BELGIA – STAT NARCO?

 Martie 30, 2026

BELGIA – STAT NARCO?

Judecătorii din Belgia atenționează că Belgia se transformă într-un stat de tip “narco”, asemenea unor țări din America Latină, precum Venezuela, Colombia, Ecuador, Mexico. Într-o țară unde autoritatea civilă e mai mult exercitată de cartele de traficanți de droguri decît de poliție sau autorități civile. Judecătorii din “Capitală Europei” au atras recent autorităților atenția asupra acestei posibilități parese iminente. Capitală Europei riscă să fie dominată de grupuri criminale narco, iar Belgia să devină un stat criminal.

Luna trecută, Administrația Trump a format o alianța a 12 țări din America Latină pentru combaterea traficului de droguri în Emisfera Vestică. În partea de sud a Venezuelei există un spațiu geografic vast (de mărimea României), un “No-Go-Zone” unde jurisdicția civilă e exercitată în mod exclusiv de traficanții de droguri. El se extinde în Amazonia, Colombia și Venezuela. Spațiul e domeniul exclusiv al producătorilor și traficanților de droguri. Autoritățile din Bogota și Caracas au înțelegeri tacite cu acești criminali, din care beneficiază financiar și politicienii.

Acest modus operandi, atenționează judecătorii belgieni, se extinde și în Europa. Țară cea mai amenințată pentru a fi transformată într-un stat “narco”, stăpînit de traficanți de droguri, e Belgia.

Știri de acest gen sunt greu de găsit, atît în Europa, dar mai ales în presă americană unde există un taboo privind știri negative la adresa Europei. Dar recentele atenționări din partea judecătorilor belgieni nu mai pot fi ignorate.

Pe 9 martie The Guardian a publicat un vast articol privind subiectul, intitulat Belgium at risk of becoming “narco-state,” judge warns / Belgia riscă să devină în stat narco. Articolul e disponibil în acest link: https://www.theguardian.com/world/2026/măr/09/belgium-at-risk-of-becoming-narco-state-judge-warns?CMP=oth_b-aplnews_d-1

În interviuri cu jurnaliștii, judecătorii au atenționat că traficanții de droguri constituie un “pericol pentru stabilitatea socială” a Belgiei, riscă să transforme Belgia într-un stat narco-criminal, iar traficanții de droguri să devină o “forță paralelă” în țară. Antwerp e portul cel mai vulnerabil prin care influență și puterea narco întră în Europa. Sumele implicate sunt atît de enorme, spun judecătorii, încît ele riscă să distrugă coeziunea socială, să transforme Belgia într-o țară coruptă condusă, indirect, de traficanți.

În octombrie 2025 judecătorii au semnat o Scrisoare Deschisă care discuta posibilitatea că Belgia să devină un “narco-state”. Structurile narco au devenit atît de puternice și infiltrate încît ele amenință nu doar poliția ci și sistemul judiciar. “Devenim o țară coruptă” zic judecătorii. În 2023, 121 tone de cocaină au fost confiscate în Belgia, o cantitate enormă. În 2022, traficanți au încercat să-l răpească pe Ministrul de Interne al Belgiei. În 2025 s-au angajat în răfuieli armate în Bruxelles cu poliția. (NOTĂ: am postat cu o altă ocazie că, din cînd în cînd, aici la Bruxelles cei care locuiesc în centrul orașului sunt treziți noaptea de focuri de armă)

Bruxellul a devenit un hub al corupției, traficului, conflictelor armate, criminalilatii, violenței, torturii și spălării de bani. Traficanți plătesc pînă la 250 000 de euro unui angajat din port să faciliteze transferul unui cargo de cocaină prin portul Antwerp. Minorii sunt și ei mituiți să scoată cocaină din port. În 2024, o gașcă de traficanți a atacat vama din Antwerp încercînd să confiște cocaină ținută acolo de autorități.

