Simpozionul Dr. Ilie Lazăr - Destinul exemplar al unui model pentru generațiile viitoare, la Giulești, Maramureș

 

Vineri, 12 decembrie 2025, începând cu orele 13,30 în Sala „Academician Alexandru Surdu” din comuna Giulești, județul Maramureș, s-a desfășurat Simpozionul „Dr Ilie Lazăr - Destinul exemplar al unui model pentru generațiile viitoare” – ocazionat de împlinirea a 130 de ani de la nașterea marelui om politic. Manifestarea culturală a fost organizat de dr. Laurențiu Batin, primar și Ioan-Andrei Gherasim, nepotul direct al marelui om politic și s-a desfășurat sub auspiciile Primăriei comunei Giulești, Fundației „Hanns Scidal”, Fundației „Corneliu Coposu”,  Fundației Academiei Civice -Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Centrului de Cercetări Istorico-Teologice Giulești, Maramureș. Au participat oficialități parlamentare, județene, cercetători, istorici, profesori, ziariști, etc.  Moderatorul evenimentului a fost dr. Livia Ardelean, consilier superior în cadrul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Cluj (S.J.A.N. Cluj).

           

Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare a fost reprezentată de dr. Teodor Ardelean, directorul instituției și dr. Ioan Gogota, bibliotecar-metodist.

            În expunerea sa, dr. Teodor Ardelean a menționat că „...dr. Ilie Lazăr este unul dintre „bărbații binemeritați ai Neamului Românesc din Maramureș, după George Pop de Băsești, cu rol de mentor și Mecena, pacificator și președinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 și Vasile Lucaciu, servitor al credinței și al istoriei, ministru pentru relația cu românii, el fiind un adevărat conducător de oameni care a știut că un om genial trebuie să-și încălzească virtuțiile, atât la temperaturile inimi sale, cât și prin a-i conduce pe cei apropiați pe calea mântuirii din situații dintre cele mai grele.  Asemenea mentorului său, Iulia Maniu era un om drept, atât în iubire pentru dreptate, cât și prin ura contra nedreptăților.  De altfel, Ilie Lazăr a fost inclus pe lista celor 100 de personalități care au făcut istorie, lucrare editată sub egida Bibliotecii Județene  și a Centrului de Cercetare și Documentare Baia Mare al Academiei Române, lucrare apărută în cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare în anul 2018. La final, a prezentat și alte date și informații cu caracter de noutate din viața și activitatea marelui patriot român.

            Scopul și rolul unui asemenea demers cultural este de a menține memoria vie și amintirea unui mare luptător pentru idealurile neamului românesc, cu atât mai mult cu cât, se spune că a rămas devotat fără rezerve lui Iuliu Maniu.

            Au susținut comunicări, preotul Dan Ioan Sidău, protopop al Protopopiatului Sighet, parohul bisericii „Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” din Sighetu Marmaţiei, Ana Blandina, Alianța Civică, cofondator al Memorialui Durerii Sighet, istoricul Thierry Wolton (Franța), scriitor și istoric, Pierre Gairret, istoric de artă, Marta Chrzanowvka-Foltzer, istoric de artă (Franța), Antoine Bosshardt, jurnalist (Elveția), Ion Andrei Gherasim - președintele Fundației „Corneliu Coposu”, Cosmin Budeancă, Fundația Culturală Memoria „Mihai Dragomir”, conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, Niculina Moisa, Asociația Deținuților Politici, preot Cristian Barz, Virgiliu Tătău, Andreea Dobeș, muzeograf șef și gazdă (Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței), cercetătorii, Antonie Popescu, Valentin Orga și alții.

dr. Ioan GOGOTĂ

               

            

                                 

                                     

              

***

Ilie Lazăr: Erou al Maramureșului și personalitate a vieții politice interbelice

                                                                                            de dr. Ioan GOGOTĂ

 
Ilie Lazăr
(n. 12 decembrie 1895, Giulești, Maramureș – d. 6 noiembrie 1976, Cluj)

            Maramureșul este un ținut plin de respect și admirație pentru eroii săi, unul dintre aceștia fiind Ilie Lazăr – cel mai cunoscut și important om politic al Maramureșului interbelic, cel care și-a ridicat singur monumentul aducerii aminte „pe care avem datoria de a-l îngriji pentru a rezista uitării”, cum spicuia, academicianul Alexandru Surdu în Monumente pentru Eroii Culturii Române (Editura Contemporanul, București, 2018, pag. 1213) cu referire la cei care lasă ceva în urmă lor.

            Personalitate marcantă în viața culturală și politică a Maramureșului, și nu numai, Ilie Lazăr, doctor în drept (a absolvit Academia de Drept de la Oradea), cu studii de economie la Viena și devenit mai târziu avocat, se numără între acei oameni care au lăsat urme adânci prin locurile pe unde au trecut. Participa la întruniri, la consfătuiri sau serate, unde vorbea despre drepturile românilor sau distribuia broșuri editate de asociația ASTRA.

