Sub semnul “ Din suflet prin Cuvânt“

Lansare de carte

            Luni, 19 august, când ziua se îngemăna cu amurgul, pe Terasa din interiorul Palatului Banffii ( Muzeul de Artă din Cluj-Napoca) a avut loc un eveniment cultural deosebit ce s-a dorit, la propunerea scriitorului Al. Florin Ţene, preşedintele Ligi Scriitorilor Români, a se desfăşura şi sub semnul apropiatei sărbători a Zilei Naţionale a Limbii Române, din 31 august,   iniţiată de Corneliu Leu la care a participat ca fondator şi Liga Scriitorilor.

            În cadrul acestei manifestări literar-artistice, deschisă de jurnalistul Claudiu Pădurean au fost lansate două cărţi de excepţie: “ Geneza“ de Ioan Ciorca, prima carte, dintr-o serie de 21 de volume aparţinând colecţiei “Carte pentru suflet “, apărută sub egida Asociaţiei cultural creştin umanitară “Ars Vivat “, din Ulmeni-Maramureş. Fiind vorba de Cărţile Scripturii în prima adaptare integrală  în versuri din literatura română, şi studiul preotului stavrofor Radu Botiş “Aspecte pedagogice şi catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Iisus Hristos”. Despre cele două cărţi au vorbit: Claudiu Pădurean, Mihaela Rotaru, Ioan Ciorca, pr.Radu Botiş, prof.Valeria Oros şi George Terziu. 

            Traian Corneanu (a susţinut o alocaţiune despre folcloristul Emil Gavriş ). Al.Florin Ţene, membru corespondent al Academiei Americană Română, cu această ocazie a înmânat preotului Radu Botiş, membru Ligi Scriitorilor, Filiala Maramureş, medalia”Virtutea Literară “, semn de recunoştiinţă pentru activitatea depusă în promovarea culturii şi a educaţiei moral-creştine în rândul tinerilor. Al.Florin Ţene a încheiat cuvântarea  cu poemul “Gloria Limbii Române “, poem apărut în presa literară cu ocazia apropiatei Zilei Naţionale a Limbii Române.

            Manifestarea, apreciată de numerosul public prin vii aplauze, a fost onorată  cu prezentarea unui CD dedicat memoriei lui Emil Gavriş, conţinând o parte din piesele acestuia, iar cântăreaţa Andreia Botiş, cunoscută din emisiunile TV ale realizatoarei Marioara Murărescu, a susţinut un recital de melodii populare maramureşene.

                                                                                              Prof. Antonia Bodea

LANSARE de CARTE CU SPRIJINUL ASOCIAŢIEI „ ARS VIVAT” ULMENI

LUNI, 19 AUGUST, ORA 19, LA TERASA DESCHISĂ DIN INCINTA MUZEULUI DE ARTĂ DIN CLUJ-NAPOCA (PALATUL BÁNFFI, PIAŢA UNIRII NR. 30) VA AVEA LOC LANSAREA CĂRŢII

                                                                     „GENEZA” 

PRIMA DINTR-O SERIE DE XXI DE VOLUME APARŢINÂND COLECŢIEI

CARTE PENTRU SUFLET. APĂRUTĂ SUB EGIDA ASOCIAŢIEI CULTURAL CREŞTIN UMANITARE „ARS VIVAT”, COLECŢA REUNEŞTE CĂRŢILE SCRIPTURI ÎN PRIMA ADAPTARE INTEGRALĂ ÎN VERSURI, DIN LITERATURA ROMÂNĂ, REALIZATĂ DE SCRIITORUL CLUJEAN IOAN CIORCA ( foto).

    CU ACEASTĂ OCAZIE, PREOTUL STAVROFOR RADU BOTIŞ VA LANSA CARTEA

„ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS”. DE ASEMENEA, ÎN MEMORIA FOLCLORISTULUI EMIL GAVRIŞ, PREOTUL ŞI SCRIITORUL  RADU BOTIŞ VA PREZENTA UN CD CU O PARTE DIN PIESELE ACESTUIA, IAR CÂNTĂREAŢA ANDREIA BOTIŞ VA SUSŢINE UN RECITAL DE MELODII POPULARE MARAMUREŞENE! DOAMNE AJUTĂ!

                                                                              G.D.L.