Judecători primesc scrisori anonime la domiciliu fiind amenințați cu moartea. Domiciliul lor e scret dar traficanții le găsesc contra cost. Un judecător a trăit 4 luni la o adresa diferită pentru a fi protejat de traficanții care l-au amenințat cu moartea. Numărul magistraților sub protecție permanentă e în creștere.

Straniu: tribunalele din Antwerp încă nu sunt dotate cu detectoare de metal. În mai 2025 magistrații și judecătorii din Antwerp au descins în străzi într-o demonstrație publică contra teroarii narco.

Un întreg lanț de persoane sunt mituite pentru transferul drogurilor: angajați portuari, polițiști, judecători, magistrați. Unii sunt amenințați cu asasinarea membrilor de familie dacă nu cooperează cu traficanții.

ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!

APRECIERI SI RUGAMINTE

Apreciem faptul ca repostati materialele noastre. Va multumim si va rugam sa continuati sa o faceti. Fiti amabili, insa, si identificati AFR (Alianta Familiilor din Romaia) ca autor al materialelor. Va multumim!

JOIN US ON FACEBOOK / URMARITI-NE SI PE FACEBOOK!

Publicam comentariile noastre de joi si pe Facebook. Va rugam sa ne urmariti si sa deveniti prietenii nostri pe Facebook: https://ro-ro.facebook.com/Alianta.Familiilor/

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.  

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro    

În Belgia, cartea e socotită „bun esenţial”. Librăriile rămân deschise în lockdown!

 În Belgia, ţară în care autorităţile au impus o perioadă de izolare la domiciliu timp de şase săptămâni, librăriile au rămas deschise, iar cărţile au fost incluse pe lista „bunurilor esenţiale”, spre bucuria librarilor şi a cititorilor, care au apreciat recursul indispensabil la literatură în faţa „angoasei” generate de pandemia de COVID-19.

În condiţiile înăspririi restricţiilor în Belgia începând de luni, librăria Tropismes era unul dintre puţinele magazine din Galeriile Regale – un elegant pasaj cu acoperiş din sticlă situat în centrul oraşului Bruxelles – care atrăgea un flux constat de clienţi, în contrast cu magazinele ciocolatierilor din apropiere, afectate de lipsa turiştilor, relatează AFP preluată de Agerpres. Spre deosebire de Franţa, guvernul condus de Alexander De Croo a introdus librăriile printre activităţile comerciale care pot ”rămâne deschise pentru public atât timp cât oferă în principal bunuri esenţiale”.

„Credem că este esenţial să dezvoltăm o preocupare (…) în ceea ce priveşte sănătatea mintală a tuturor belgienilor. Cultura joacă un rol enorm”, a explicat vicepremierul belgian Georges Gilkinet, pentru cotidianul Le Soir.

Librarii din Bruxelles, care au fost nevoiţi să îşi închidă spaţiile de vânzare timp de două luni în primăvară, se declară mulţumiţi de această decizie a guvernului belgian, amintind că „au adoptat toate precauţiile sanitare posibile”.

„În acelaşi fel în care am păstrat deschise magazinele de bricolaj, părea la fel de evident să deschidem ceea ce permite ‘bricolarea’ prin cuvinte şi gânduri”, a spus Marc El Khadem, specialist al departamentului de ştiinţe umaniste din cadrul librăriei Tropismes.

„Cartea corespunde unei nevoi evidente într-o perioadă de angoasă, de incertitudini, care ne fac pe fiecare dintre noi să ne gândim la propria mortalitate, la precaritatea existenţei”, a precizat el pentru AFP.

În rândul cititorilor, „există mai degrabă o dorinţă de meditaţie, decât de evadare”, cu un apetit deosebit pentru eseistică şi filosofie (stoici, în special), a observat acesta. „Cartea reprezintă legătura cu tradiţia, promisiunea unui viitor, revenirea în trecut”, a adăugat Marc El Khadem.