            S-a născut la data de 12 decembrie 1895 (în familia Maria și Andrei Lazăr din Giulești) și a urmat cursurile școlii primare în sat, apoi a studiat la Liceul „Piarist” din Sighet și la Liceul de Stat din Lugoj. Inițial, s-a înscris la Facultatea de Drept din Sighet și la Academia de Drept în Cluj Napoca, de unde este nevoit să se transfere, din cauza șovinismului profesorilor unguri; este mobilizat în armata ungară și urmează o școală de ofițeri la o unitate de honvezi din Lugoj, după care este trimis pe frontul din Galiția, de unde, la un moment dat, dezertează. A fost căsătorit cu Maria Urdea (fiica subprefectului dr. Gheorghe Urdea din Satu Mare, stabilită în Mănăștur – azi, Copalnic Mănăștur, iar în urma acestei căsătorii a rezultat o fată – Lia Lazăr Gherasim (căsătorită fiind cu Ioan Gherasim, fost elev al liceului „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, condamnat la ani grei de pușcărie, tot pentru manifestări religioase greco-catolice), elevă la Școala Centrală de Fete din București și exclusă din facultate din cauza politicii făcute de tatăl său, precum și un nepot, Ionuț Lazăr-Gherasim cunoscut pentru lunga sa carieră politică în județul Maramureș și la nivel național și care trăiește la București. Acesta a fost ales deputat de Brașov în Legislatura 1996-2000 din partea Convenției Democratice. Anterior, Ionuț Lazăr-Gherasim a ocupat, după 1989, funcția de șef de cabinet al lui Corneliu Coposu, fostul șef de cabinet al lui Iuliu Maniu. Bunicul lui Ilie Lăzăr, Vasile Lazăr, preot și licențiat în drept, protopop greco-catolic al Sighetului, descindea din șapte generații de preoți ai Bisericii Române Unite, din istoricul Maramureș, adevărați ziditori de școli și biserici. Mama aparține familiei Ivașcu din Apșa de Jos, iar tatăl său, Andrei Lazăr din Purcăreț, din Chioar, absolvent al Academiei de Drept din Oradea, ambele familii fiind înnobilate în secolul al XVI-lea.

            Într-o perioadă de puternice frământări istorice cu adânci reverberații politice de o parte și de alta a Arcului Carpatic, în sufletul fiecărui român exista credința în împlinirea destinului românesc – Unirea – a cărui realizare era un ideal îndepărtat, dar care s-a înfăptuit la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia și la care Ilie Lazăr[1] a fost reprezentantul ales al maramureșenilor din plasa Șugatag în Marea Adunare Națională, organism legislativ reprezentativ al tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România. Ilie Lazăr a fost cel mai tânăr semnatar al Actului „Unirii” de la 1 Decembrie 1918.

            Unirea – înseamnă împlinirea unui destin, în care Transilvania s-a unit cu România, după 1000 de ani de viață încătușată, de intoleranță și opresiune și în care românii au găsit libertatea. Istoricul Nicolae Iorga afirma că „poporul român este un popor născut în libertate, trăit în libertate și a cărui condiție de libertate este elementul primordial și absolut pentru viață – Sol lucet omnibus (soarele luminează pe toți). Până la Marea Unire, lupta românilor de pe ambele versante ale Carpaților avea un singur țel: să mențină nealterată ființa românilor pentru a rezista cu toată energia împotriva opresiunilor maghiarilor. De altfel, aceștia, prin contele Ștefan Bethlen, aclamau în 1907: „Acum ori niciodată!”, iar Dezideriu Banffy, în același an, respingea orice idee de compromis împotriva oricărei soluții tranzacționale în chestiunea naționalităților, fapt pentru care tot el își manifesta opinia prin care sublinia: „Noi, avem, un stat maghiar, național și unitar, pe când naționalitățile voiesc un stat poliglot, cu drepturi egale pentru toate naționalitățile” – providentia mutori non protest (providența nu poate fi schimbată).

            Unirea românilor însemnă, practic și împlinirea unui vis și a unei speranțe, în care Transilvania își făurise idealuri mai apropiate, mai modeste și mai lesne realizabile.

            La înfăptuirea actului premergător unirii, Ilie Lazăr și-a adus contribuția și într-un alt mod, participând activ la războiul de întregire a României, respectiv, la eliberarea orașului Cernăuți, unde a fost primul care a ridicat drapelul românesc pe turnul Primăriei, după 174 de ani, episod pe care acesta îl consemnează în volumul de memorii Amintiri, apărut la Editura Academiei Române, în anul 2000.

            Ulterior, cu trupele de moldoveni, a participat la eliberarea orașului Sighet, fiind considerat un erou român care s-a alăturat trupelor române după ce a dezertat din armata austro-ungară. Între anii 1919-1922 își continuă studiile la Cluj, unde obține titlul de doctor, fapt în virtutea căruia este angajat în administrația Satu Mare. Începând cu 1923, la solicitarea lui Iuliu Maniu, Ilie Lazăr se stabilește în București, unde activează în rândul Partidului Național din Transilvania, iar din anul 1926, după fuziunea cu Partidul Național Țărănesc, se implică activ în reformarea partidului, devenind colaborator apropiat al lui Iuliu Maniu (gardă de corp), deși, ca temperament era opusul mentorului său: „Întreaga sa activitate politică a fost expresia unui permanent exercițiu de admirație față de Iuliu Maniu[2], dar conștient să-și formeze și să-și mențină o puternică personalitate politică pentru formarea unei opoziții față de liberali”.

            Pe plan politic, începând cu 1928, a fost ales deputat din partea Partidului Național Țărănesc reprezentând în mai multe legislaturi Maramureșul în Parlamentul României, fiind un luptător activ împotriva legionarilor, a exceselor emanate de dictatura antonesciană și a comunismului. S-a remarcat ca un mare om politic, atât prin acțiunile culturale, și prin discursurile sale în Parlament, cât și prin legătura constantă cu oamenii, vizitând numeroase sate și având întâlniri cu locuitorii acestora. A activat alături de Corneliu Dinu Brătianu și Iuliu Maniu pentru scoaterea României din cel de-al Doilea Război Mondial și s-a declarat un opozant al dictaturii lui Carol al II-lea, fiind arestat de Poliție și ținut sub pază la Mănăstirea Turnu. Ilie Lazăr a marcat viața politică românească și s-a implicat cu consecvență, atât în cea a Maramureșului interbelic, cât și în evenimentele de după 1945, fiind un reper moral incontestabil. Deși oficial, Transilvania a trecut sub administrarea românească la 9 martie 1945, Maramureșul încă făcea obiectul unor proiecte de alipire la URSS. Abia după numirea prefectului român venit de la Cluj, Iulian Chitta, începe procesul de reintegrare în cadrul României. Centrul de putere a mișcării țărăniste l-a constituit plasa Șugatag cu localitățile Giulești, Călinești, Berbești, Cornești, plasa Iza cu Ieudul și plasa Sighet cu Săpânța. Venirea lui Ilie Lazăr, în aprilie 1946, singura a unui înalt demnitar din partid, a produs emulație, dar regimul instaurat de comuniști, prin fraudă electorală, a însemnat trecerea la măsuri dure împotriva tuturor celor care încercau să pună în discuție autoritatea și legitimitatea noilor structuri.