DOMNULUI PROFESOR VIOREL ROGOZ , … CU DRAGOSTE

 Preocupările mele din ultima vreme legate de înfiinţarea muzeului satului codrenesc Oarţa de Sus m-au obligat şă mă iniţiez şi în etnologie, ştiinţă fără de care nu pot descifra “poveştile” pe care le reprezintă şi le prezintă fiecare obiect din colecţie. Nu poţi, de exemplu, să explici  simbolurile de pe minunatele ştergări codreneşti decât după un studiu, măcar sumar, al etnologiei. Or eu mi-am propus să pot prezenta vizitatorilor “povestea” tuturor obiectelor din muzeu, simpla lor vizualizare nefiind suficientă pentru a crea sentimente şi emoţii.

Demersul nu a fost prea dificil pentru că în întâmpinarea mea au venit oameni de suflet şi  initiati  în domeniu, dispuşi să mă ajute şi să mi se alăture. Între aceştia d-nele Malvina Madar Iederan şi Janeta Ciocan de la Muzeul Etnografic din Baia Mare, d-na Maria Georgeta Iuga. Preşedinta Academiei de Arte Tradiţionale a Maramureşului şi fiica domniei sale, dr. Anamaria Iuga,  de la Muzeul Ţăranului Român, doamna prof. univ.dr. Delia Suiogan și dl.prof. univ.dr. Viorel Rogoz de la Universitatea de Nord din Baia Mare.

            Viorel Rogoz mi-a fost coleg de liceu la Cehu Silvaniei, prin anii ’60,  domnia sa având originea în  satul Giurtelecul Hododului, aproape de “capitala” raionului de pe atunci, în Ţara Codrului. N-am apucat ca elev să-l cunosc, am auzit doar că a absolvit Filologia şi că studiază folclorul zonei. Am dorit însă mereu să-l cunosc şi prilejul a apărut recent. Ne-am întâlnit de 3 ori şi am comunicat telefonic sau pe internet.

            Încă de la prima îmtâlnire m-a impresionat foarte puternic. Venise la Oarţa de Sus să viziteze muzeul satului. Auzise de el şi nu s-a putut abţine să nu-l viziteze, mai ales că toată viaţa şi-a dorit un muzeu al Ţării Codrului, desigur într-o viziune mult mai amplă şi la standarde europene. Ca vizitator  părea că era acasă, că mai fusese aici, iar “poveştile” exponatelor au curs una după alta. S-a hotărât pe loc să mi se alăture, determinat probabil şi de experienţele anterioare. Duminica trecută ne-am întâlnit din nou la Cehu Silvaniei, îmi adusese o parte a colecţiei revistei Acolada şi am reluat discuţiile pe marginea proiectelor legate de Codru. Mi-am exprimat dorinţa de a lua parte măcar la unul din cursurile domniei sale. Surprinzător, m-a invitat chiar pentru data de marţi, 16 octombrie 2012. Ceea ce am trait în cele două ore la cursul de etnologie al prof.Viorel Rogoz a fost impulsul de a scrie acest material. Aşa cum spun codrenii “trebe şi zâc”, nu mă pot abţine “şi nu zâc”.

            Mi-am invitat şi prieteni, pe scriitorul ing.Milian Oros, fost colonel-electronist într-o unitate de elită a armatei, pe Traian Oros şi pe prof. Victor Becheanu de la Cehu Silvaniei, pe

 preotul Radu Botiş şi pe fiica sa Andreea de la Ulmeni, pe scriitorul Ioan Meteş Morar din Baia Mare. Regret că n-am invitat mai mulţi. Cu toţii ne-am trezit pentru două ore studenti, colegi cu  cei din anul I ai secţiei de Etnologie de la Facultatea de Litere.

            Domnul profesor şi-a ţinut cursul de iniţiere în Etnologie, un curs fascinant. A fost şi etnologie şi literatură  şi istorie şi semantică şi politică și antropologie, şi multe alte domenii.  Am călătorit  în timp şi spaţiu. Au fost opriri şi-n antichitate şi-n evul mediu şi în  Troia şi în America Precolumbiană. Au fost recitări din Iliada,dar şi din Ţiganiada, poezii populare superbe. Am fost initiat  chiar în etnobotanică, etnolingvistică, etnoistorie, etnoiatrie, etnologie juridică, psihanaliza miturilor, istoria religiilor, știința tipologiilor și arhetipurilor.  Expunere frumoasă, cursivă. Suflet mare. Linişte totală, concentrare totală. Şi latină şi franceză şi maghiară. Enciclopedii, cărţi, dicţionare. Cuvinte,propoziţii,fraze. Declinări, conjugări, analize gramaticale morfologice şi sintactice. Sute şi sute de informaţii. S-a relevat eruditul, docentul. Mi-a adus aminte de profesorii mei de la Universitatea  din Cluj, de studenţia mea, de dragostele mele. Şi glume şi zâmbet. Un chip senin. Un PROFESOR !

