Mineriadele şi studenţii

 Vremurile de glorie ale minerilor au apus odată cu înfrângerea suferită în timpul guvernului CDR. Bătălia de la Costeşti din ianuarie 1999, soldată cu victoria celor peste 15.000 de mineri contra a 2000 de poliţişti şi jandarmi, le-a deschis drumul spre Bucureşti. S-a decretat stare de urgenţă pe întregul cuprins al ţării. A fost mobilizată armata, minerii au fost opriţi, iar premierul Radu Vasile a semnat “Pacea de la Cozia” prin care promitea să nu închidă minele.

După 20 de ani vedem alţi mineri. Odată cu închiderea unor mine, minerii nu mai sunt o forţă de temut. Au însă o armă. Când nu sunt ascultaţi se închid în subteran.

Nu doar minerii nu mai reprezintă forţă. Studenţii de azi nu mai sunt ca studenţii din 1990. Este adevărat că nici revendicările de acum nu mai sunt de calibru celor de acum 30 de ani. Atunci luptau pentru o cauză, cereau democraţie şi libertate. Acum studenţii cer transport gratuit pe calea ferată. Este o diferenţă uriaşă.

Oricât am fi de sceptici, România s-a schimbat mult în cei 30 de ani. Nu atât de mult pe cât s-ar fi putut schimba. Cele cinci mineriade au contribuit la trasarea unei imagini care nu i-a făcut cinste României. În plan politic s-a făcut o legătură între mineriade PSD (PDSR, cum se numea atunci), nefavorabilă social-democraţilor.

Partidul resimte şi după 30 de ani pata. PSD-ului i s-a pus o etichetă pe frunte care nu s-a şters încă.

Cum reacţionează în anul 2021 partidele politice la protestul minerilor din Valea Jiului? Singurul politician care profită de ocazie este omniprezenta Şoşoacă. Nu însă şi AUR, partidul cu care a intrat în parlament. Din cauza unor dispute interne, vajnica luptătoare anti-mască a fost exclusă din partid.

Vorbim în anul 2021 despre reforme. Despre nevoia de reformă şi restructurare s-a vorbit şi în perioada mineriadelor, cuprinsă între 1990 şi 1999.

Primul deceniu de după căderea regimului comunist a fost împărţit între PDSR şi CDR. Partidul lui Ion Iliescu a guvernat şase ani, iar CDR patru. Ce reforme s-au făcut în acei zece ani? Cea mai mare realizare a guvernului CDR a fost închiderea unor mine în pierdere şi începutul privatizării. PDSR s-a dovedit un partid reacţionar, care nu a înţeles în ce direcţie merge lumea.

România a rămas mult în urma celorlalte foste ţări socialiste, Ungaria, Cehia, Polonia. Pierzând startul, nu a reuşit să recupereze distanţa nici după 30 de ani. Am intrat mai târziu în NATO şi UE, am rămas în afara Spaţiului Schengen.

PSD a recuperat ceva în timpul guvernului Adrian Năstase. Dacă fostul lider PSD rămânea în viaţa politică probabil partidul ar fi avut un alt parcurs, o altă evoluţie, o altă imagine externă.

Protestele minerilor de acum ne arată adevărata faţă a României. S-au schimbat multe lucruri în bine, dar feţele înnegrite de praf ale minerilor încă reprezintă o faţetă a oglindei României anului 2021.

Dacă nu ar fi în vigoare restricţiile, minerii s-ar fi deplasat la Bucureşti şi am fi asistat la a şasea mineriadă. La protest ar fi participat şi studenţii. Ar fi avut loc Pacea de la Bucureşti, între mineri şi studenţi.

De data aceasta nu PSD este partidul care ar fi profitat de ocazie pentru a-şi consolida bazinul electoral.

Privind în urmă ce se observă? Că toate mineriadele au fost îndreptate împotriva partidelor de dreapta. La primele mineriade minerii au atacat sediile partidelor istorice.

În sediul PNŢCD au găsit un xerox şi au tras concluzia că este o maşină de tipărit bani.

Închiderea minelor nu a fost un proces care s-a petrecut doar în România. Doamna de Fier, Margaret Thatcher, premier al Marii Britanii nu a cedat în faţa protestelor oamenilor de sub pământ.

