Se afișează postările cu eticheta chinezii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta chinezii. Afișați toate postările

luni, 23 martie 2020

Cum au copiat chinezii cercetările referitoare la Covid-19 de la Centrul OncoGen din Timişoara



Cercetătorii de la Centrul de Terapii Genice şi Celulare în Tratamentul Cancerului OncoGen din Timişoara au anunţat în luna ianuarie a acestui an că au realizat o strategie de vaccinomică personalizată pentru noul coronavirus, rezultatele acestor cercetări fiind puse gratis la dispoziţia producătorilor de vaccinuri interesaţi.
Directorul OncoGen, prof. Virgil Păunescu, a explicat la acea vreme că cercetătorii timişoreni au postat public rezultatele cercetării, pentru ca producătorii de vaccinuri care sunt interesaţi să elaboreze un vaccin anti-coronavirus.
În 8 februarie cercetătorii timișoreni au scris într-o publicație de specialitate un articol care descrie tehnologia de producere a unui vaccin împotriva Covid-19. Totul fusese însă postat și pe site-ul oncogen.ro cu aproximativ două săptămâni înainte. Ei bine, în 3 martie, un grup de cercetători chinezi au publicat un articol aproape identic, într-o altă revistă de specialitate, fără să acorde credit cercetătorilor români. Ba mai mult, ei au pus chiar și sintagma “All Rights Reserved” (Toate drepturile rezervate) pe ceea ce publicaseră, deși era copiat la punct și virgulă din lucrarea cercetătorilor români.
”În data de 4 Februarie am fost contactați de Ambasada Chinei în România cu rugămintea de a colabora cu cercetătorii chinezi la punerea în practică a acestei tehnologii. Noi am fost de acord și avem corespondență pentru a dovedi acest lucru. Dar nu am fost de acord ca ei să își însușească rezultatele muncii noastre și apoi să adauge “All Rights Reserved”.”, au scris cercetătorii timișoreni pe pagina de socializare OncoGen.
Directorul OncoGen, prof. Virgil Păunescu, susţine că sunt foarte multe metode şi tehnologii pentru a ajunge la un vaccin sau la o soluţie, iar OncoGen a pus public la dispoziţie oferta sa, care este mai puţin obişnuită, pentru că nu provine din vaccinarea împotriva virusurilor, ci din vaccinurile antitumorale, care sunt mai dificil de obţinut decât vaccinurile antivirale.
Potrivit cercetătorilor timișoreni, pornind de la profilul genetic al populaţiei din România se poate determina structura proteică, aceea care poate fi folosită la vaccinare. Astfel, cercetătorii de la OncoGen au identificat mai multe peptide, dar au expus doar cinci, iar cu un număr de 10 peptide, pe care ei le pot identifica, s-ar putea produce vaccinuri care să acopere toată paleta din România.
„Noi nu suntem un centru de producţie. Rezultatul studiilor noastre, care la sfârşit indică cum ar trebui să arate şi cum ar trebui sintetizate respectivele proteine, respectivele antigene folosite pentru un eventual vaccin, ar trebui preluate de o fabrică de tip industrial care să le producă, să le ambaleze, să le testeze, să le vaccineze. Dacă Institutul Cantacuzino ar fi fost funcţional, probabil că le-am fi predat celor de la Cantacuzino, în primul rând, să le testeze ei şi să încerce să facă un vaccin. Dar pentru că nu avem cui să le predăm, le-am pus în domeniul public, pentru producătorii de vaccinuri care, sunt convins, că toţi lucrează la ora aceasta la elaborarea unui vaccin”, spunea, pentru Agerpres, directorul OncoGen, în luna ianuarie.
Virgil Păunescu a remarcat faptul că nimeni nu spune nimic referitor la cercetările efectuate, la eventuale rezultate, fiecare companie farmaceutică încercând să obţină un vaccin pe care să-l patenteze şi să câştige de pe urma vaccinării, iar aceasta ia timp.
Peptidele imunogenice au fost dezvoltate de cercetătorii OncoGen Timişoara prin aplicarea unei tehnologii utilizate în vaccinarea personalizată în cancer, bazată pe „long neoantigen peptides”, o tehnologie care este în prezent în studii clinice pentru tratarea cancerului. Folosind acest exemplu, alte peptide pot fi identificate pentru populaţia din aproape toate regiunile geografice.
Centrul de Terapii Genice şi Celulare în Tratamentul Cancerului – OncoGen funcţionează în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brînzeu” din Timişoara.
                                                                                                          CLL

sâmbătă, 7 decembrie 2013

Colecţia Izvoare Codrene: TEXTE UMORISTICE

“El e ştab”
 Parodie după “El Zorab” de George Coşbuc

La Ponta vine un chinez,
C-un singur gând, c-un singur crez:
- Sunt, Ponta, neam cu Jiang Zemin
Şi tocmai din Beijing eu vin
Aci, să te salvez.

Românii tăi de foame mor,
E vai de neamu’ mamii lor;
Şi de furat îndelungat,
Bugetului voi i-aţi secat
Al banilor izvor!

- Ai mei pierduţi sunt, Li, cam toţi:
O ducem bine câţiva hoţi,
În rest poporul e sărac,
Dă-mi bani, dacă-l găseşti pe plac,
Dă-mi numai cât socoţi!

- Un miliard, pe loc, primeşti?
- O, Li, aşa de darnic eşti?
- Mai mult de-atât e visul meu!
- Ah, să-ţi întoarcă Dumnezeu,
Atât cât investeşti!

- Românii, Ponta, sunt puţini,
Şi sunt cam leneşi, cam blajini -
De-acum, de-acum vor fi scăpaţi,
De-acum vor fi şi ei bogaţi,
Cu bani de la străini!