            La finalul celor două ore ne-am implicat şi noi, bodaviştii, Am pus la cale multe. Principalul câştig va fi implicarea studenţilor în cercetarea etnologică a Ţării Codrului, entitate foarte dragă nouă, din păcate totdeauna neglijată. Poate vom reuşi noi, codrenii,  să ne construim o ţară a noastră. Nu o ţară “ca afară” ci o ţară “ca odinioară”, o ţară a frumosului şi bunului simţ, o ţară în care să avem doar cele 10 legi lăsate de Iisus.

            Nu pot trece cu vederea un lucru extraordinar. La liceul din Cehu Silvaniei şi eu şi Viorel am avut un profesor de Limba  Română remarcabil. S-a numit Silviu Pop. La orele domniei sale venea încărcat de cărţi. Din acelea editate de “Biblioteca pentru toţi”. Costau cinci lei. Ni le vindea “pe caiet”. Le plătea de multe ori domnia sa       . Viorel Rogoz a venit de la Satu Mare cu o maşină de cărţi pentru studenții săi. Încă o dată : PROFESOR.

            Este păcat, după părerea mea, că prea puţini băimăreni au cunoştinţă de acest curs de etnologie. Unii nu ştiu nici măcar că aceste cursuri sunt “open” şi că pot să asiste la ele. Or, să ai un asemenea profesor în Baia Mare, este o adevărată binecuvântare. Eu de bună seama voi mai merge, mai ales că tema următoare va releva lumea fascinantă a aromânilor, istroromânilor şi meglenoromânilor, fraţi de-ai nostri pierduţi printre străini.

           

    Dl. ing. col. Milian Oros, scriitor, preşedintele Asociaţiei Culturale “Bodava” :

            Cursul a început simplu, cu discuţii asupra unui dicţionar de specialitate pe care amfitrionul nostru a „puricat-o” atent şi la obiect, încercând să implice în această discuţie, cum era şi firesc, studenţii prezenţi. Am fost surprins de timiditatea acestora. Aveau în faţă o adevărată enciclopedie şi nu doar în domeniul etnologiei şi , cu atât mai mult, ar fi trebuit să profite de situaţie şi „s-o stoarcă” de cât mai multe informaţii.

            În decurs de două ore, dl. prof. Viorel Rogoz, un adevărat orator, ne-a plimbat prin istorie, literatură clasică şi modernă, mituri greceşti şi romane, mitologie , religie, folclor şi nu în ultimul rând prin vasta sa experienţă de viaţă. Ascultându-l nu m-am mirat de loc că mi-am pierdut reperele temporale! În unele momente, preţ de-o clipă, mi-am amintit de dascălii mei dragi, de lumea minunată a studenţiei şi pentru asta îi mulţumesc. În semn de recunoştinţă i-am oferit cu drag romanul meu, Bodava, inspirat din legendele, poveştile şi eresurile Ţării Codrului. În cuvântul rostit în faţa noilor mei „colegi” am prezentat scopurile Asociaţiei Culturale „Bodava”, mărturisindu-mi slăbiciunea pentru studiul obiceiurilor şi folclorului  strămoșesc. Lucrările cum sunt cele ale fraților Botiș, un preot și un profesor îngemănați cu Ulmeniul, Săplacul sau Chelința, ale profesorului Victor Becheanu, ale lui Traian Oros şi ale prof.Traian Rus, un etnoarheolog sedus de frumusețile Codrului și tainele satului Oarței de Sus, adevărat Macondo împietrit în  pământ românesc, le-am considerat capabile să exprime în mare parte valoarea autentică a ceea ce am moştenit de-a lungul timpului de la oamenii locului, dar cred că domeniul acesta este atât de vast încât ar mai fi multe aspecte de cercetat. I-am invitat cu plăcere să vină alături de societatea Bodava pentru a studia zona noastră, iar studiile lor să pună în evidenţă cât mai multe trăsături culturale arhaice moştenite, care de fapt descriu forme culturale cu adevărat autentice.

