Asociatia Pro Consumatori a realizat un studiu privind calitatea branzeturilor, prin care isi propune sa ii invete pe consumatori sa inteleaga eticheta produselor alimentare astfel incat sa faca achizitii in cunostinta de cauza.
Analizele realizate de expertii APC au condus la descoperirea urmatoarelor substante in unele sortimente de branzeturi:
-Folosirea amidonului in reteta unor sortimente de branza mozzarella de catre unii producatori induce in eroare consumatorul deoarece Mozzarella se obtine numai din lapte, fara adaosuri de alta natura;
-Folosirea natamicinei (E 235) in unele sortimente de branza maturata cu pasta sem-itare, acest aditiv alimentar este folosit ca si conservant artificial cu actiune antibiotica, antifungica, fiind suspect de favorizarea dezvoltarii unor agenti microbieni patogeni. Totodata, poate provoca greata, voma, anorexie, diaree si iritarea pielii;
-Folosirea in unele sortimente de branza maturata cu pasta semi-tare a unui aditiv (E 1105) realizat din proteine extrase din oua, cunoscut sub denumirea de lysozyme si care poate provoca reactii alergice;
-Folosirea clorurii de calciu (E509) in unele sortimente de cascaval, ca potentiator de arome, agent de intarire si acidifiant.
-Folosirea nitratului de sodiu in unele sortimente de branzeturi semi-tari. Unele studii au aratat ca exista riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.
"Cheagul chimic este mai ieftin, iar tentatia inlocuirii cheagului este iminenta. Unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice (mai exact substanta de coagulare, inlocuitor de cheag) este clorura de calciu, cu formula chimica CaCl2, (mai exact CaCl2(H2O)x, unde x = 0, 1, 2, 4, si 6), o sare a calciului cu acidul clorhidric. In toate variantele, clorura de calciu se dizolva foarte bine in apa. In principiu, sarea respectiva este higroscopica (avida de apa), deci se foloseste foarte mult ca desicant (absorbant al umezelii). Clorura de calciu se obtine din calcar, prin reactie cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obtinerea sodei. Cea mai larga utilizare, in ultimii si viitorii ani, a clorurii de calciu vizeaza prevenirea formarii ghetii si indepartarea acesteia de pe sosele; fata de sarea obisnuita (clorura de sodiu - NaCl), proprietatile clorurii de calciu o fac mult mai eficienta in lupta cu adversitatile iernii pe sosele (este eficienta pana la temperaturi de minus 52 grade Celsius), astfel ca peste jumatate din productia mondiala de clorura de calciu se foloseste in acest scop.
Pentru variatele sale proprietati se mai foloseste: la dedurizarea apei din bazine de inot sau din bazine cu fauna marina, in industria chimica la producerea altor substante chimice, in constructii, industria de foraj si metalurgie, in medicina la tratarea intoxicatiei cu magneziu si foarte multe utilizari are in industria alimentara, unde are codul european E509 ca aditiv (agent de intarire, de sporire a fermitatii tesuturilor – pulpele fructelor din conservele de legume, pasta de branza tofu, dar si pentru producerea unui inlocuitor de caviar din sucuri de legume si fructe, ingredient in bauturile sportivilor etc. O utilizare speciala vizeaza sterilizarea masculilor de la speciile animale, prin injectarea unei solutii de clorura de calciu", explica Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Stiintele Consumatorului si Managementul Calitatii, ASE Bucuresti. Preluare SuntFericita.ro
Studiul integral poate fi citit AICI.
dr. Iulian COZA
Se afișează postările cu eticheta brânzeturi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta brânzeturi. Afișați toate postările
vineri, 8 iulie 2016
joi, 9 iulie 2015
Brânzeturile produse în fabrica de la Ţaga ajung pe piaţa clujeană
“În
acest moment, procesăm 6.000 de litri de lapte pe săptămână de la trei ferme
din zona Ţaga şi producem 600 de kilograme de brânzeturi. Avem capacitatea
totală de a procesa 12.000 de litri de lapte şi de a produce 1.200 de kilograme
de brânzeturi”, a precizat Călin Fărgaciu, directorul executiv al
Cooperativei Someş-Arieş.
Brânzeturile produse în fabrica de la
Țaga și maturate în grota în care trăiește Brevibacterium
linens (bacteria care ajută la fermentarea laptelui și
formarea unor brânzeturi de o consistență cremoasă) pot fi găsite, din această
săptămână în magazinele care aparțin fimelor membre ale AgroTransilvania
Cluster. Printre aceastea se află standul AgroTransilvania din Iulius Mall,
Carmangeria Moldovan, Mariflor, Bonas și Everest.
“Brânzeturile
produse în fabrica de la Ţaga vor putea fi cumpărate
peste 10 zile şi din Carrefour Polus”, a
declarat Ciprian Morcan, reprezentant AgroTransilvania Cluster.
Fabrica
de Brânzeturi de la Ţaga a fost redeschisă
la sfârşitul lunii noiembrie 2014. Acest lucru a fost posibil în urma
acordului semnat pe 29 august 2014 de FrieslandCampina România și
Fabrica de Brânzeturi Transilvania, care s-a născut
din asocierea dintre AgroTransilvania Cluster și
Cooperativa Agricolă Someș
Arieș.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