În această librărie, decorată cu ornamente şi oglinzi datând din secolul al XIX-lea, clienţii au venit în număr mare. „În Belgia, este singura modalitatea de acces rămasă către cultură. Între cumpărăturile de la supermarket şi a te întoarce acasă ca să nu faci nimic (…) este important să citim!”, a spus Sebastien Decupere, recepţioner în secţiunea educaţie.

„Lectura în timpul perioadei de izolare este esenţială” , a confirmat François Bellet, un pensionar din Bruxelles care îşi face rezerve de cărţi pentru luna care urmează.

Din punctul său de vedere, decizia de a închide librăriile în Franţa pare de neînţeles: „Este un lucru care demonstrează că celor aflaţi la putere nu le pasă de carte, este o coborâre în infern – mai ales în Franţa, una dintre cele mai literare ţări!”.

„Fraternizăm, ne simţim cu totul solidari cu fraţii noştri francezi – şi trişti pentru cititorii de acolo”, a mărturisit Marc El Khadem.

În alte zone ale oraşului Bruxelles, în cartierul mai puţin populat al instituţiilor europene, Bouquinerie Thomas este o altă librărie care a rămas de asemenea deschisă, dar patronul ei se teme de perspectiva unei penurii de clienţi.

„Începând din septembrie, am început să ne revenim, dar de trei săptămâni suntem cădere liberă (…). Birourile clădirilor europene sunt aproape pustii, restaurantele închise, numărul clienţilor şi activitatea au scăzut cu 30%-40%”, a constat unul dintre managerii librăriei.

Autor: Eliza Casandra

Sursa: rfi.ro

Românii tratați ca “marfă” de “La Libre Belgique”

Presa europeană scrie despre criză în care se află acum fermierii din ţări vestice, în absenţa mâinii de lucru est-europene. “După ce au fost acuzaţi de un deceniu încoace că “fură” munca localnicilor, iată că românii au devenit o marfă rară”, pentru La Libre Belgique, scrie Viorica Marin în www.adevarul.ro.

Fermieri explică faptul că munca de culegere a fructelor şi legumelor nu este chiar una nespecializată, aşa cum se afirmă. Trebuie anumite competenţe precise şi rezistenţă fizică. Culegătorii buni trebuie pregătiţi. Încercările de a recruta localnici n-au fost prea reuşite în niciuna din aceste state. Munca aceea este dură, repetitivă, foarte obositoare pentru genunchi şi spate şi se poate ajunge la 11 ore pe zi şi 50 ore pe săptămână. Orele suplimentare se plătesc la tariful normal de 9 euro pe oră. Belgienii, germanii, britanii, francezii n-o vor.

”E un coşmar absolut. Dacă guvernul crede că britanicii vor munci pământul se înşală amarnic. Nu este prea grozav să angajezi la câmp muncitori britanici” a spus un fermier. Multe voci din agricultura britanică afirmă că mai multe culturi de sparanghel vor fi lăsate să putrezească din cauza lipsei muncitorilor.

Fermierii spun că localnicii nu sunt capabili să-i înlocuiască pe români şi pe ceilalţi muncitori care veneau anual la aceste recoltări, scrie Daily Mail,

”Aceste munci sunt grele.Trebuie să fii puternic fizic. Cei care au făcut muncă de birou, la calculator vor descoperit că trebuie să folosească muşchi pe care nu i-au mai folosit până acum. Sunt munci fizice. În fiecare zi la fel. Trebuie să fii afară indiferent de vreme.” a spus Ali Capper, membru al unui sindicat din Agricultură.

Acum, cu impunerea restricţiilor de călătorie din Europa, lucru care a făcut ca mulţi români să nu mai poată zbura în Regatul Unit, forţa de muncă s-a înjumătăţit pentru mulţi patroni.

”În mod normal aveam 130 de angajaţi, acum am 70. Am angajat englezi, la început 50, dar am mai rămas cu 7. O să fie la fel peste tot” a povestit patronul.

