sâmbătă, 8 februarie 2025
duminică, 26 ianuarie 2025
Istoric revoltat pe Raluca Turcan, ex-ministrul Culturii
„NICIODATĂ, aceste 18 muzee nu ar fi pus la bătaie pisele din patrimoniul lor dacă MINISTRUL CULTURII nu le-ar fi cerut-o în mod EXPLICIT!”
Val de critici după furtul pieselor dacice de la muzeul din Olanda. Istoricul Petre Crăciun, de pildă, spune că NICIODATĂ
18 muzee nu ar fi pus la bătaie piesele din patrimoniul lor dacă MINISTRUL
CULTURII, pe atunci Raluca Turcan, nu le-ar fi cerut-o în mod EXPLICIT.
„Fostul ministru al Culturii, doamna Raluca Turcan,
recunoaște într-o postare pe contul său de Facebook, că expoziția de la Muzeul
Drents din Assen a adunat pentru prima dată exponate (circa 700 de piese de
excepțională activitate) din 18 muzee românești. Curatorii expoziției au fost
Muzeul de Istorie a României și Muzeul din micuța localitate olandeză.
Niciodată, repet NICIODATĂ, aceste 18 muzee nu ar fi pus la bătaie pisele din
patrimoniul lor dacă MINISTRUL CULTURII nu le-ar fi cerut-o în mod EXPLICIT.
DE CE A FACUT RALUCA TURCAN AȘA CEVA?
Cine avea interesul să ducă toate aceste valori de
patrimoniu într-un orășel de 66.000 de locuitori?
Cine răspunde pentru modul în care au fost lăsate
ȘASE LUNI în custodia acelui muzeu? Cine răspunde de modul în care era
asigurată paza? În presă a fost comunicată înformația că muzeul, cu un personal
de 80 de persoane, nu era păzit de nimeni. Și atunci? Nu era o invitație pentru
rețelele de crimă organizată?Acest furt nu este unul ca oricare altul, pentru
că aici este VORBA DESPRE PATRIMONIU NAȚIONAL.
Ca istoric, sunt revoltat ce se s-a putut întâmpla.
Este limpede că s-a întâmplat pentru că statul român este cel mai prost
negociator și că, pentru o poză a unui efemer om politic, se anulează orice
măsură de protejare a patrimoniului cultural-național. Mă uit la această poză
în care doamna ministru Turcan zâmbește, alături de cei doi directori,
Târnoveanu și Harry Tupan, cu vitrina în care se află coiful de aur de la
Poiana Coțofenești.
Aud că Parchetul General a deschis un dosar penal in
rem. Sper ca cele patru piese furate să fie recuperate. Și mai sper ca acel
dosar să ducă la condamnări, pentru că aici nu a fost hazardul, ci au greșit
oameni care au nume și funcții!”, a scris istoricul pe pagina sa de Facebook.
C.L.
miercuri, 6 decembrie 2023
Olanda, cotirea spre dreapta
de Gheorghe Pârja
Sunt preocupat de întâmplările politice ale Europei,
deoarece jocurile lor se aud și la noi. Știrea recentă se referă la alegerile
legislative din Olanda, care, în 22 noiembrie, au plasat pe primul loc Partidul
Libertății, al liderului Geert Wilders. Răsfoind presa foșnitoare și cea online
am aflat că olandezul câștigător este socotit un lider excentric, charismatic
și conduce un partid populist de extrema dreaptă. Câțiva confrați au avut la
îndemână documentări minuțioase, care mi-au lămurit atmosfera olandeză pricinuită
de acest rezultat. Dar știm și noi, cititorii, că în ultimii ani s-a
înregistrat în Europa ascensiunea formațiunilor naționalist-populiste
extremiste.
Câtă vâlvă a făcut în Italia câștigarea alegerilor
de către partidul Giorgiei Meloni, care acum este premier. În Slovacia, a
revenit la putere Robert Fico. În Franța, partidul doamnei Marine Le Pen este
pe primul loc în sondaje și ar putea să-i încurce planurile actualului
președinte francez. Pe un podium de luat în seamă este și Alternativa pentru Germania.
Cu această nouă prefigurare, alegerile pentru Parlamentul European au o misiune
dificilă. Doamna Eva Galambos vede o imagine sumbră pentru viitorul Europei, al
Uniunii Europene. Această nouă geografie politică ar putea duce la diluarea
Uniunii Europene, care a trecut în ultimii ani prin mai multe serioase
încercări. De la pandemie, la războiul din Ucraina, o criză economică
accentuată, iar mai recent războiul din Gaza, care ar putea duce la creșterea
emigrației spre Europa.
Unde se vor afla înverșunații adversari, adică o
nouă parte a puterii europene. Partidul domnului Wilders are în program
islamofobia. Care ar fi datele succesului partidului olandez? Comentatorii spun
că în alegerile interne precumpănesc tocmai problemele țării, din interior. Pe
agenda electorală, Partidul Libertății a avut două probleme esențiale. Prima,
care nu se negociază, a fost, și va rămâne, creșterea necontrolată a migrației.