            Anii de „democrație populară” au însemnat răsturnarea unui sistem de valori politice, culturale, morale cu implicații directe în structurarea pe baze noi, a unor noi grupuri elitare, motiv pentru noii guvernanți ai României să înceapă procesul de lichidare a vechii elite și de înlocuire a acesteia cu cadre loiale. Față în față cu „omul politic nou”, stătea „omul vechi”, a cărui personalitate îl plasa în antiteză cu calitățile nou promovate. Păcatele lor capitale erau: educația, profesia, ocuparea unor funcții de conducere sau poziții ce putea influența opinia publică. Ei erau: preoți, profesori și învățători, avocați, ofițeri sau țărani înstăriți.

            După anul 1945, în urma alegerilor viciate de către comuniști, Ilie Lazăr este condamnat, la 27 mai 1946, la șapte luni de închisoare pentru omisiunea denunțării unui complot în procesul „Mișcării Naționale de Rezistență”; este arestat din nou la 14 iulie 1947, în timp ce încerca să părăsească țara, alături de alți fruntași Partidul Național Țărănesc.

            La data de 12 noiembrie 1947 este condamnat la 17 ani de închisoare și trecut prin închisorile de la Galați, Sighet (unde a stat cel mai mult), Râmnicu Sărat și prin taberele de muncă de la Culmea și Periprava, din care 10 ani a stat singur în celulă. Inițial, a fost încarcerat pentru 12 ani la Galați, fiind transferat la data de 15 august 1951 în lotul Iuliu Maniu la Închisoarea de Maximă Siguranță de la Sighet; a fost condamnat, de asemenea, la 5 ani de degradare civică, la confiscarea averii și plata a 50 000 de lei cheltuieli de judecată.

            Din anul 1955 este transferat la închisoarea de la Râmnicu Sărat, iar după expirarea celor 12 ani de închisoare este transferat la Lagărul de Muncă Periprava din Delta Dunării și condamnat la alte 72 de luni de muncă forțată, fiind eliberat abia la data de 9 mai 1964. După eliberare i s-a stabilit un domiciliu forțat în Cluj, iar orice încercare să ajungă la București a fost însoțită de eșec. A decedat la 6 noiembrie 1976 la Cluj-Napoca la vârsta de 81 de ani și a beneficiat de pensie de la statul Israel, fiind recompensat pentru că a salvat de la moarte 30 de evrei.

            Pe plan politic, se cunoaște că a fost membru marcant al Partidului Național Țărănesc, membru în Delegația Permanentă, alături de fruntașii țărăniști: Aurel Dobrescu, Pantelimon Halippa, Ion Hiduță și alții, dar și șeful organizației Partidului Național Țărănesc din Maramureș, numit „vrednicul și neînfricatul stegar al lui Iuliu Maniu”, fiind cel care își aroga șefia ramurii din acest județ „curat țărănesc” până în 1946. A fost temut și de comuniști, dovadă fiind cele 20 de volume, existente în arhivele Securității, însumând 7296 file (note informative, de filaj, rapoarte, sinteze, planuri de măsuri, interceptări) și faptul că după punerea în libertate i s-au aplicat zilnic interceptări telefonice timp de 12 ore din locuința sa.

            Ilie Lazăr a purtat o importantă corespondență cu Corneliu Coposu, care îl acredita la 28 noiembrie 1971 cu considerații, afecțiune și admirație, numindu-l „personalitate proeminentă, care a onorat în mod necontestat viața politică și lupta democratică între cele două războaie mondiale, adăugând eroismului dovedit și un caracter care a provocat rafale de persecuții și nedreptăți, dar care a impus, în același timp, și un respect”.

            Pe parcursul vieții, a suportat lovituri nedrepte și a avut parte de suferințe, care, îl loc să-l demoralizeze, l-au întărit în credință. S-a menținut pe linia mentorului său, Iuliu Maniu, de care nu s-a dezis niciodată, oricât de crunte au fost schingiuirile și presiunile din închisorile comuniste. A fost un om adevărat, cu un caracter puternic, cu o fire impulsivă, franc cu prietenii și neclintit în convingeri cu adversarii politici, cu șefii și gardienii închisorilor în care a fost deținut de comuniști.     Nu și-a renegat niciodată trecutul politic, fapt care reiese din memoriile sale și din volumul doamnei Andreea Dobeș, Ilie Lazăr. Consecvența unui om politic, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006), în care se subliniază că „după 1964 a fost un lider al Partidul Național Țărănesc, cunoscut de toată lumea, trecut pe care nu îl putea schimba în eventualitatea unei eliberări din detenție; și nu ar fi stat cu mâinile în sân, chiar de ar fi avut o sută de vieți pe toate le-ar fi închinat acestui neam, prima fiind reorganizarea partidului”.

            În volumul Maramureșul și Unirea. 1918 din 1961, semnat de Valeriu Achim, Vasile Căpâlnean, Trofin Hăgan și Ion S. Mureșan, se vorbește despre activitatea lui Ilie Lazăr, cel care a pus steagul românesc pe turnul Primăriei din Cernăuți, moment de care își amintește însuși Ilie Lazăr, menționând: „l-am înfipt pe turnul primăriei împreună cu tânărul Nicoară”.

            Ziaristul american Reuben H. Markham, care l-a însoțit pe Ilie Lazăr în campania electorală din 1946 în mai multe județe din Ardeal, în cartea sa România sub jugul sovietic (Boston, 1949, Fundația Academiei Civice, București, 1996), îl compara pe Ilie Lazăr cu părinții revoluției americane și îl descrie ca fiind „frumos, plin de viață, cu o înfățișare de erou romantic (…), unul dintre cei mai buni agitatori politici pe care i-am cunoscut, având un fel foarte simplu de a purta o discuție cu mulțimea, așa încât ascultătorii aveau impresia că sunt așezați împreună cu el, în jurul unei mese, discutând de la egal la egal cu un erou faimos”.

