Degradarea folclorului românesc continuă...

Astăzi am avut pentru prima oară posibilitatea de a vedea un documentar care explică într-un mod coerent şi bine structurat degradarea şi instrumentalizarea folclorului românesc. În sfârşit, le-a fost îngăduit specialiştilor să îşi exprime punctul de vedere pe larg, nu în intervenţii de două minute în cadrul jurnalului de ştiri. Din păcate, însă, trebuie să acceptăm faptul că nimic nu se va schimba în curând. Un asemenea mesaj nu va fi receptat niciodată de către sutele de dansatori şi cântăreţi din ansambluri, români care "se hrănesc" cu Etno, Favorit şi Hora, directori din instituţii de cultură. Sunt la mijloc bani mulţi, afaceri de familie, influenţă politică şi socială etc.
Cu toate acestea documentarul este un important pas înainte în studierea din punct de vedere antropologic al fenomenului. Iată link-ul: http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Cultura/Stiri/DIGICULT+Degradarea+folclorului+romane

                                                                  Răzvan Roşu

Castelul lui Pocol Alexiu sau cum se distruge o parte din istoria băimăreană

 În Anglia sau în Franţa, în Germania sau în Spania, cultura şi recuperarea istorică a moştenirii lăsate de către reprezentanţii importanţi (ai unui moment din istoria unui loc) e vitală, determinând investiţii din partea comunităţii. Uneori, familii care au moştenit de la ai lor doar câteva grinzi de casă îşi construiesc locuinţe noi în jurul acestor "vestigii". Trecutul reprezintă, de fapt, argumentul imbatabil pentru soliditatea prezentului. Orice comunitate serioasă care practică felul acesta de recuperare e aşezată gospodăreşte la masa generoasă a valorilor europene şi a mândriei cetăţeneşti.

    Am scris cele de mai sus cu un soi de amărăciune din pricină că, de câţiva ani, se bate apa-n piuă în privinţa unui "castel" de-al Băii Mari. De fapt, e vorba de Casa lui Pocol Alexiu, un celebru om de afaceri al zonei care, la început de secol douăzeci, a investit şi a obţinut profit din activitatea minieră.

    Circulă multe "poveşti" ce se apropie de zona fabulosului despre Pocol Alexiu. Au prins să apară cărţi care-l scot din arhive şi-i dau un soi de viaţă nouă de factură aproape românească. Dacă arhivele locului şi amintirile unor bătrâni ce au trăit perioada înfloritoare a proprietarului de mine băimărean prind să ne vorbească, e de neînţeles cum de nu se face nimic (chiar nimic) în legătură cu "castelul" rămas moştenire de la ilustrul personaj.

       Construcţia cu pricina se prăbuşeşte sub intemperii şi sub indolenţa autorităţilor. Există un soi de "tărăşenie" prelungită fără sens între Consiliul Judeţean şi Primăria Baia Mare, care a blocat orice iniţiativă legată de această clădire. Consiliul Judeţean Maramureş parcă-şi doreşte prăbuşirea şi dispariţia "castelului" unui reprezentant la început de secol douăzeci. Situaţia aceasta e lipsită de noimă, fiind determinată strict de indolenţa unora.

Se pierde timp. Putem, ca băimăreni, să recuperăm o parte a energiei pozitive pe care Pocol a consumat-o în ridicarea unei construcţii emblemă a unei perioade istorice. Din nefericire, nu se poate miza pe urnirea lucrurilor. Trenarea acestei stări de fapt poate dărâma orice speranţă în recuperarea unui simbol băimărean, din pricina deteriorării lui ireversibile!

                                                                                 Marian ILEA