Și a doua problemă, care nu a fost rezolvată de guvernul liberal al lui Mark
Rutte, este criza locuințelor. Știți, guvernul și-a dat demisia în iunie și
s-au convocat alegeri anticipate cu doi ani mai devreme. Am reținut câteva idei
din programul cu care olandezul Wilders a câștigat alegerile. Un program
radical.
A jurat că va reda Olanda olandezilor și va stopa
fenomenul migrației. A făcut declarații absolut surprinzătoare pentru liniștea
Europei, cât a mai rămas. A promis că va interzice Coranul și va închide
moscheile și școlile islamice. A lansat și o serie de măsuri economice
populiste privind creșterea cheltuielilor publice, respectiv pensiile, salariul
minim și altele, fără a se specifica sursa fondurilor. Cum partidul Olandezului
câștigător nu va putea forma singur guvernul, se speră ca ceilalți membri ai
coaliției să stopeze aceste prevederi exagerate și periculoase. Și nu uitați că
toate acestea se întâmplă în Olanda. Mai îngrijorătoare este poziția față de
politica europeană.
Wilders de mai multă vreme cere ieșirea Olandei din
Uniunea Europeană și suspendarea ajutorului pentru Ucraina. Doamna Eva
Galambos, cercetând surse olandeze, crede că este improbabil ca Olandezul
câștigător să devină premier. Dar dacă ar fi să fie, ar face casă bună cu
ceilalți eurosceptici, ca Viktor Orban, și ar submina luarea unor decizii ale
UE, mai ales în politica externă. Victoria în alegeri a lui Geert Wilders a
fost aplaudată de lideri din Ungaria, Italia, Slovacia și ai partidelor de
dreapta din Franța și Germania. Este o dimensiune de luat în seamă în noua
geografie politică a Uniunii Europene.
Am citit că Olandezul câștigător este o figură
pitorească a scenei politice olandeze. A intrat în politică în 1998, când a
fost ales deputat pe listele partidului actualului premier Mark Rutte. Îl
părăsește pentru a-și forma propriul partid, în care ia decizii și se identifică
cu el. Ideologic, este aproape de Adunarea Națională Franceză și cu formațiunea
lui Viktor Orban. A avut parte de amenințări în propria țară. De multe ori a
fost obligat să se ascundă. Amenințările la viața lui l-au făcut să fie foarte
zgârcit cu viața privată. Este căsătorit cu o evreică din Ungaria. Așa el
propune o schimbare în ceea ce privește antisemitismul și poziția față de
Israel. A promis că dacă va ajunge premier va muta ambasada Olandei la
Ierusalim.
Am spus toate acestea, de la confrați adunate
și-napoi la lume date, tocmai pentru a ne da seama pe ce lume trăim. Cei
interesați pot face asemănări și cu situația politică din România, în preajma
tumultuosului an electoral care vine. Psihologia mea de cetățean român mă face
să am suficiente tresăriri, uneori îngrijorări, pentru liniștea țării. Un fel
de afurisenie politică este evidentă în peisaj. Despre care trebuie să
povestim. Încolo, fiecare cu merindea lui.
marți, 14 noiembrie 2017
Nationala Romaniei, invinsa fara drept de apel de Olanda
Nationala Romaniei a fost invinsa categoric, scor 0-3, de
reprezentativa Olandei, intr-un joc amical disputat marti seara pe Arena
Nationala din Capitala.vineri, 21 octombrie 2016
De luat aminte !
În Olanda, la un concurs de desene având ca temă descrierea realității actuale, acesta a fost declarat câștigător!
joi, 17 decembrie 2015
Demonstraţie violentă anti-imigranţi, în Olanda
Notă. În Maramureş este un centru pentru azilanţi la Şomcuta Mare, Maramureş iar altul se va construi în judeţul vecin Satu Mare, la Tăşnad. Numai că noi nu protestăm, avem altele pe cap decât pericolul real ce-l reprezintă viitorii musulmani veniţi printre noi...
Cristi SOMEŞAN
duminică, 29 iunie 2014
Olanda şi Costa Rica s-au calificat în sferturile Cupei Mondiale
marți, 13 august 2013
Cum arată noua hartă a SALARIILOR minime în Europa. Sub ce sume NU poţi fi plătit!
marți, 26 martie 2013
"Tricolorii" au fost învinşi cu 4-0 de "Portocala Mecanică". Piţurcă lasă-ne!
- În minutul 12, fundaşul central olandez Martins Indi a recuperat o minge, după o greşeală a lui Raţ, i-a pasat lui Rafael van der Vaart, care a înscris cu un şut plasat de la 16 metri.
- Robin van Persie a dus scorul la 2-0 în minutul 56, când a reluat cu o lovitură de cap peste Costel Pantilimon, din colţul careului de şase metri, o centrare venită de pe partea stângă de la Arjen Robben.
- În minutul 64, Florin Gardoş l-a faultat în careu pe Jermain Lens, arbitrul Mark Clattenburg dictând penalti. Van Persie a transformat cu un şut în stânga lui Pantilimon, care plonjase în colţul opus.
- În minutul 90, Chiricheş respinge o minge venită din aut de pe partea dreaptă până la 16 metri, Maher şutează din prima, Pantilimon respinge în faţă, iar Lens înscrie din şase metri.