            Andreea Dobeș, în volumul amintit – lucrarea sa de doctorat –, și în alte studii îi descrie cu pasiune și obiectivitate viața. În acest context, aflăm că în 1931, Partidul Național din Transilvania, filiala Maramureș, formată din foștii parlamentari (Gavrilă Iuga, Ion Bilțiu-Dăncuș, Vasile Filipciuc și Simion Balea), l-au prezentat, inclusiv în coloanele publicației fidele mișcării și politice țărăniste „Maramureșul” ca fiind „cel mai neindisciplinat membru, întotdeauna lucid în contre cu organizația de partid, silindu-i pe cei din conducere să adopte ca semn electoral „roata cu spițe”. Cu o parte dintre aceștia, Ilie Lazăr poartă discuțiile contradictorii începând din 1928, când ajunge deputat, fapt, pentru care în octombrie 1929, fondează, în calitate de director, publicația periodică „Acțiunea maramureșeană”, în care publică articole și poartă polemici cu adversarii politici.

            În ziarul din 19 martie 1931, dizidenții au publicat un articol ironic la adresa lui Ilie Lazăr afirmând că „este singurul care dă cu pumnul în masă, singurul adevărat român ieșit din ciubote, dar iubitor de opincă, singurul dezrobitor al Maramureșului, unicul patriot român de la naștere, singurul artist, cântăreț, dansator al partidului etc.”.

            Pe perioada șederii la Lugoj, a luat contact cu mari personalități ale vremii care promovau idealul ardelenesc – Valeriu Braniște, Episcopul Hossu, Izidor Pop și Coriolan Brediceanu și alții, adevărați luptători pentru dezrobirea Ardealului.

            În ultima parte a vieţii a lucrat la un volum de memorii, publicat postum, precum şi la o istorie a Maramureşului. A decedat pe 6 noiembrie 1976, la vârsta de 81 de ani.

            Maramureșul – vatră a dacilor liberi, care își revendică un trecut glorios de mândrie și nesupunere – ca entitate istorico-administrativă – este locul din care oamenii pleacă adesea și mereu spre alte lumi, dar se reîntorc de fiecare dată acolo unde simt că le este originea, pentru că pe drumuri îi poartă dorul cu infinitele sale ipostaze – dorul cunoașterii, dorul de dragoste, „dorul dor”, cum spunea Lucian Blaga.

            Cu sprijinul Muzeului Maramureșului din Sighet, casa în care a copilărit Ilie Lazăr a devenit Casa Memorială Ilie Lazăr, iar bustul lui Ilie Lazăr s-a întors acasă, fiind dezvelit în anul 1999 în fața Primăriei Giulești.

Casa Memorială dr. Ilie Lazăr (interior)

[1] Maramureșul și Marea Unire. Crestomație de texte și documente1918-1919. Ediție îngrijită de Mihai Dăncuș și Gheorghe Todincă. Muzeul Maramureșului. Tipografia Minedit SRL Sighetu Marmației, 1 Decembrie 1998.

[2] D. Radosav, Ilie Lazăr – Amintiri, Fundația Academia Civică, 2000, p. 13.

* Sursa foto: Casa memorială Dr. Ilie Lazar / facebook

Colocviul profesional anual al bibliotecarilor din bibliotecile publice maramureșene – 2024

Raport de activitate

În data de 7 octombrie 2024, Sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare a găzduit COLOCVIUL PROFESIONAL ANUAL al bibliotecarilor din bibliotecile publice maramureșene.

Colocviul, ca for metodic, considerat de către noi o formă de participare la formarea profesională continuă, constituie o manifestare profesională în care toți ne aducem contribuția și de pe urma căruia putem profita, fapt pentru care îmi exprim recunoștința față de dumneavoastră. Sunt convins că discuțiile purtate aici vor fi fructuoase și consistente, iar lucrările acțiunii își vor atinge scopul, acela de a contribui la unificarea sistemelor de bibliotecă, la posibilitatea consultării directe între biblioteci și la realizarea unor colaborări mai strânse între bibliotecari.

Vrem să credem că nivelul, eleganța, stilul și organizarea colocviului vor fi perfecte. De ce? Pentru că aceste colocvii reprezintă tocmai o salutară ieșire din inerție, putând fi o sărbătoare a celor care deservesc și militează pentru poziția bibliotecii în procesele de educație și formare, de informare și cunoaștere, respectiv, de păstrare și valorificare a patrimoniului cultural în contextul noilor tehnologii de comunicare.

Pentru noi, „brokerul de informație” – cum suntem denumiți în literatura de specialitate, avansul cunoașterii este imposibil de perceput în afara comunicării, pentru că „noblețea acestei profesii” poate fi interpretată ca fiind una despre identitate, dar și despre cei care au făcut carieră și care au performat sau performează, locuri unde vă situați majoritatea dintre dumneavoastră. Datorită acestui fapt, mulțumesc celor prezenți pentru promptitudinea cu care au răspuns demersurilor noastre.

Biblioteca este organizată conform Legii bibliotecilor, Legea 334/2002 modificată și completată, și reprezintă punte între societatea românească şi cultura scrisă, contribuind creativ la îmbogăţirea sa spirituală. Este singura sursă documentară pentru cunoaşterea culturii naţionale – promotor al culturii – care oferă loc de întâlnire şi o arenă pentru discursul public, prin organizarea unor evenimente de anvergură, menite să diversifice oferta cultural-artistică, educaţională, ştiinţifică şi profesională locală şi naţională.

Deși are o puternică componentă culturală, bibliotecile publice sunt subordonate consiliilor locale sau județene și  aparțin sistemului informațional al națiunii, fiind organizatoare de activități formative pe direcții ale educației și pe baza unor programe concepute în colaborare cu alte instituții de educație formală sau nonformală.