Se poate spune că singura reformă dusă aproape până la capăt în România este industria mineritului. Din punct de vedere social nu este o victorie. Din punct de vedere politic, la decăderea PNŢCD un pic a contribuit şi restructurarea din sectorul minier. Apropiat de tineri, PNŢCD, ca de altfel şi PNL, nu au reuşit să-şi mărească baza electorală cu foarte importantul segment social al studenţimii.

Evoluţia României în cei 31 de ani de la Revoluţie poate fi urmărită analizând cele două categorii sociale, minerii şi studenţii.

Autor: Dumitru PĂCURARU

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Semnificaţii istorice pentru ziua de 22 ianuarie

 1999 - Premierul Radu Vasile a sosit la Cozia pentru negocieri cu liderii minerilor, printre care şi Miron Cozma. Negocierile între reprezentanţii Guvernului şi liderii minerilor din Valea Jiului aveau să ducă la identificarea unor soluţii urmau să fie finalizate după ce, în termen de 30 de zile, aveau să fie prezentate programe de restructurare şi de reducere a pierderilor, programe realizate împreună cu Compania Naţională a Huilei şi cu liderii sindicali.

1862 - S-a format, la Bucureşti, primul guvern unitar al României, sub conducerea lui Barbu Catargiu.

1901 - A încetat din viaţă Regina Victoria a Marii Britanii şi Irlandei (1837-1901) şi Împărăteasă a Indiilor (1876-1901) (n. 24 mai 1819)

 1922 - A încetat din viaţă Papa Benedict al XV-lea (Giacomo della Chiesa), recunoscut pentru eforturile sale susţinute pentru menţinerea păcii. (n. 21 noiembrie1854)

1561 - S-a născut filozoful englez Francis Bacon (m. 9 aprilie 1626).

1934 - A avut loc întrunirea de la Zagreb a Consiliului permanent al Micii Înţelegeri. În cursul întâlnirii, Titulescu, Benes şi Jeftic au discutat, printre altele, problema restabilirii relaţiilor diplomatice ale României, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei cu URSS.

1973 - A încetat din viaţă Lyndon Baines Johnson, al 36-lea preşedinte al SUA (1963-1969) (n. 27 aug. 1908)

1993 - La reuniunea la nivel înalt de la Minsk doar 7 din cele 10 state prezente (din fosta URSS) au semnat Carta CSI. S-au abţinut Moldova, Ucraina şi Turkmenistanul deoarece au considerat că această Cartă va conduce la realizarea unei integrări economice, asigurând totodată Rusiei rolul de lider.

2001 - A murit, la Paris, editorul Constantin Tacou, nume cunoscut al diasporei culturale româneşti din Franţa. Tacou a fost în ultimele decenii conducătorul renumitei Edituri l Herne, unde au apărut de-a lungul timpului celebrele Cahiers de l'Herne, dedicate unor mari nume sau teme ale culturii europene (Heidegger, Eliade, Jung, Schopenhauer, Borges, Yeats, Malraux, Rimbaud, Musil etc).

2004 - Guvernul a aprobat normele de aplicare a Codului Fiscal.

2006 - Iranul şi-a extins în secret instalaţiile nucleare de la Natanz.

2008 - A încetat din viaţă, în urma unei supradoze accidentale de medicamente, actorul australian Heath Ledger; a fost nominalizat post-mortem la Premiile Oscar, BAFTA, Globul de Aur şi Premiile SAG (n. 4 aprilie 1979).

2008 - A încetat din viaţă Ştefan Niculescu, academician, compozitor şi muzicolog, membru titular al Academiei Române (n. 31 iulie 1927)

2012  - A încetat din viaţă regizorul de teatru şi televiziune şi scenaristul Tudor Mărăscu; a creat aproximativ 60 de spectacole de teatru, printre care se numără: "Adio, Europa!", "Doamnele domnului Caragiale", "Doi pe o bancă", "Dulcea pasăre a tinereţii", "Harvey", "Hitler al XVII-lea", "Omul cu mârţoaga", "Ondine" şi "Pădurea" (n. 10 noiembrie 1940).

Ca în România, nici măcar în...Africa! Miron Cozma, angajat fictiv la Euro ApaVol de primarul Pandele!

Gabriel Oprea: manual de impostură în societatea românească. Cum a ajuns aghiotantul lui Miron Cozma la masa Puterii !!!

