au mai fost făcute evaluări de fond privind activitatea managerială din 2007. (…) Zece ani de zile o instituţie să nu fie verificată, evaluată nu ştiu dacă este tocmai în regulă, motiv pentru care am sesizat Inspecţia Judiciară, verificările sunt în curs de desfăşurare, aştept cu interes concluziile evaluării”, a afirmat Toader, menționând că speră “să se constate că nu avem o justiție selectivă”.
Declarațiile ministrului au fost făcută în contextul scandalului intern care macină DNA.
Referindu-se la acest scandal, Tudorel Toader a spus luni că acest fapt are şi o parte pozitivă. “Faptul că sunt aceste discuţii în interiorul DNA are o parte pozitivă, că sunt scoase la suprafaţă eventualele disfuncţionalităţi, neconcordanţe, măsuri pe care unii sau alţii le subliniază. Nu am vorbit cu Codruţa Kovesi. Vă asigur că măsurile propuse vor fi proporţionale disfuncţionalităţii constatate”, a declarat ministrul Justiţiei.
Sursa: Cotidianul

sâmbătă, 1 iulie 2017

Procurorul Doru Ţuluş, a cărui revocare din DNA o cere Kovesi: „Nu am făcut eu înregistrările şi nu aş face aşa ceva!”

Război total în DNA după ce Laura Codruţa Kovesi a cerut revocarea a doi dintre cei mai vechi şi buni procurori ai Direcţiei, iar aceştia au sesizat Inspecţia judiciară a CSM faţă de şefa DNA şi adjuncţii ei.
Procurorii a căror revocare a fost cerută de Kovesi sunt Doru Ţuluş-foto, fostul şef al Secţiei a II-a de combatere a infracţiunilor conexe corupţiei (pe vremea lui Daniel Morar) şi Mihaela Iorga Moraru, unul dintre procurorii cei mai muncitori ai DNA.

Neoficial, procurorului Ţuluş i se reproşează de către colegii lui că ar fi făcut înregistrările cu Kovesi difuzate de Rtv, televiziunea fugarului Sebastian Ghiţă. Şi că ar fi „omul” lui Daniel Morar în DNA. Fost şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe vremea preşedintelui Traian Băsescu, acum judecător la CCR, Morar a fost raportor în cazul deciziei CCR care a spart binomul SRI-DNA.Cel puţin oficial, Kovesi îi impută procurorului Ţuluş că şi-a vândut drepturile litigioase asupra unor restanţe salariale omului de afaceri Mihai Rotaru, anchetat ulterior de DNA în două dosare ANRP cu restituri ilegale de zeci de milioane de euro. Procuroarei Moraru i se reproşează că nu a înregistrat legal un denunţ.
Pe de altă parte, procurorii Doru Ţuluş, Mihaela Iorga Moraru şi Nicu Marin au sesizat Inspecţia judiciară a CSM cu privire la şefa DNA Laura Codruţa Kovesi, adjunctul ei, Marius Iacob şi şeful Secţiei a I-a, Gheorghe Popovici, după ce aceştia din urmă i-au citat ca martori într-un dosar penal de scurgere de informaţii.
Cazul este instrumentat de procurorii Gheorghe Popovici şi Marius Iacob şi a fost deschis după ce RTV a difuzat înregistrările cu şefa DNA Laura Codruţa Kovesi. Procurorii Popovici şi Iacob le-au cerut colegilor lor de la Secţia a II-a, Ţuluş, Moraru şi Marin, să se supună detectorului de minciuni, fiind suspectaţi că ar fi făcut înregistrările cu Kovesi.
Ce spune Ţuluş
„Nu am făcut eu înregistrările şi nu aş face nicodată aşa ceva pentru că nu mi se pare un lucru corect”, a declarat procurorul Doru Ţuluş pentru România Curată.
Ce motive a invocat Kovesi pentru revocarea celor doi procurori. Moraru nu ar fi înregistrat legal un denunţ
“La data de 29 iunie 2017, procurorul şef al DNA a transmis Secţiei de procurori a CSM cererea de avizare a revocării din funcţia de procuror al DNA a doamnei Moraru Iorga Mihaiela, pentru faptul că nu a înregistrat un denunţ în conformitate cu dispoziţiile legale şi nu l-a prezentat spre repartizare procurorului şef al Secţiei din care făcea parte. Neprezentarea denunţului a avut drept consecinţă imposibilitatea aplicării unor dispoziţii procesual penale în raport cu persoane cercetate.
La data de 29 iunie 2017, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a aprobat încetarea delegării doamnei Moraru Iorga Mihaiela din funcţia de procuror şef al Serviciului de combatere a macrocriminalităţii  economico – financiare din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie”, se arată într-un răspuns al DNA către România Curată.
