Se afișează postările cu eticheta brânzeturi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta brânzeturi. Afișați toate postările

vineri, 8 iulie 2016

Studiu APC: Ce pericol se ascunde în brânzeturi ?!

Asociatia Pro Consumatori a realizat un studiu privind calitatea branzeturilor, prin care isi propune sa ii invete pe consumatori sa inteleaga eticheta produselor alimentare astfel incat sa faca achizitii in cunostinta de cauza.


Analizele realizate de expertii APC au condus la descoperirea urmatoarelor substante in unele sortimente de branzeturi:
-Folosirea amidonului in reteta unor sortimente de branza mozzarella de catre unii producatori induce in eroare consumatorul deoarece Mozzarella se obtine numai din lapte, fara adaosuri de alta natura;
-Folosirea natamicinei (E 235) in unele sortimente de branza maturata cu pasta sem-itare, acest aditiv alimentar este folosit ca si conservant artificial cu actiune antibiotica, antifungica, fiind suspect de favorizarea dezvoltarii unor agenti microbieni patogeni. Totodata, poate provoca greata, voma, anorexie, diaree si iritarea pielii;
-Folosirea in unele sortimente de branza maturata cu pasta semi-tare a unui aditiv (E 1105) realizat din proteine extrase din oua, cunoscut sub denumirea de lysozyme si care poate provoca reactii alergice;
-Folosirea clorurii de calciu (E509) in unele sortimente de cascaval, ca potentiator de arome, agent de intarire si acidifiant.
-Folosirea nitratului de sodiu in unele sortimente de branzeturi semi-tari. Unele studii au aratat ca exista riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.

"Cheagul chimic este mai ieftin, iar tentatia inlocuirii cheagului este iminenta. Unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice (mai exact substanta de coagulare, inlocuitor de cheag) este clorura de calciu, cu formula chimica CaCl2, (mai exact CaCl2(H2O)x, unde x = 0, 1, 2, 4, si  6), o sare a calciului cu acidul clorhidric. In toate variantele, clorura de calciu se dizolva foarte bine in apa. In principiu, sarea respectiva este higroscopica (avida de apa), deci se foloseste foarte mult ca desicant (absorbant al umezelii). Clorura de calciu se obtine din calcar, prin reactie cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obtinerea sodei. Cea mai larga utilizare, in ultimii si viitorii ani, a clorurii de calciu  vizeaza prevenirea formarii ghetii si indepartarea acesteia de pe sosele; fata de sarea obisnuita (clorura de sodiu - NaCl), proprietatile clorurii de calciu o fac mult mai eficienta in lupta cu adversitatile iernii pe sosele (este eficienta pana la temperaturi de minus 52 grade Celsius), astfel ca peste jumatate din productia mondiala de clorura de calciu se foloseste in acest scop.

Pentru variatele sale proprietati se mai foloseste: la dedurizarea apei din bazine de inot sau din bazine cu fauna marina, in industria chimica la producerea altor substante chimice, in constructii, industria de foraj si metalurgie, in medicina la tratarea intoxicatiei cu magneziu si foarte multe utilizari are in industria alimentara, unde are codul european E509 ca aditiv (agent de intarire, de sporire a fermitatii tesuturilor – pulpele fructelor din conservele de legume, pasta de branza tofu, dar si pentru producerea unui inlocuitor de caviar din sucuri de legume si fructe, ingredient in bauturile sportivilor etc. O utilizare speciala vizeaza sterilizarea masculilor de la speciile animale, prin injectarea unei solutii de clorura de calciu", explica Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Stiintele Consumatorului si Managementul Calitatii, ASE Bucuresti.  Preluare      

Studiul integral poate fi citit AICI.

                                                                                dr. Iulian COZA

joi, 9 iulie 2015

Brânzeturile produse în fabrica de la Ţaga ajung pe piaţa clujeană


Fabrica de brânzeturi de la Ţaga, redeschisă de Cooperativa Someş-Arieş în colaborare cu AgroTransilvania Cluster, produce și distribuie produsele sub marcă proprie sau sub mărcile deţinute de Fiesland Campina prin intermediul membrilor AgroTransilvania Cluster. Este vorba despre brânzeturile Moeciu, Bobâlna, Produs de Ţaga, Fizeş şi Năsal.

“În acest moment, procesăm 6.000 de litri de lapte pe săptămână de la trei ferme din zona Ţaga şi producem 600 de kilograme de brânzeturi. Avem capacitatea totală de a procesa 12.000 de litri de lapte şi de a produce 1.200 de kilograme de brânzeturi”, a precizat Călin Fărgaciu, directorul executiv al Cooperativei Someş-Arieş.
Brânzeturile produse în fabrica de la Țaga și maturate în grota în care trăiește Brevibacterium linens (bacteria care ajută la fermentarea laptelui și formarea unor brânzeturi de o consistență cremoasă) pot fi găsite, din această săptămână în magazinele care aparțin fimelor membre ale AgroTransilvania Cluster. Printre aceastea se află standul AgroTransilvania din Iulius Mall, Carmangeria Moldovan, Mariflor, Bonas și Everest.
“Brânzeturile produse în fabrica de la Ţaga vor putea fi cumpărate peste 10 zile şi din Carrefour Polus”, a declarat Ciprian Morcan, reprezentant AgroTransilvania Cluster.


Fabrica de Brânzeturi de la Ţaga a fost redeschisă la sfârşitul lunii noiembrie 2014. Acest lucru a fost posibil în urma acordului semnat pe 29 august 2014 de FrieslandCampina România și Fabrica de Brânzeturi Transilvania, care s-a născut din asocierea dintre AgroTransilvania Cluster și Cooperativa Agricolă Someș Arieș.