                                  de Adrian Popescu

Biografia omului momentului, Gabriel Oprea,  lasă să se întrevadă ce e mai urât în politica şi societatea românească. S-a născut într-o comună din Ilfov, dar nimeni nu îşi ameinteşte de el. A făcut şcoala de ofiţeri la Sibiu, dar niciun coleg nu l-a remarcat. A ajuns general cu patru stele, fără să fi făcut ceva memorabil pentru Armată. A ajuns doctor în Drept (cu plagiat?), fără vreo contribuţie în plan academic. Şi-a creat un partid plin de “refugiaţi” de pe la alte partide, dar cu ţinta de 1 milion de membri. A ajuns până în poziţia de vicepremier, fără să facă nimic concret pentru ţară. Aceasta este pe scurt biografia unui om, care a ajuns să facă jocurile pe piaţa politică dâmboviţeană, cu un partid care nu a avut niciodată curajul să meargă singur în alegeri.

Începuturile

O anchetă jurnalistică a reporterilor de la România liberă scotea la iveală faptul că Gabriel Oprea s-a născut pe 1 ianuarie 1961, în comuna Fundulea – Ilfov, însă nici primarul şi nici localnicii nu îşi aminteau mai nimic de viitorul general.

Misterul continuă şi 20 de ani mai târziu, când Oprea se înscrie la Şcoala de Ofiţeri din Sibiu, pe care o termină în 1983, însă la cea mai neinteresantă dintre arme – Intendenţa (aprovizionare). Şi aici informaţiile despre el sunt la fel de vagi, iar pentru colegii săi este un necunoscut.

Potrivit CV-ului oficial, după absolvirea Şcolii de ofiţeri, Oprea se angajează direct la Ministerul Apărării Naţionale, pe postul de economist (1983-1990), perioadă în care se înscrie la Facultatea de Drept din Bucureşti (1985-1990), la cursuri fără frecvență (înainte de 90, pentru a face Dreptul la FF aveai nevoie de recomandări de cadre solide – n.r.), după care activează ca ofiţer de justiţie militară.

Amnezie de 8 ani în CV. Aghiotantul lui Cozma?!

Prima controversă: în CV-ul lui Oprea postat pe site-ul MAI nu se face nicio menţiune pentru perioada 1993-2001.

Recent, Miron Cozma dezvăluia faptul că în acea vreme Oprea era subalternul lui şi “îi căra gemantanul”, după ce îl pusese vicepreşedinte la formaţia Jiul Petroşani, echipă de fotbal finanţată generos de sindicatele din Valea Jiului. O fotografie din 1996 confirmă prezenţa lui Oprea în preajma lui Cozma.

Tot acum, Gabriel Oprea se implică şi în tranzacţii imobiliare cu terenuri în unul dintre cele mai râvnite locuri din România – judeţul Ilfov. Din 1993, datează primele achiziţii de terenuri făcute de Oprea, ajutându-l să strângă o avere frumoasă. În prezent, el are 9 case şi 7 terenuri în Bucureşti, Pipera, Mangalia, Venus şi Predeal, două maşini, bijuterii de 10.000 de euro, tablouri şi alte bunuri de valoare de 50.000 euro. Numai din chirii, familia Oprea câştigă peste o jumătate de milion de lei anual.

În presă au circulat informaţii, că Oprea ar fi făcut afaceri printre alţii cu Dorin Cocoş şi Elena Udrea.

Ascensiunea

Brusc, în anul 2001, Gabriel Oprea apare cu gradul de general, după ce în anul anterior susţinuse teza de doctorat la Facultatea de Drept din Bucureşti, iar în 1997 a absolvit Colegiul Naţional de Apărare. Nu este foarte clar cum a primit Oprea gradul de general maior de Justiţie militară.

De acum, treptele carierei sunt din ce în ce mai uşor de urcat. Citim din acelaşi CV: general activ de justiţie militară (2001-2003), secretar de stat, director la Rezervele Statului (2001-2002), prefect de Bucureşti (2002-2003), se înscrie apoi în PSD şi este numit ministru delegat pentru administraţie publică în MAI (2003-2004), deputat (2004-2008), ministru de Interne (2008-2009).

Se retrage din PSD în 2009, iar în anul următor înfiinţează UNPR şi devine ministru al Apărării (2009-2012) şi apoi vicepremier din 2012 până în prezent.

În paralel, în 2000 este decorat de Emil Constantinescu şi apoi de Ion Iliescu în 2002, pentru ca în 2003 să primească a doua stea de general. A treia stea vine în 2008, în urma unui decret al lui Băsescu, care apoi îi acordă şi a patra stea de general.

De la înfiinţare, UNPR se transformă într-un partid refugiu pentru tot felul de politicieni, cum ar fi resturile de la PP-DD, sau cu probleme penale: Şerban Mihăilescu (Miky Şpagă), Monica Ridzi, primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, senatorul Lucian Iliescu, deputatul Marin Anton, senatorul Marius Isăilă, deputatul Titi Holban, Valerian Vreme (deputat, fost ministru) etc.

Ascensiunea lui Oprea se bazează şi pe relaţii de rudenie, el fiind nasul unui dintre copiii lui Victor Ponta. Momentul de ”maxim” al carierei politice de până acum a lui Gabriel Oprea a scurta perioadă în care a asigurat funcția de premier interimar, în această vară, când Ponta se trata în Turcia. A fost perioada în care s-a ”remarcat” prin promovarea pensiilor speciale și a altor privilegii pentru militari și demnitari.

Plagiat de renume dâmboviţean

La fel de prolifică este şi ascensiunea “didactică”. În anul 2000, Oprea obţine titlul de doctor la Facultatea de Drept în domeniul Procedurii Penale. În perioada 2000 – 2002, Oprea apare ca director adjunct al Colegiului Naţional de Apărare, unde de altfel este şi profesor, precum şi vicepreşedinte al Fundaţiei Colegiului Naţional de Apărare.

Din 2002, este conducător de doctorat la Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, iar în anii 2003 – 2005, a fost membru în Comisiile de Specialitate ale Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare – Comisia de Ştiinţe Militare, Ordine Publică şi Siguranţa Naţională.

Toată cariera de “doctor” se năruie în 2015, când mass-media dezvăluie faptul că Oprea a plagiat în lucrarea sa de doctorat (cu titlul Procedura plângerii prealabile) susţinută în 2000 la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti.

Oprea va fi însă “albit” de Consiliul Naţional de Etică din subordinea Ministerului Educaţiei, care a concluzionat că nu e vorba de plagiat în lucrarea vicepremierului.

Acuzaţii de plagiat sunt aduse şi în cazul unor doctorate coordonate de Oprea, printre care cele semnate de Bogdan Licu (adjunctul procurorului general), primarul de la sectorul 2, Neculai Onţanu, sau Loredana Radu (avocata lui Victor Ponta).

Culmea plagiatului a fost atinsă când Oprea a coordonat lucrarea de doctorat susţinută de fosta lui secretară Adela Loredana Popescu. Întâmplător sau nu, Adela Popescu a primit şi ea două decoraţii de la Traian Băsescu, iar Iohannis i-a acordat în 2015 cea mai înaltă distincţie în stat – “Steaua Romaniei”.

Începutul sfârşitului

Moartea poliţistului Bogdan Gigină, căzut într-o groapă cu motocicleta în timp ce se grăbea să facă loc maşinii în care se afla Gabriel Oprea a produs o adevărată revoltă în rândul societăţii civile. Nu şi al televiziunilor, unde majoritatea a încercat să banalizeze gravitatea evenimentului. Chiar şi marile sindicate ale poliţiştilor îl susţin, unii lider închinându-i adevărate ode. Numai presiunea publică pare să-l fi determinat în sfârşit pe Iohannis să-i ceară demisia. Sute de oameni au ieșit în stradă indignați de prezența acestui individ în fruntea guvernului și a ministerului de Interne. București, octombrie 2015 – Oprea rezistă. Sursa ROMÂNIA CURATĂ

Gigi Becali, terfelit de un fost prieten: "Un escroc, o nulitate, un mincinos..."

Gigi Becali, finantatorul Stelei aflat dupa gratii, a fost terfelit de un fost apropiat. Miron Cozma a fost prieten cu latifundiarul ani buni, insa de cand el a iesit din puscarie il ataca pe Becali cu fiecare ocazie.

Iar recenta incarcerare a finantatorului Stelei s-a dovedit a fi un prilej pe care Cozma il astepta de mult.

"Gigi Becali este un narcisist cronic. Nu ma surprinde ca a fost inchis. Ma si intrebam cand se va intampla acest lucru.

Este un escroc de drept comun si nu trebuie sa beneficieze de avantajele pe care sigur le are in inchisoare. El aici a crezut ca isi poate permite orice. Cand i-am spus in fata ca este o nulitate s-a suparat. A mintit ca atunci cand am intrat eu la inchisoare a venit fata mea la el la palat si a cerut 300 de euro sa mearga la mare. Un mincinos! In 1997 nu avea palat, nu era moneda euro, iar fata mea avea 5 ani. Sa fim seriosi. Masina pe care se lauda ca mi-a dat-o el o platesc in continuare la banca, 703 lei pe luna am rata pe o perioada de 10 ani. Nu sunt contra lui pentru ca el e o nulitate", a spus Cozma la Radio GSp.