            Andreea Botiş, elevă, clasa a XII-a:

            Aş numi studenţia  o binecuvântare pentru toţi cei care vor să descopere „lumea nouă”. Desfătare în planul împlinirilor intelectuale şi nou reper pentru viaţă. Univers la care suntem invitaţi să participăm tocmai pentru ca lumea în care  trăim să ne bucure. Cele dobândite de la erudiţii naţiei nostre ne pot oferi un viitor bazat pe cunoştinţe, pe valori sacre şi mai ales pe dăruirea de sine.

            Tatăl meu, pr. Radu Botiş, invitat de oameni ai locului nost’, prof. Univ. Viorel Rogoz, prof.Traian Rus, scriitorul Milian Oros, m-a luat şi pe mine la cursul de etnologie de la Universitatea de Nord. Acolo am văzut LUMINA . Sunt româncă prin Maramureşul fiinţei mele. Sunt la mine acasă şi nimeni nu-mi va putea răpi acest privilegiu.

  Prof. Victor Becheanu, Cehu Silvaniei:

            Baia Mare. Zi de octombrie senină şi caldă. Pătrundem pe aleea unui parc. Mulţime de tineri  : unii intră, alţii ies din clădire. Pe frontispiciul acesteia se putea citi : „Universitatea  de Nord  -  Baia Mare „

            Printr-o înţelegere tăinuită cu dl. prof. Dr. Viorel Rogoz avem voie să intrăm într-o sală de curs. Ne strecurăm şi noi printre tinerii care intră şi iată-ne ajunşi în sala  cu  pricina. Eram vreo şase musafiri necunoscuţi : un profesor, un preot, un inginer, o elevă, un poet şi un iubitor de folclor. Studenţii n-au părut prea curioşi, dovadă că sunt obişnuiţi cu asemenea situaţii, fiind vorba de Anul I de la Filo- etnologie.

            Dl. profesor apăru îndată şi după momentul pregătitor anunţă intenţia de a lămuri cu mai multă claritate noţiunile de „dicţionar” şi „glosar”. Drept material didactic foloseşte lucrarea lui Dorin Ştef „Dicţionar de regionalism şi arhaisme din Maramureş”, ed. Ethnologică, Baia Mare, 2011.

            Cu un tact pedagogic desăvârşit, competenţă şi rigurozitate  ştiinţifică, dl. prof. Rogoz recurge la interdisciplinaritate pentru a convinge studenţii că cel care încearcă realizarea unui dicţionar trebuie să cunoască mai multe limbi – clasice şi moderne. Procedând astfel, profesorul pune în evidenţă meritele, dar şi erorile dicţionarului relizat de Dorin Ştef.

            Disertaţia ne-a plimbat  pe toţi prin diferite epoci istorice, pe diferite meridiane ale globului, prin diferite domenii ale ştiinţei şi artei, de la popoarele antice până la cele moderne.  Drumul de la „buhai” la „sâmbră” a fost parcurs  pentru a clarifica cu argumente ştiinţifice termenii de „dicţionar” şi „glosar”.

            Intersant, palpitant, amuzant, reconfortant! O  lecţie pentru toate vârstele.

            La finalul cursului  s-au stabilit proiecte comune, iar studenţilor li s-au oferit cărţi.

                                 Prof.Traian Rus, vicepreşedinte A.C. Bodava     

                  

A trecut peste noi şi ediţia a VI-a a Festivalului „Florile Someşului” Mireşu Mare

 Într-o superbă zi de octombrie, într-o comună importantă a Ţării Chioarului, a avut loc cea de-a VI-a ediţia a Festivalului concurs pentru copii „Florile Someşului”. După parada portului popular la care au participat 13 ansambluri folclorice, în ordinea intrării: „Măgura” din Cerneşti, câştigătorii Marelui Premiu la ediţia precedentă conduşi de instructor Radu Roman şi însoţiţi, spre susţinere morală de primarul Nelu Vasile Şovre, formaţia „Mugurii Codrului” din Băiţa de sub Codru, formaţia „Cetăţuia” din Berchezoaia, instructor Marius Coste, „Urmaşii lui Pintea” din Cavnic, „Fisculaşul” din Dumbrăviţa, formaţia „Mălinul” din Bozânta Mare, „Doina Chioarului” din Şomcuta Mare condus de prof. Ioan Coteţ, formaţia „Dănţăuşii” din Preluca Nouă, formaţia „Romano ilorro” Şomcuta Mare, Ansamblul „Doruleţul” din Baia Mare, instructor Grigore Simionca, formaţia „Cununa Chioarului” – Satulung, instructor Raul Bogdan şi formaţia „Mugurii Codrului”- Mireşu Mare, instructor Gheorghe Mureşan.

