Ziua Imnului Național, 29 iulie 2025!

 

La 26 august 1848, Comitetul Revoluționar din Țara Românească (Nicolae Bălcescu, Nicolae Golescu, C. A. Rosetti, Ioan Heliade Rădulescu), alături de alți bonjuristi ca Iosif Tell și Gheorghe Magheru (un adevărat haiduc) au stabilit ca tricolorul românesc (roșu: sângele vărsat pentru națiunea românească, galben: bogăția holdelor și a pământului, albastru: dorința de libertate a poporului român) sa fie culorile reprezentative ale Revoluției pașoptiste din Țara Românească și simbolul României. Toți revoluționarii pașoptiști din Valahia, în frunte cu Guvernul revoluționar, aveau pus tricolorul pe braț sau în piept. Steagul revoluționar pașoptist conținea cele trei culori amintite mai sus. Sensibil, încă de la 1848 s-a folosit denumirea de România (Țara Românească, și Moldova), ulterior, după Unirea de la 24 ianuarie 1859, sub Alexandru Ioan Cuza, Principatele Române au primit oficial titulatura de ,,Principatele Unite Țara Românească și Moldova”.

La 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea a fost cântat pentru prima oară imnul Deșteaptă-te române (Versuri: Andrei Mureșanu; Muzica: Anton Pann). Așa s-a împământenit, însă viitorul imn al României a fost citit și pus pe note în Casa Mureșenilor din Brașov, având la origine poemul Un răsunet, al lui Andrei Mureșanu, venit ca răspuns la o poezie a lui Vasile Alecsandri. Gazeta de Transilvania și Foaia pentru minte, inimă și literatură, în frunte cu George Barițiu, Nestorul gazetariei românești din Transilvania, au avut un rol fundamental în promovarea și publicarea poemului Un răsunet și a cântecului ,,Deșteaptă-te române „.

Din anul 1862, Principatele Române Țara Românească și Moldova au fost numite România, realitate consfințită după abdicarea domnitorului reformator Alexandru Ioan Cuza în data de 10 spre 11 februarie 1866 și venirea la conducerea României moderne a Prințului Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, viitorul rege al Monarhiei românești de sorginte germană.

Tricolorul românesc a fost arborat în timpul Primului și Celui de-al Doilea Război Mondial.

În imagini avem simbolul Bătăliei de Pauliș, ridicat pe locul unde au avut loc lupte crâncene între elevii-militari din Detașamentul Pauliș și armatele aliate hortyste și germane. Lupta a avut loc după 23 august 1944, întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste, ieșirea din alianța cu Puterile Axei și alianța cu statele Națiunilor Unite, mai exact între 11- 26 septembrie 1944, pentru apărarea Defileului Mureșului (pe linia Ghioroc-Cuvin-Cladova- Miniș-Paulis-Arad). Timp de mai multe zile, armata română a luptat, în inferioritate numerică, împotriva unui inamic net superior ca tehnică militară și număr de soldați.

 Sub deviza Bătăliei de la Mărășești, din timpul Primului Război Mondial, soldații români din Detașamentul Păuliș au scris o pagină de istorie prin deviza: ,,NICI PE AICI NU SE TRECE”!

Străbunicul meu din partea tatălui, Grigore Săvulescu, a luptat în celebrul Detașament de la Păuliș, a ieșit din încercuire, au fost trădați de ungurii de etnie rromă, iar după terminarea războiului, ca veteran de război, a mers în fiecare an la Mausoleul de la Păuliș, unde s-a întâlnit cu camarazii de arme, au depănat amintiri și au participat la sărbătoarea anuală ce se organiza în amintirea faptelor de arme pentru eliberarea Ardealului de Nord-Vest de sub ocupația hortystă.

Asta înseamnă Drapelul și Imnul românesc: Jertfă, Sacrificiu, Onoare și Demnitate umană.

După Revoluția din Decembrie 1989, mai exact din anul 1991, ,,Deșteaptă-te române ” a devenit imnul național de stat pentru o țară trecuta prin ,,foc și sabie”.

Răducu Ruseț

Ziua Imnului Național a fost marcată în Baia Mare

Ziua Imnului Național al României a fost marcată vineri, 29 iulie, în Baia Mare, printr-o ceremonie publică desfășurată în Piața Tricolorului, pe platoul Palatului Administrativ. Evenimentul a fost organizat de Instituţia Prefectului- Judeţul Maramureş, Primăria municipiului Baia Mare şi Garnizoana Baia Mare, și prezentat de Ioana Teodorescu, consilier în cadrul Cancelariei Prefectului.

          Manifestarea a început cu  prezentarea onorului subprefectului judeţului Maramureş, Alexandru Bondrea, salutul drapelului de luptă şi  trecerea în revistă a Detasamentului de Onoare. Binecuvântarea  şi rugăciunea  pentru poporul român au fost oficiate de preotul militar Achim Daniel. Clara Guseth, directorul Direcției Județene Maramureș a Arhivelor Naționale, a vorbit despre istoricul și semnificația Zilei Imnului Național al României.

          Subprefectul Alexandru Bondrea a rostit o alocuțiune, precizând, printre altele: “Sunt 26 de ani de când, eliberați de dictatură, ne simțim liberi să rostim versurile acestea profund patriotice. Imnul Național, chiar dacă nu este deloc “tânăr”, trezește și azi emoțiile celor care îl cântă sau îl ascultă. La diferite ocazii, de la competițiile sportive la ceremoniile oficiale, ''Deșteaptă-te române!'' are puterea de a crea între români legături invizibile, o anumită solidaritate, și de a potența sentimentul apartenenței la același neam. Simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului, Imnul Național își îndeplinește cu prisosință menirea, aceea de a fi reprezentativ și de a fi unanim acceptat de poporul care l-a adoptat. Iar noi avem datoria de a-l cânta cu mândrie și respect în ocazii precum cea de azi.” 

În continuare, au rostit discursuri Doru Ioan Dăncuș, vicepreședintele Consiliului Județean Maramureș și Marinel Rob, primarul interimar al Municipiului Baia Mare. În cinstea Zilei Imnului Național, dar și pentru a marca 12 ani de activitate, Fanfara Municipală (dirijor, Florian Mătăsaru; solistă, soprana Cristina Ioan) a susținut un moment muzical. Apoi, alături de fanfară, întreaga asistență a intonat Imnul Național.

Evenimentul s-a încheiat cu defilarea Detașamentului de Onoare.

Instituția Prefectului – Județul Maramureș