Evenimentul de astăzi subliniază, dacă este cazul, nu doar importanța cărților și a lecturii, ci și rolul vital pe care fiecare dintre dumneavoastră (bibliotecarii) îl aveți în comunitatea pe care cu cinste și profesionism o deserviți! Viitorul unei comunități locale depinde de viitorul bibliotecilor publice în care este necesar să se investească continuu, pentru că biblioteca – instituție de cunoaștere – încearcă să întoarcă generația copiilor de azi de la tastatură la carte. În fond, ea reprezintă o entitate de informare pentru școală și pentru cetățeni, care tinde să devină a treia casă și un important factor declanșator de minți și cugete, căutări și dăruiri în folosul comunităților locale.

Tema colocviului de anul acesta – „Biblioteca în viața comunității” – este relevantă și pentru faptul că în secolul XXI-lea, biblioteca nu este doar custode al cărților, loc de păstrare a acestora ؎ este un centru cultural și educațional esențial pentru dezvoltarea societății. Ea dispune de o colecție de carte și seriale de factură enciclopedică, disponibile și pe alte suporturi și formate, fiind deschisă comunicațional pe Internet.

Modalitățile de realizare sunt diverse și conțin toată gama manifestărilor culturale, științifice și artistice posibile, care au ca gazdă și organizator biblioteca: de la simpozioane și dezbateri, concursuri, expoziții, spectacole, proiecții de filme, până la conferințe tematice și de specialitate, lansări editoriale, reuniuni cenacliere, editare de cărți în cadrul programelor de editare etc. Biblioteca este instituția care face educație la toate vârstele și pentru orice categorie profesională, iar acest rol de educator îl realizează în complementaritate cu școala, universitatea, cu alte instituții de cultură și, uneori, la concurență cu acestea. Prin apropierea lor de utilizatori, bibliotecile au posibilitatea de a-i cunoaște mai bine, de a le evalua nevoile și pretențiile pe care le pot avea de la ele. Există biblioteci care oferă servicii diversificate, mai bine organizate, dezvoltate, mai de calitate, mai pe gustul publicului, cel infantil, adolescentin, adult, cât și celui de vârsta a treia, și în ton cu factorii politici, economici, culturali, sociali și tehnologici. Eficiența bibliotecilor publice poate crește și prin abilitatea lor de a se face tot mai utile consumatorilor lor, prin identificarea elementelor care le individualizează ca instituție, pentru că bibliotecile, ca și alte instituții culturale, sunt obligate de situația economică și politică să se afirme pe piață, să supraviețuiască, și să găsească modalități de a fi apreciate și utilizate de către public.

Avem modelul actual de bibliotecă modernizat, care agreează și favorizează toate noutățile, cel hibrid, care oferă servicii tradiționale și Web și în perspectivă, doar Web. Acceptând că biblioteca viitorului va fi atât electronică, dar și una cu publicații tradiționale, trebuie să schimbăm mentalitatea oamenilor despre ceea ce trebuie să fie o bibliotecă, adică acele spații care se adaptează la nou și în care oamenii lucrează, învață etc.

 Prin urmare, credem că digitizarea cât mai activă a patrimoniului bibliotecilor trebuie să fie o țintă pentru următorii ani, având ca linii principale de acțiune: atragerea fondurilor alternative de finanțare a instituției, achiziționarea, prelucrarea și valorificarea unui număr sporit de lucrări, dezvoltarea sau atragerea de programe culturale menite să deservească comunitățile din județ.

Nu este doar obligația bibliotecii de a identifica metode de a atrage un număr consistent de utilizatori, dar este și obligația noastră de a realiza o strategie prin care numărul acestora să fie mărit. O cifra îmbucurătoare este aceea a activității on-line a bibliotecilor. Aceste cifre, coroborate cu accesul fizic la împrumutul de cărți, ne arată clar tendința publicului cititor și cercetător din județul nostru, și probabil din întreaga țara, de a folosi metodele on-line, în dauna celor clasice.

Mai mult, bibliotecile din județul Maramureș sunt exemple vii ale impactului pozitiv pe care îl pot avea asemenea instituții asupra comunităților locale, fie că vorbim de organizarea unor cluburi de lectură pentru copii, acces la informații sau pur și simplu, oferirea unui spațiu liniștit și prietenos, fapt pentru care fiecare dintre voi joacă un rol esențial, și, în consecință, aș dori să vă felicit pentru dedicarea, pasiunea și profesionalismul de care dați dovadă în activitatea de zi cu zi.

Am luat la cunoștință că foarte multe dintre bibliotecile publice fac parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru reabilitarea și dotarea bibliotecilor, proiect prin care aceste biblioteci vor mai beneficia de lucrări de renovare și modernizare, de dotarea cu mobilier, calculatoare și echipamente informatice, astfel încât toate acestea să contribuie la îmbunătățirea accesului populației marginalizate la învățare.

Asistența de specialitate și coordonarea metodică sunt o prioritate a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, fiind încadrate sub deviza: „susținerea bibliotecilor municipale, orășenești și comunale”, iar întâlnirile cu bibliotecarii și autoritățile locale au drept scop sensibilizarea tuturor factorilor locali pentru a susține mai puternic biblioteca.

Pe parcursul anului 2024, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, conștientă de rolul informațional, educațional și cultural privind promovarea lecturii, informației, cunoașterii și culturii, și-a readaptat încontinuu serviciile oferite prin modernizarea, accesibilitatea și calitatea acestora, menite să sprijine activitățile bibliotecilor municipale, orășenești și comunale din județul Maramureș, dar și prin instruirea profesională continuă, unde bibliotecarul metodist și-a edificat rolul și locul în relația cu bibliotecile subordonate metodic.

