Profesorii renunţă la "Şcoala Altfel"

Scandalurile apărute recent în învăţămant, cu privire la fondul clasei, colecta de bani pentru diferite activităţi şi acuzaţii la adresa personalului didactic, profesorii şi-au exprimat intenţia de-a renunţa la organizarea activităţilor extracurriculare şi extraşcolare din cadrul săptămânii "Şcoala Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!".     

Aproximativ 4.800 de cadre didactice din judetul Galati au semnat o petitie in care informeaza forurile responsabile ca intentioneaza sa nu se mai implice in desfasurarea programului de activitati educative extracurriculare si extrascolare 'Scoala Altfel: Sa stii mai multe, sa fii mai bun!', a anuntat, miercuri, presedintele executiv al Sindicatului Invatamantului Preuniversitar Galati, Lidia Antoniu.Cadrele didactice au explicat ca decizia lor are la baza acuzatiile grave aduse la adresa profesorilor in ultima vreme, iar activitatile din perioada 7-11 aprilie presupun strangerea de bani pentru vizitarea muzeelor sau organizarea diferitelor actiuni in care sunt implicati elevii.

"Membrii de sindicat au semnat o petitie in care anunta ca sunt hotarati sa nu se mai implice sub nicio forma in organizarea activitatilor care presupun consum financiar sau de materiale, care nu se asigura prin bugetul de stat, ci de la parinti sau de la profesori. De asemenea, cadrele didactice au mai completat si cate un referat de necesitate pe care le vor inainta catre secretariatele scolilor, cu toate materialele necesare, pentru activitatea zilnica si pentru cele cuprinse in saptamana 'Scoala Altfel'", a declarat Lidia Antoniu.

In cazul in care nu se vor gasi fondurile necesare, programul 'Scoala Altfel' ar putea sa se limiteze la a se desfasura doar la nivelul unitatilor de invatamant, fara vizite la muzee, excursii tematice si diverse spectacole, a explicat liderul de sindicat.

"In conformitate cu prevederile Anexei OM nr. 3818/03.06.2013 privind structura anului scolar 2013-2014, saptamana 7-11 aprilie 2014 va fi dedicata activitatilor educative extracurriculare si extrascolare, desfasurate in cadrul programului "Scoala altfel: Sa stii mai multe, sa fii mai bun!". In acest sens, Ministerul Educatiei Nationale (MEN) lanseaza o invitatie in atentia organizatiilor non-guvernamentale interesate sa se implice cu programe educationale in organizarea / desfasurarea programului "Scoala altfel: Sa stii mai multe, sa fii mai bun!", potrivit unei note publicate pe site-ul MEN.

Organizatiile non-guvernamentale care doresc sa se implice in programul national "Scoala altfel: Sa stii mai multe, sa fii mai bun!" pot accesa platforma specifica dezvoltata de Ministerul Educatiei Nationale pentru a-si posta propunerile de proiecte in scopul realizarii activitatilor de parteneriat.

Orice activitate inscrisa pe platforma va fi vizibila numai dupa aprobarea proiectului de catre un evaluator al MEN, iar in cazul respingerii unui proiect, ONG-ul va fi informat in legatura cu acest aspect in contul sau, alaturi de motivul respingerii.

                                                             Autor: Ana-Maria Tudor

Educaţie. Cum este gestionat fondul școlii în alte țări

Ancheta de la Şcoala numărul 10 din Capitală s-a încheiat după ce învăţătoarea acuzată că ar strânge bani de la elevi pentru cadourile de Crăciun, a fost dată afară.

Odată cu acest verdict s-a rezolvat doar un caz punctual. Problemele din învăţământ rămân. O recunoaşte şi ministrul educaţiei care aminteşte despre alte nereguli: vânzarea cărţilor şi a materialelor auxiliare în şcoli.

 La clasa zero însă, pentru că nu sunt suficiente materialele de studiu, învăţătorii se trezesc că trebuie să predea de pe foi albe. De calculatoare sau table electronice nici nu poate fi vorba...Primul an din învăţământul obligatoriu pare a fi în stadiul de testare! Statul român oferă câteva jocuri şi planşe, nu şi manuale sau caiete de lucru iar asta se întâmplă în condiţiile în care elevii trebuie să înveţe să scrie şi să citească. Un lucru este însă cert: „O dimensiune ilegală este vânzarea de cărți și auxiliare în școli, vânzare care e susținută de unele edituri din România. Profesorii nu au voie să devină agenți comerciali”, spune Remus Pricopie, ministrul Educaţiei.

La Colegiul „Mircea Cristea” din Braşov, fiecare părinte a plătit câte 49 de lei, pentru a cumpăra cele trei caiete necesare în clasa pregătitoare.

„Nu mi se pare normal, în condiţiile în care vorbim despre învăţământ de stat, dar sacrificii facem, pentru că suntem părinţi şi trebuie. Trebuie să înveţe copiii după ceva, nu?”, se plânge un părinte.

Sacrificii fac şi dascălii. De mai bine de 20 de ani, Dana Coşer lucrează ca învăţătoare şi de multe ori a fost nevoită să dea bani din propriul salariu pentru a-şi desfăşura orele în condiţii normale.

„E mult mai uşor să am caietul acesta special cum îl numim noi şi să mai am şi o fişă de lucru în completare, pe care din când în când o fac eu la xerox. În momentul în care xeroxez la şcoală, m-ajută şcoala, dar e alb-negru, pe când mie îmi trebuie color”, precizează Dana Coșer.

Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar ridică neputincioşi din umeri. Ministerul Educaţiei ar trebui să asigure toate materialele necesare.

„Aşa cum trimite manuale în şcoli cum... ministerul îşi vede.. îşi face datoria, mai departe să vedem ce se întâmplă. Clasa pregătitoare este acum la început şi ca în orice casă nouă, când intri, n-ai multe lucruri”, explică Mihaela Zugravu, inpector în învăţământul primar la IŞJ Braşov.

Sume mari de bani din buzunarul părinţilor pleacă şi spre fondul clasei sau fondul şcolii, adică o altă ilegalitate, spune ministrul Educaţiei: „Nimeni din școală nu are voie să primească bani, să gestioneze bani, e dreptul oricărui cetățean să contribuie de bunăvoie la o anumită activitate, dacă se dorește asta. Asta trebuie făcut numai de părinți, cu chitanță și justificarea sumelor”.

Şi totuşi, fondul şcolii există şi nu doar la noi în ţară. Însă problema este gestionată altfel în alte state. În Germania şi Franţa, părinţii dau bani doar pentru activităţile extraşcolare. În Belgia, pentru orice ban cheltuit, contabilul şcolii taie chitanţă. De câţiva ani s-a mai dezvoltat o piaţă cu potenţial de profit în mediul didactic. Concursurile şcolare, la care mulţi părinţi îşi înscriu copiii, dar care costă. La prima vedere, suma e modică. 14 lei - proba. Dar probele sunt două, iar concursul are mai multe etape. Părinţii plătesc fără sa primească vreo chitanţă. Un studiu făcut de Asociaţia „Salvaţi Copiii” arată că în timp ce gratuitatea sistemului de învăţământ din România este doar una aparentă, costurile reale plătite de părinţi ajung în medie la 1.500 de lei în mediul rural şi 2.000 de lei pe an în cel urban.Sursa Digi 24

                                                                          C.L.