Un alt patron de teren agricol, John Colegrave, din Banbury, a povestit că din 20 de muncitori britanici a mai rămas cu 8. ”Nu este o muncă pentru oricine. Mulţi nici nu au ştiut la ce vin. 5 dintre ei au rezistat o oră, apoi au spus că asta nu este muncă de ei.”

În acest context, atât britanicii cât şi germanii trimit acum avioane speciale pentru a aduce români la muncă.

Pe 1 mai, mai multe avioane charter au aterizat în Marea Britanie cu români aşteptaţi acolo pentru a munci în fermele britanice. Din cei 50.000 de britanici înscrişi la muncă sezonieră agricolă, doar 200 au acceptat condiţiile de lucru din ferme.

                                                                                         Romanian Global News

Măriuca Verdeș în Belgia

Măriuca Verdeș a susținut un concert de colinde și la Casa de Cultură belgo-română, din Bruxelles. Cuvintele lui Liviu Hopârtean, președintele Arthis, Casa de Cultură belgo-română, spun totul: „Vocea și simțirea inegalabilei Măriuca Verdeș ne-au adus mai aproape de sărbătoarea Crăciunului românesc și de toată simplitatea, autenticitatea și nemăsuratul bun- simț al țăranului român. Colindele Măriucăi din Maramureș miroseau a nuci și cozonac, iar sufletele noastre au vibrat ca într-o biserică de lemn din Maramureș!”

                                                                                                           Doris Uglar

C.E. din Franţa. Franţa, Germania şi Belgia se califică în sferturile de finală !

Echipa naţională a Franţei (foto) a învins, duminică, scor 2-1, reprezentativa Irlandei, în a patra optime de finală la Euro 2016, disputată pe stadionul din Lyon, iar naţionala antrenată de Didier Deschamps va juca în sferturile de finală împotriva învingătoarei dintre Anglia şi Islanda. Germania a învins cu 3-0 Slovacia în al doilea meci al zilei. Scorul zilei, 4-0, a fost înregistrat de Belgia, în disputa cu Ungaria. Este cea mai mare diferenţă de până acum a optimilor!

DECLARAŢIA SĂPTĂMÂNII - Vladimir PUTIN

Cum arată noua hartă a SALARIILOR minime în Europa. Sub ce sume NU poţi fi plătit!

Belgia şi Olanda au urcat în 2013 pe locurile doi şi trei după Luxemburg în topul salariilor minime din Europa, devansând Irlanda.

În ciuda celor două cresteri succesive ale salariului minim, la 750 si 800 lei, România rămâne a doua de la coadă în Europa, după Bulgaria. Cu nici 180 de euro pe lună, românii sunt la distanţa de 106 euro de locul trei - Lituania.

Cel mai mare salariu minim in Europa se plateste în Luxemburg si este de 1.874 euro, iar cel mai mic in Bulgaria- 159 euro, potrivit actualizarii operate de Eurostat in iulie 2013.

Daca vrei sa muncesti in Belgia, trebuie sa stii ca este ILEGAL sa fii platit sub 1.502 euro, iar in Olanda sub 1.478 euro.

In Irlanda NU poti fi platit cu mai putin de 1.462 euro, in Franta cu 1.430 euro, iar in Marea Britanie sub 1.190 euro.

Nu toate statele europene au un nivel minim al salarizarii, iar in unele dintre acestea se aplica doar partial, in cateva industrii.

Topul salariilor minime (iulie 2013)

1. Luxemburg -1.874 euro

2. Belgia -1.502 euro

3. Olanda - 1.478 euro

4. Irlanda - 1.462 euro

5. Franţa - 1.430 euro

6. Marea Britanie - 1.190 euro

7. Slovenia - 784 euro

8. Spania - 753 euro

Sursa: Eurostat, iulie 2013

                                                                           Cristian LAURENŢIU