Vă reamintesc că în cursul anului 2023 COLOCVIUL PROFESIONAL ANUAL a fost planificat și s-a desfășurat în 6 centre regionale reprezentative ale județului Maramureș (stabilite aleatoriu pe zone geografice), de natură să reunească bibliotecari reprezentând întreaga rețea a bibliotecilor publice funcționale, cele 2 biblioteci municipale, 9 biblioteci orășenești și cele 40 de biblioteci comunale, iar activitățile metodice informative și cu caracter aplicativ, locul, data desfășurării și tema propusă dezbaterii au fost anunțate din timp.

Tematica colocviilor zonale a constat în prezentarea de către fiecare bibliotecă a documentelor de evidenţă, gestionarea şi inventarierea documentelor specifice bibliotecilor publice (respectiv Registru inventar, Registru de mișcare a fondurilor, Caietul de evidență zilnică) și purtarea unor discuții pe tema modului în care au fost completate formularele statistice pentru anul 2022, precum și cele referitoare la activități inovative sau de identitate vizuală a bibliotecii. Obligatoriu a fost impusă prezentarea ultimului registru inventar, a RMF-ului și a unui caiet de evidență completat.

Totodată s-a avut în vedere participarea tuturor bibliotecarilor aflați în aria fiecărui centru, în scopul dezbaterii diverselor probleme profesionale. Astfel, am desfășurat colocviu regional la bibliotecile din Sighetu Marmației în data de 3 octombrie 2023; Săcălășeni, 5 octombrie 2023; Vișeul de Sus, 10 octombrie 2023; Baia Sprie, 12 octombrie 2023; Ieud, 17 octombrie 2023 și Fărcașa, 19 octombrie 2023. Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare a fost reprezentată de dr. Teodor Ardelean, director, Daliana Bonaț, director adjunct de specialitate, Ioan Gogota, bibliotecar-metodist, Anca Sima și Minodora Clițan, bibliotecari specialiști.

La aceste întruniri au participat aproape toți bibliotecarii vizați, mai puțin cei care din motive obiective nu au putut, deși anterior și-au manifestat intenția și au dorit acest lucru. În schimb, cei prezenți s-au dovedit interesați și receptivi, discuțiile angrenate – în special de către directorul adjunct de specialitate acestea purtându-se în jurul modului în care se completează formularele tipizate, cum se întocmește evidenţa documentelor de bibliotecă (cărţi, publicaţii periodice şi alte documente grafice şi audiovizuale), respectiv evidenţa globală – pe registre de mişcare a fondurilor (R.M.F.), evidenţa individuală – pe registre de inventar (R.I.), evidenţa preliminară pentru periodice – pe fişe tipizate, până la constituirea lor în unităţi de evidenţă.

În paralel, s-a urmărit modul în care sunt redactate documentele statistice ale bibliotecilor, utilitatea și importanța lor. S-au dat exemple practice și au fost discutate modurile de întocmire, redactare și completare a statisticii de bibliotecă (CULT, RSA, RSU); verificarea completării cu date reale a rubricilor din raportul statistic; centralizarea datelor înregistrate în rapoartele statistice anuale, pentru ca sprijinul să fie real și eficient pentru buna desfășurare a activităților viitoare în biblioteci.

Concluzia care poate fi desprinsă în urma acestor colocvii constă în faptul că instituția bibliotecii, la fel ca bibliotecarii, trebuie reinventată, iar perseverența bibliotecarului este o condiție obligatorie, care să fie bazată nu doar pe idei, ci și pe experiențele altora.

Din partea participanților am primit mesaje de felicitare pentru bazele info-documentare cu caracter științific în care s-au desfășurat și în care au fost realizate schimburile de informații. Totodată, s-au consolidat operațiunile de perfecționare profesională prin acumularea de cunoștințe noi din domeniul legislației de bibliotecă, a informatizării bibliotecilor și a digitizării documentelor – catalogare, clasificare și indexare.

În calitate de bibliotecar metodist, m-am străduit să armonizez relațiile între biblioteci și am militat pentru formarea profesională continuă, informarea reciprocă privind modalitatea de a atrage cititorii, colaboratorii și sponsorii spre bibliotecă, precum și pentru realizarea unei cooperări eficiente și benefice cu autoritățile locale. Sunt unele situații unde putem spune că biblioteca funcționează după cum vrea primarul! Astfel de probleme au fost semnalate la Biblioteca orășenească Vișeu de Sus și la Biblioteca municipală „Laurențiu Ulici” Sighetu Marmației, dar considerăm că pentru fiecare dintre acestea trebuie să existe o rezolvare rezonabilă. De altfel, la Vișeu de Sus, biblioteca a trecut direct în subordinea primăriei prin hotărâre de Consiliu local, urmarea fiind desființarea Centrului Cultural din localitate. Situația este neclară la Biblioteca de la Sighetu Marmației, în sensul că acolo se dorește desființarea Centrului Cultural în interiorul căruia funcționează Biblioteca Municipală, dar pentru a deveni de sine-stătătoare, aceasta are nevoie de completarea organigramei cu încă 2-3 posturi din structurile existente. De asemenea,  majoritatea bibliotecilor comunale funcționabile anterior sunt, acum, fie în stadiul de conservare, fie sunt deservite, ocazional de bibliotecari, care îndeplinesc și alte atribuții în cadrul primăriilor (casieri, agent agricol, asistent social, arhivar, secretar etc) sau numai pe acestea enumerate mai sus.

Cu toate acestea, putem evidenția unele biblioteci publice maramureșene care în perioada 2021-2024 sunt parte din derularea unor proiecte naționale prin implicarea copiilor, elevilor, astfel: Biblioteca comunală Copalnic Mănăștur (bibliotecar Nicoleta Olah), Biblioteca orășenească Ulmeni (bibliotecar Angela Morar), Biblioteca orășenească Baia Sprie (Camelia Finteușan), Biblioteca comunală Cernești (bibliotecar Mărioara Latiș); respectiv între anii 2021-2022 Biblioteca orășenească din Tăuții Măgherăuș (bibliotecar Mariana Rusu) și Biblioteca orășenească Vișeu de Sus (bibliotecar-documentarist Gabriela Szerasz). Acestea au fost angrenate în Clubul Code Kids. Mai mult, aceasta din urmă a participat recent și la Conferința Națională IO Digital de la Oradea cu aplicația Energie-Alert, pentru care a fost apreciată pozitiv. Meritoriu este faptul că biblioteca din Vișeu de Sus a participat anterior și la alte ediții ale unor târguri de științe desfășurate atât la nivel regional, cât și național!