Cine e procuroarea Moraru
Mihaela Iorga Moraru a instrumentat dosarul Microsoft, însă a trimis în judecată doar primul lot cu Dorin Cocoş, fost soţ al Elenei Udrea, Gheorghe Ştefan zis Pinalti, fost lider PDL şi primar în Piatra Neamţ, omul de afaceri Dumitru Nicolae zis Nicu Niro şi fostul ministru PDL al Comunicaţiilor, Gabi Sandu.
Deşi a cerut încă din septembrie 2014 încuviinţarea urmăririi penale a 8 foști miniştri printre care Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, restul dosarului a întârziat. În plus, procuroarea Moraru nu i-a pus sub acuzare pe celebrii denunţători Claudiu Florică şi Dinu Pescariu.
Abia după ce cazul a fost luat de la procuroarea Moraru, ancheta în dosarele Microsoft II şi III a prins viteză, iar Florică şi Pescariu au fost puşi sub acuzare. Vezi aici şi aici.
Alte dosare instrumentate de procuroarea Moraru
Magistratul a semnat şi rechizitoriile fostului premier Adrian Năstase în cazurile Zambaccian şi Trofeul Calităţii. Acum lucra în dosarul fostul şef PDL al CNAS, Lucian Duţă.
Ţuluş ar fi anchetat un om de afaceri cu care avea raporturi civile
“La aceeaşi dată, a fost transmisă Secţiei de procurori a CSM şi cererea de avizare a revocării din funcţia de procuror al DNA a domnului Doru Florin Țuluş pentru existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea sa este afectată, având în vedere că a soluţionat dosare penale în care era implicată o persoană cu care avea raporturi civile.
La data de 29 iunie 2017, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a aprobat încetarea delegării domnului Doru Florin Țuluş din funcţia de procuror şef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.
Prin urmare, s-a apreciat că aceştia nu mai îndeplinesc condiţia bunei reputaţii pentru a fi procurori în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aşa cum rezultă din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 328 din 24 august 2005 a  Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în răspunsul DNA.
Contactat telefonic de România Curată, procurorul Doru Ţuluş a declarat:
“Nu sunt în raporturi juridice civile cu nimeni!”
Ce i se impută lui Ţuluş
Surse din cadrul DNA au explicat că procurorului Doru Ţuluş i se reproşează faptul că în 2010 şi-a vândut drepturile litigioase asupra unor restanţe salariale către omul de afaceri Mihai Rotaru. Vezi aici declaraţia lui de avere din 2012 în care procurorul a indicat faptul că a vândut  creanţele cu 28.000 de euro unei persoane fizice.
În 2009-2010, magistraţii au avut de recuperat drepturi salariale restante rezultate din mai multe sporuri câştigate în instanţă. Ministerul Justiţiei a făcut plăţile, însă eşalonat, timp de mai mulţi ani. Potrivit unor surse, procurorul Ţuluş a avut nevoie de bani întrucât se recăsătorise şi trecuse printr-un proces de partaj. Aşa că a vândut drepturile litigioase asupra restanţelor salariale. A obţinut 75 la sută din suma care îi revenea, însă a avut avantajul de a lua toţi banii o dată.
Problema ar fi apărut în 2014 când adjunctul Secţiei a II-a, procurorul Petre Nariţa, s-a pensionat, iar Ţuluş i-a preluat dosarele. Printre ele, era şi o plângere a lui Adrian Mititelu de la Universitatea Craiova împotriva omului de afaceri Mihai Rotaru, acţionar la echipa de fotbal a Primăriei conduse pe atunci de Olguţa Vasilescu. Plângerea viza un blat la un meci de fotbal cu Chimia Râmnicu Vâlcea şi a fost închisă de procurorul Ţuluş. Clasarea a fost confirmată de adjunctul lui Kovesi, procurorul Nistor Călin şi apoi de instanţă.
Rotaru a fost reţinut apoi într-un dosar al DNA
În noiembrie 2015, Rotaru a fost reţinut într-un dosar ANRP instrumentat de Secţia a I-a condusă de procurorul Gheorghe Popovici (care, acum, i-a audiat ca martori pe colegii lui de la Secţia a II-a, Ţuluş, Moraru şi Marin în dosarul privind scurgerea de informaţii).
Cunoscut samsar de drepturi litigioase, Mihai Rotaru a fost trimis în judecată în iulie anul trecut, alături de fostul lider al PDL Ioan Oltean. Rotaru e acuzat că a cumpărat cu 750.000 de euro drepturile litigioase asupra unui teren din Piteşti şi a obţinut o despăgubire de peste 21 milioane de euro. Vezi aici.
În februarie 2017, Mihai Rotaru şi sora lui Diana le Bomin au fost puşi sub acuzare într-un nou dosar ANRP legat de despăgubiri primite pentru terenuri în Bistriţa. Prejudiciul se ridică la peste 17 milioane de euro. Dosarul este instrumentat tot de Secţia a I-a a DNA, condusă de procurorul Gheorghe Popovici. Vezi aici.
Cine e cârtiţa lui Oltean din DNA
Procuroarea Mihaela Iorga Moraru a anchetat dosarul în care fostul lider PDL Ioan Oltean era acuzat de favorizarea infractorului. În comunicatul din 2013 al DNA se arată:
“Există indicii certe cu privire la săvârşirea de către învinuitul Oltean Ioan a infracţiunii de favorizare a infractorului în legătură cu fapte de corupţie în sensul că, în seara zilei de 22 martie 2012, a încunoştinţat două persoane cu privire la faptul că a doua zi urmau a fi efectuate de către Direcţia Națională Anticorupţie percheziţii la domiciliile acestora într-un dosar penal în care erau cercetate pentru fapte de corupţie în legătură cu procedurile de achiziţie şi contractele derulate de Consiliul Judeţean Bistriţa”.
Întrebarea care evident se pune este de la cine din DNA avea Ioan Oltean informaţii despre percheziţiile care urmau să aibă loc a doua zi?!
Cert e că pe 24 martie 2012, oamenii lui Ioan Oltean, fostul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ioan Andreica, şi preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Liviu Rusu, ambii PDL, au fost reţinuţi de procurorii Secţiei a II-a a DNA, conduse pe atunci de procurorul Doru Ţuluş. Vezi aici.
Dosarul lui Ioan Oltean de favorizare a infractorului este în continuare în lucru… Iată ce scriau jurnaliştii de la Hotnews pe 1 aprilie 2016: “DNA a precizat la solicitarea HotNews.ro că dosarul este în continuare în lucru, fără a da alte informaţii legate de stadiul său”. Vezi aici.
Scalpurile de la cingătoarea lui Ţuluş
Procurorul Doru Ţuluş este un simbol al DNA. Este unul dintre oamenii vechi şi profesionişti ai Direcției. A instrumentat dosare finalizate cu condamnări grele precum cazul Transferurilor, cu greii din fotbal, Miron Mitrea, Maricel Păcurariu de la Realitatea tv sau fostul primar din Baia Mare, Cristian Anghel.
Ţuluş i-a trimis în judecată pe fostul consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis, George Scutaru, fostul ministru de Interne Cristian David şi fostul lider al PNL, Dan Motreanu.
Ca şef de secţie a confirmat toate dosarele grele finalizate cu condamnări precum Adrian Năstase, Relu Fenechiu şi Dan Voiculescu.
A dat şi un rateu recent când i-a trimis în judecată pe foştii deputaţi Nicolae Păun şi Mădălin Voicu şi fostul şef al Fiscului, Gelu Ştefan Diaconu. Dosarul a fost retrimis la DNA de Instanţa supremă pentru neregularităţi.
Acum, Ţuluş îl anchetează pe şeful CJ Ilfov, Marian Petrache.
Amic cu Morar
Relaţia de amiciţie a procurorului Doru Ţuluş cu fostul şef al DNA, Daniel Morar, este de notorietate. Se cunosc de la Cluj din 1993. Morar l-a adus la DNA Bucureşti ca şef al Secţiei a II–a.
Acum, Ţuluş este suspectat de colegii lui că i-ar fi livrat informaţii din DNA lui Daniel Morar, ajuns judecător la CCR. Morar a fost judecător raportor în cazul deciziei care a spart binomul SRI-DNA.
O părere care mă pune pe gânduri
Sunt un jurnalist acreditat pe DNA încă de la inființare si ii cunosc atat pe Doru Ţuluş cât şi pe Laura Codruţa Kovesi. Nu ştiu care dintre ei are dreptate în acest conflict. Tot ce ştiu am pus cap la cap în acest articol.
Am căutat însă să aflu părerea unor oameni vechi din DNA, de pe vremea lui Daniel Morar, acum în echipa lui Kovesi. Iată ce spune unul dintre ei, sub protecţia anonimatului:
“Ţuluş şi Moraru au comis fapte foarte grave”.
Rămâne de văzut dacă într-adevăr este aşa şi ce se va întâmpla în continuare.
Marţi, 4 iulie, secţia de procurori a CSM va lua în discuţie cererea de revocare a procurorilor DNA Doru Ţuluş şi Mihaela Iorga Moraru.
Chiuariu a cerut revocarea lui Ţuluş
Nu e prima dată când se cere revocarea lui Doru Ţuluş. A mai făcut-o în 2007 fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu, ulterior condamnat la 3 ani şi jumătate cu suspendare în dosarul Poşta Română, un caz instrumentat chiar de procurorul Ţuluş.
E adevărat că în 2007, Chiuariu a cerut revocarea lui Ţuluş doar din funcţia de şef de secţie, nu din DNA.
Procurorul a fost apărat la CSM de ambasadorii unor state partenere, iar Consiliul nu a dat curs solicitării ministrului.
Autor: Alex COSTACHE
Sursa: România Curată