Vor huzuri în ţuici şi fum,
Vor sta la bârfe lângă drum,
Cămara lor se va-ntrema,
Şi vor avea şi ei ce da
Copiilor de-acum!

Se-nclină Ponta până jos,
Gândind la marele colos;
Se face-n grabă un contract
Şi Li semnează pe-acel act
Şi Ponta, bucuros.

El ia contractul cu mult foc,
Şi pleacă, beat de-atât noroc,
Şi-aleargă dus de-un singur gând,
Să-şi ia nevasta, tremurând,
S-o strângă de mijloc.

O, Daci, soţioara mea,
De-acuma nu te-or înjura
Calici la fiecare pas
Şi nici lozinci de bun rămas
El nu vor mai striga!

Pe Victoraş al tău cel bun
Îl vei vedea din nou, nebun,
Trecând ca şoimul cel uşor
La vreun raliu, mergând în zbor
Şi-i vei pofti: Drum bun!

Plecă şi Li şi-n câţiva ani
Veniră şi chinezi şi bani,
Făcură drumuri de transport
Şi piste de aeroport
Şi case la ţărani.

Veni chinez după chinez,
Făceau plantaţii de orez,
Şi sate mari, în stilul lor,
Şi chiar oraşe-ntregi, să mor,
Chiar nu exagerez!

Şi-ncet, încet ne-am colorat
În galben pal, în galben plat,
Şi peste tot vedeai copii,
Cu perii ţepeni şi negrii
Şi ochiul înclinat!

La noi acuma Lina-i Lei
Şi Luminiţa e Limei,
Ion e Huan, Mihai e Ming
Vasile-i Wan şi Linu-i Ling
Şi Mihnea e Mingmei.

Şi nu mai vine Moş Crăciun,
Bătrânu-acela blând şi bun
Şi nu auzi colindători,
Copile mândre şi feciori
În seara de Ajun!

Şi n-auzi doine din caval,
Strigări n-auzi din deal în deal,
Nu vezi pe scene căluşari
Cu tricolor şi cu iţari,
Nici nai şi nici ţambal!

Se bea de-acuma maotai
În loc de ţuică. Să mă tai
De mă ating de vinul lor!
De Murfatlar îmi este dor
Şi nu vreau niciun ceai!

Văzu şi Ponta ce-a făcut
Şi sta adesea abătut;
De-acum era bărbat matur
Şi când vedea ce e în jur
Simţea un junghi acut.

- Ah, Doamne, cât mă ruşinez,
Cât plâng, cât sufăr şi oftez:
De-acum, poporul meu român
Pe ţară nu mai e stăpân,
Stăpân e cel chinez!

Strămoşii mă vor blestema:
Tu ce-ai făcut cu ţara ta?
Umpută-i toată de chinezi,
Pe unde mergi doar galbeni vezi
Şi nu vor mai pleca!

Ia Ponta primul charter şi
Se duce-n China, drept la Li,
Şi pe un ton politicos,
Dar, oarecum, de sus în jos,
Începe a-i grăi:

-Să-ţi iei chinezii înapoi,
Ne-am săturat de-acum de voi,
Eram un vechi popor creştin,
Iar azi la Budha se închin’
O parte dintre noi!

Ah, Li, pentru poporul meu
L-am renegat pe Dumnezeu -
Ai inimă! Tu poţi să ai
Chinezilor pământ să dai,
Pe unde vrei, dar eu?

Să plece-aşa cum au venit,
Contractul l-am îndeplinit!
Veţi mai găsi un stat sărac,
Şi-un prim-ministru prostănac
Şi tânăr aiurit!

Se-ncruntă Li: - Tu eşti nebun?
Tu vrei acuma să le spun
Să plece-n grabă? Chiar aşa?
Tu crezi că ei s-ar aştepta
Pe drumuri iar să-i pun?

O, Ponta, te-ai trezit târziu,
Acolo, după câte ştiu,
De-acum suntem majoritari...
De nu îţi place, să te cari

La poli sau în pustiu.

joi, 22 martie 2012

ŞTIAŢI CĂ...


·      bacnotele  au fost introduse de negustorii chinezi de ceai, la începutul secolului al X-lea, care încheiau mari tranzacţii cu bilete la ordin, cu scopul evitării transportului monedelor metalice? Administraţia chineză adoptă oficial bancnotele în 1024.
·        lucrătorii din comertul alimentar, care ating alimentele şi încaseaza banii clienţilor pot fi agenţi de transmitere a epidemiilor? În 2007, un studiu a confirmat că virusii gripali pot supravieţui până la cinci zile pe bancnote.
·        bancnota din hârtie este compusă exclusiv din pastă de hârtie de bumbac, suferind un proces de purificare crescut; această hârtie, fără clei, este unsă cu gelatină, apoi uscată cu aer, înainte de a suferi o calandrare foarte puternică?
·        Notafilia, denumirea sub care este cunoscută colectionarea de bancnote, este un hobby popular în unele ţări?
·        de vreo treizeci de ani, din ce în ce mai multe state au trecut la adoptarea bancnotelor din polimeri (cum este, de exemplu, polipropilena), care sunt mult mai rezistente la rupere şi la şifonare decât cele de hârtie? În 2008, cinci ţări aveau în circulatie, în totalitate, bancnotele din polimeri: Australia, Noua Zeelandă, Brunei, România şi Vietnam. O duzină de alte state au astfel de bancnote în circulaţie, în paralel cu cele de hârtie.
·        prima bancnotă de polimeri emisă de România a fost cea de 2.000 de lei (ROL), din 1999, cu ocazia eclipsei totale de soare, din 11 august a acelui an, România fiind prima ţară europeană care a pus în circulaţie astfel de bancnote de polimeri?

                                                                                                               I.I.D.