De asemenea, Biblioteca orășenească Vișeu de Sus este implicată și în alte proiectele naționale: Școala verde din viitor, Cinema la Bibliotecă, Proiectul „Rețeaua fetelor neînfricate”, respectiv Proiectul Educațional Internațional „Prietenia ..pe o.. sfoară”, împreună cu Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Brașov. La aceasta pot fi menționate și activități din anii precedenți, fapt pentru care este recompensată anual prin rețeaua EduCab. Cu implicare în activități la nivel național sunt: Biblioteca Municipală „Laurențiu Ulici” Sighetu Marmației (bibliotecar Diana Iancu) și Biblioteca comunală Bârsana (bibliotecar Georgeta Mich), care au fost implicate în proiectul național „Cinema la Bibliotecă”. Cu proiecte similare se înscriu și Biblioteca Orășenească Tăuți Măgherăuș și cea din Ulmeni.

Rezultate deosebite la nivel județean au obținut toate celelalte biblioteci funcționale din județul Maramureș, între care s-au distins în mod deosebit: Șomcuta Mare, Borșa, Moisei, Remeți, Budești, Săliștea de Sus, Tg. Lăpuș, Coltău etc., care au desfășurat și desfășoară parteneriate cu școli și cu alte instituții de cultură, pentru a întări rolul și rostul bibliotecii publice în care își desfășoară activitatea.

La ultima discuție cu bibliotecarii pe care i-am vizitat la locurile lor de muncă, am constatat, din păcate, că există și unele neajunsuri, în ce privește lipsa de interes pentru lectură și pentru achiziția de carte. Practic, resursele alocate de autoritățile locale sunt foarte mici, insuficiente, fapt pentru care serviciile oferite nu s-au putut dezvolta mai mult. Majoritatea bibliotecilor publice supraviețuiesc prin donații de la persoane fizice. Sunt și unele excepții: Biblioteca Municipală „Laurențiu Ulici” din Sighetu Marmației, care a primit în anul 2023 suma de 17.701,38 lei, din care au fost cumpărate 594 cărți, iar în anul 2024, suma de 4.742,84 lei, folosită pentru achiziționarea a 107 cărți. Au primit bani în acest an: Biblioteca orășenească din Târgu Lăpuș, suma de 3.800 lei; Biblioteca orășenească Baia Sprie, 10.000 lei din care au cheltuit 7.100 lei; Biblioteca comunală Groși, 1.500 lei; Biblioteca comunală Copalnic Mănăștur, 3.000 lei (în prezent nu pot fi folosiți datorită unei recente hotărâri de guvern) etc. În cursul anului 2023, au primit sume modice: Biblioteca comunală Șișești, 1.000 lei și altele.

Întâlnirile noastre și apropierea dintre noi s-au intensificat începând cu anul 2023, când am demarat acțiuni comune cu bibliotecile subordonate metodic Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare și cu alte instituții de învățământ interesate, toate acestea bucurându-se de un real succes. Astfel: „Ziua Portului Maramureșean – Biblioteca în straie populare”, desfășurată cu ocazia Zilei portului Tradițional din România și „Festivalul de colinde și obiceiuri de iarnă – Crăciun la bibliotecă”, dedicată sărbătorilor de iarnă, tradițiilor și obiceiurilor din județul Maramureș, ambele în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș. Cu această ocazie, aduc sincere mulțumiri bibliotecarilor din comunele și orașele județului Maramureș, cadrelor didactice și tuturor angajaților școlilor gimnaziale și altor structuri, pentru implicare și pentru că au ajutat instituția noastră la buna organizare a acestor festivaluri!

Pe parcursul anului 2024, am sărbătorit ziua de 8 Martie („Ziua Internaţională a Femeii”) într-un cadru intim la Restaurantul Diafan din Baia Mare, acțiune la care ați participat și unii dintre dumneavoastră, alături de o parte a colectivul bibliotecii județene, acțiunea fiind receptată pozitiv de participanți.

În perioada 01.03 – 25.03.2024, am organizat împreună cu o parte dintre dumneavoastră și concursul de mesaje de felicitare dedicat femeii, denumit în mod sugestiv „Buchet de mesaje pentru mama” – expresie a recunoștinței și gratitudinii noastre. Proiectul s-a finalizat printr-o expoziţie de mesaje pline de afecţiune.

Cei care au vizitat expoziția au reverberat la frumos și pentru că ideea a fost una generoasă și a fost dedicată în exclusivitate femeii. Referindu-se la acest eveniment cultural, unul dintre vizitatori, D.G., a conchis într-o postare pe facebook că aceasta „este minunată și merită felicitări”, iar Pop Ileana, bibliotecara de la Biblioteca orășenească Săliștea de Sus, a spus că „în acest mod se descoperă talentele, înclinația spre artă, desen, literatură, care trebuie expusă publicului și unde altundeva decât într-o instituție publică, reprezentativă, cum este Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare”. Pe cale de consecință, mulţumim tuturor participanților la proiect şi totodată le suntem recunoscători profesorilor coordonatori pentru gestul cultural!