Gigi Becali se afla dupa gratii, in penitenciarul Rahova, acolo unde executa o pedeapsa de trei ani de inchisoare. Ziare.Com

                                                                Cristi SOMEŞAN

Semnificaţii istorice pentru 26 septembrie 2012

1791    - S-a născut pictorul şi graficianul Theodore Gericault (m. 26 ianuarie 1824).

1874    - Are loc, la Bucureşti, prima competiţie internaţională din analele sportului românesc – un concurs de tir (tragere la semn)

1888    - S-a născut poetul şi dramaturgul american Thomas Stearns Eliot; a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1949 ("Crimă în Catedrală") (m. 4 ianuarie 1965)

1889    - S-a născut Martin Heidegger, cel mai important filosof al secolului al XX-lea, a avut o mare influenţă asupra filosofiei contemporane (“Fiinţă şi timp”, “Introducere în metafizică”) (m. 26 mai 1976).

1912    - A izbucnit primul război balcanic între Alianţa Balcanică (Bulgaria, Serbia, Grecia, Muntenegru) şi Imperiul Otoman, încheiat prin victoria coaliţiei antiotomane la 17/30 mai 1913. România s-a declarat neutră

1914    - S-a născut medicul şi dramaturgul Ştefan Berceanu, specializat în hematologie şi imunopatologie; membru post-mortem al Academiei Române (ianuarie 1991) (m. 9 noiembrie 1990)

1937    - A încetat din viaţă Bessie Smith, cântăreaţă de blues; supranumită “Queen of Blues”, interpretarea ei a marcat trecerea de la creaţia populară la blues-ul privit ca produs semnat artistic de o individualitate (n. 15 aprilie 1894)

1945    - A murit, la New York, compozitorul, pianistul, muzicologul şi folcloristul Béla Viktor János Bartók; născut la Sânnicolau Mare, în Transilvania, Bartok a introdus în muzica sa teme şi intonaţii ale muzicii populare româneşti; este membru post-mortem din străinătate al Academiei  Române (n. 25 martie 1881)

1963    - Legaţia României din Viena a fost ridicată la rangul de ambasadă

1979    - A încetat din viaţă, la New York, contesa Alexandra Tolstoi, fiica şi secretara scriitorului Lev Nikolaevici Tolstoi; a scris “Tolstoi – viaţa tatălui meu”, “Tragedia lui Tolstoi”  (n. 1 iulie 1884)

1990    - A încetat din viaţă scriitorul italian Alberto Moravia, pseudonim al lui Alberto Pincherle (“Ciociara”, “Mascarada”) (n. 28 noiembrie 1907)

1991    - Mineri din Valea Jiului, veniţi în Bucureşti, au luat cu asalt clădirea Guvernului. Sub presiunea evenimentelor, au avut loc negocieri cu uşile închise între reprezentanţii minerilor (Miron Cosma şi Eugen Tamaş) şi ai conducerii ţarii

1995    - În cadrul unei vizite în Statele Unite ale Americii, Ion Iliescu a avut o întîlnire neoficială cu omologul său american, Bill Clinton

1996    - Senatul a ratificat Tratatul româno-ungar

1998    - Miniştrii Apărării din opt state sud-est europene, printre care şi România, au semnat, la Skopje, Acordul de constituire a Forţei Multinaţionale de Pace din Sud-Estul Europei

1999    - Senatorul Niculae Cerveni anunţă înregistrarea juridică a Partidului Liberal Democrat Român

2000    - Comitetul Executiv al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) a decis, la propunerea Comisiei Medicale a acestui for, descalificarea gimnastei române Andreea Răducan de la Jocurile Olimpice desfăşurate la Sydney, retragîndu-i medalia de aur cucerită în concursul individual compus, sportiva fiind depistată pozitiv la un control antidoping

2003    - A încetat din viaţă cântăreţul englez Robert Allan Palmer (n.19 ianuarie 1949)

2005    - A încetat din viaţă scriitoarea britanică Helen Cresswell (n. 11 iulie 1934).

2007    - A încetat din viaţă violonista americană Dorothy Schwartz (n. 1913)