         Doar zece solişti „s-au încumetat” pentru a câştiga Marele Premiu: Lorena Şut, Gabriela Artusătan, Arina Şepci, Carina Bartha, Denisa Botiş, Maria Duciuc, Denisa Cliţan, Bianca Botişan, Roxana Rus, Giulia Giurgi, Ioana Mărginaş şi Natalia Cozma.

         La festivitatea de deschidere, prezentatoarea spectacolului doamna prof. Emilia Pop, a dat cuvântul celui dintâi din comună, adică primarului Virgil Prună, care a urat oaspeţilor, mirişenilor un bun venit la această manifestare culturală la care a pus umărul încă de la prima ediţie şi a prezentat apoi personalităţile care au onorat acest eveniment: senator Sorin Marius Bota, consilier judeţean Călin Matei, consilier judeţean Anton Rohian, primarii Nelu Şovre din Cerneşti, Ioan Buzdugan din Remetea Chioarului, consilieri locali şi ing. Ioan Mătieş, candidat în Parlamentul României.

          Primele note muzicale, parcă coborâte din Cer, au fost auzite de mulţimea de lume prezentă la semnalul maestrului Vasile Goci, taragotist de super-valoare la Ansambul Naţional „Transilvania” din Baia Mare. A fost înconjurat de instrumentişti de acelaşi calibru: Sorin Rad, Teofil Rad, Petrică Filip, Claudiu Trif şi Vasile Ciucur, care prin prestaţia lor au ajutat  talentaţii dar tinerii solişti să treacă peste emoţii.

         După aproximativ patru ore de concurs, juriul format din: Ştefan Mariş- preşedinte, interpreta Leontina Dorca, prof. Clara Săcălean, prof. Lucica Mogoş şi prof. Vasile Cupşa au stabilit următoarele premii:

Premii speciale ale juriului pentru soliști:

1.         Clițan Denisa – Buciumi

2.         Botiș Denisa – Gârdani

Mențiune- Solista  Artusătan Gabriela – Groși
Premiul II – Duciuc Maria – Bistra

Premiul III – Cozma Natalia – Iadăra

Premiul I –  Botișan Bianca – Baia Mare (foto 1)

Formații:

Premii ale juriului:

1.“ Doina Chioarului” - Șomcuta Mare, instr. Prof. Ionel Coteț

2.”Urmașii lui Pintea” – Cavnic, instr. Prof. Monica Puha

Marele premiu: (pentru ansambluri) “Cununa Chioarului” Satulung, director Mihai Zmicală (foto 2)

     Mențiune – “Romano ilorro” Șomcuta Mare, Grădinița de la Școala nr. 2, instructori ed. Otilia Ștefan şi ed. Hosu Felicia.

Premiul III – “Dorulețul”- Baia Mare, instructor Grigore Simionca

Premiul II – Formatia “Cetățuia”- Berchezoaia, instructor Marius Coste

     Premiul I - Formația  “ Mugurii Codrului”- Mireșu Mare, instructor Gheorghe  Mureșan și Emilia Pop.

      De multe ori m-am întrebat ce este cântecul popular şi astăzi, văzând atât de mulţi tineri, mi-am dat seama că prin tinereţea lui, nu te lasă să îmbătrâneşti niciodată. Oare nu este îndeajuns?!

           În afara concursului au evoluat Anuţa Iuga , mult aplaudată de publicul spectator, Alice Zaha din Mireşu Mare, Călina Şimon din Baia Mare, Grupul vocal-instrumental de pe lângă Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” şi solista Alina Moldovan, iar la finalul spectacolului, într-o atmosferă pur românească ne-a cântat „Doina lui Lucaciu” minunata şi talentata Andreea Botiş din Ulmeni.

        Cea de-a VI-a ediţie a Festivalului „Florile Someşului”, deşi a avut concurenţi doar din zonele apropiate Chioarului, a fost un succes şi merită nota zece atâta timp cât Consiliul local nu acordă un buget onest unui festival pentru copii care devine din ce în ce mai cunoscut.

         În fapt, cântecul popular a fost stânca dar şi singura alinare a poporului român în faţa cotropirilor de care am avut parte, indiferent cum s-au numit de-a lungul istoriei acestea.

                                                                                     Gelu DRAGOŞ

                                                                                     Mihai POPAN