La ultimul enumerat, cel din data de 20 aprilie 2024, bibliotecarii din cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, alături de unii dintre dumneavoastră, au efectuat un periplu cultural în locații cu caracter științific și istoric din bazinul Maramureșului, ținut căruia îi spunem cu mândrie ‒ acasă. Evenimentul a fost de natură să contribuie la emanciparea culturală și profesională, scop în care am regăsit lumea satului românesc, poartă vie spre vise și mărturisire a veșniciei sale. Cu această ocazie, au fost vizitate și documentate locuri și medii încărcate de cultură, istorie și civilizație din această parte a țării. Evenimentul a constituit un preambul al sărbătorilor Zilei Bibliotecarului și Zilei Mondiale a Cărții și a dreptului de autor (ambele fiind sărbătorite în fiecare an la data de 23 aprilie) și a cuprins vizite la Cimitirul Vesel și Mănăstirea Peri din localitatea Săpânța, la Memorialul Durerii din Municipiul Sighetu Marmației, precum și la Mănăstirea Bârsana. Pe traseul de întoarcere, grupul de bibliotecari băimăreni a efectuat și un scurt intermezzo la complexul turistic Hanul lui Cobâlă, situat la ieșirea din localitatea Budești spre orașul Cavnic – adevărat loc de relaxare și rememorare a acestei vizite deosebit de interesante.

În concluzie, considerăm că aprecierea bibliotecarilor și bibliotecilor publice la acest colocviu poate fi un gest de recunoaștere și de reafirmare a importanței lor la dezvoltarea durabilă a comunității maramureșene și pentru că acestea au un rol vital în păstrarea și promovarea tradițiilor și culturii locale, contribuind la evidențierea județului și la transmiterea valorilor moștenite generațiilor viitoare.

Pentru tot ce ați realizat cu sufletul și cu inima, vă urez sănătate, succes, putere de muncă, pasiune pentru tot ce faceți, mult bine și frumos în gânduri și în suflet, pentru că bibliotecarul trebuie să fie receptiv la cerințele de schimbare ale publicului, să amplifice comunicarea prin aprecierea și acceptarea diversității, a rețelelor de cooperare și de socializare între cititori, să susțină și să adopte o viziune globală a înnoirii, să promoveze egalitatea între toți cei care necesită serviciile voastre, fără deosebire de sex, vârstă, naționalitate ori statut social etc.

Pentru a răsplăti munca de celor mai buni bibliotecari, la final, d-na Daliana Bonaț și Alina Lemnean au înmânat unor bibliotecari merituoși mai multe diplome de merit pentru activitatea profesională desfășurată pe parcursul anilor 2023-2024, criteriu stabilit în funcție de: calitatea, aptitudinile de bun organizator și comunicator, grija față de bibliotecă, capacitatea de a atrage cititori, spirit de inițiativă etc. Au fost recompensați cu premii constând în cărți: Diana Iancu, Biblioteca municipală „Laurențiu Ulici” Sighetu Marmației; Gabriela Szerasz, Biblioteca orășenească Vișeu de Sus; Mihaela Pop, Biblioteca comunală Petrova; Nicoleta Olah, Biblioteca comunală Copalnic Mănăștur; Natalia Macioca, Biblioteca comunală Remeți; Gheorghe Iosip, Biblioteca comunală Budești; Kadar Helen, Biblioteca comunală Coltău; Tinuța Grec, Biblioteca orășenească Borșa; Lucica Pop și Camelia Finteușan, Biblioteca orășenească Baia Sprie; Ileana Pop, Biblioteca orășenească Săliștea de Sus; Mariana Rusu, Biblioteca orășenească Tăuții Măgherăuș; Angela Morar, Biblioteca orășenească Ulmeni; Georgeta Mich, Biblioteca comunală Bârsana; Mărioara Latiș, Biblioteca comunală Cernești; David Sica, Biblioteca comunală Ieud; Ioana Tomoiagă, Biblioteca comunală Moisei și Iulian Moga, Biblioteca comunală Bistra. Ceilalți bibliotecari prezenți au primit diplome de participare. Deși premiile au valoare de simbol, acesta încununează și prețuiește munca de bibliotecar.

Autor: dr. Ioan GOGOTĂ

 

Buchet de mesaje pentru mama

Ziua de 8 Martie reprezintă un prilej minunat pentru a transmite mesaje de felicitare celei mai importante ființe din viața noastră – femeia. În acest sens, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare a lansat proiectul „Buchet de mesaje pentru mama”, adresat, atât bibliotecilor aflate sub directa ei coordonare metodică, precum și altor instituții interesate, propunându-le să implice elevii din ciclul primar și gimnazial în elaborarea unor felicitări adresate mamei. Felicitările au fost expediate pe adresa Bibliotecii Județene, unde s-a organizat o expoziție, ce poate fi vizionată până în data de 20 martie 2024. Autorii celor mai reușite felicitări urmează a fi recompensați prin acordarea unor premii constând în diplome și cărți de interes școlar.

Și-au anunțat participarea: Biblioteca municipală Sighetu Marmației (bibliotecar Diana Iancu), Biblioteca orășenească Vișeu de Sus (bibliotecar Gabriela Szerasz), Școala Gimnazială Oncești (bibliotecar Ioana Măran), Școala Gimnazială Petrova (bibliotecar Mihaela Pop), Școala Gimnazială Copalnic-Mănăștur (bibliotecar Nicoleta Olah), Școala Gimnazială Remeți (Natalia Macioca), Școala Gimnazială Budești (bibliotecar Gheorghe Iosip), Școala Gimnazială Lăpuș (prof. Mariana Dumitru), Școala Gimnazială Mireșu Mare (prof. Gelu Dragoș și Ana Dragoș), Școala Gimnazială Coltău (bibliotecar Kadar Helen) și alții. Toți aceștia merită felicitări pentru implicarea și responsabilitatea cu care au tratat proiectul nostru.

Concluzia unei astfel de manifestări este că unei femei, indiferent de ipostazele ei (mamă, soție, prietenă, soră etc.), trebuie să-i mulțumim pentru că există în viața noastră și pentru că există cu adevărat în sufletului fiecăruia dintre noi.

Ce șansă extraordinară! Ce poate fi mai frumos decât să dai posibilitatea fiecărui copil să-și exprime căldura din inimă, zâmbetul de pe chip, iubirea în suflet și lumina din gânduri. Și mai presus de orice să trăiești influențându-i pentru eternitate pe cei ce Dumnezeu i-a pus în preajma ta!

A consemnat dr. Ioan GOGOTĂ
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare