Guvernul Tehnocrat şi situaţia
economică la bilanţul de 6 luni
Constat
cu regret faptul că măsurile tehnocrate mult aşteptate întârzie să apară.
Doresc să trag un semnal de alarmă pe această cale pentru două domenii vitale
economiei româneşti.
1. Agricultura. În acest domeniu se lasă încă
aşteptate toate măsurile care să permită funcţionarea cel puţin normală, dacă
nu îmbunătăţită, a acestui sector şi exemplific cu funcţionarea Agenţiei APIA. Problema
plăţilor aferente subvenţiilor în agricultură, după bâlbâiala tehnică de anul
trecut, a continuat şi s-a acutizat la începutul acestui an. Conducerea Ministerului
refuză practic să ofere soluţii sau să accepte propuneri referitoare la
accelerarea plăţilor şi la deblocarea banilor atât de necesari în agricultură.
Aici mă refer la simpla acţiune birocratică de a înregistra şi de a elibera
adeverinţele APIA mai repede în această primăvară. Prin nerealizarea acestui
lucru, domeniul este în continuare blocat financiar, iar producătorii de
cereale şi crescătorii de animale sunt în aceeaşi situaţie ca şi procesatorii
de produse agroalimentare în relaţia lor cu supermarketurile. Producătorii de
cereale se află într-o situaţie tensionată şi extrem de costisitoare în relaţia
cu comercianţii de inputuri agricole şi cereale. Totodată, îmbunătăţirea şi
modificarea actelor normative aflate în competenţa Ministerului, referitoare la
perdelele verzi, la realizarea de irigaţii în Transilvania, altfel decât cele
gestionate de ANIF în zonele unde existau irigaţii, au rămas doar la stadiul de
discuţii. Cu toate că axele pe fonduri europene sunt deschise, această zonă a
ţării nu poate să beneficieze de astfel de finanţări. În aceste condiţii,
consider că anii agricoli 2016 şi 2017 vor fi puternic afectaţi din punct de
vedere al producţiei agricole, în comparaţie cu anii precedenţi.
2. Transporturi. Companiile din subordinea
Ministerului Transporturilor sunt în degringoladă. Acestea cheltuiesc cu
frenezie banii publici pe orice altceva în afară de modernizarea infrastructurii
de transport (rutieră, feroviară, portuară,
aeriană), sau a mijloacelor logistice din transporturi (trenuri, locomotive,
aeronave, etc.). După cum ştiţi, presa semnalează mascarada făcută de C.N.A.D.N.R.
prin aşa-zisa restructurare în care, în loc să se reducă personal, funcţii şi
cheltuieli aferente funcţionării administrative, acestea cresc. În acest sens,
presa este plină cu exemple de artificii făcute de conducerea C.N.A.D.N.R. şi a
Ministerului de resort pentru a se conserva privilegiile din această companie, pentru a rămâne la butoanele economice doar cei
agreaţi şi pentru a-i înlătura pe cei incomozi.
În C.N.A.D.N.R.,
jumatate din angajaţi nu-şi justifică salariile. Compania ar trebui desfiinţată
şi reînfiinţată, sub forma unei companii de investiţii şi a unei administraţii
de drumuri şi autostrăzi, făcându-se astfel curăţenie în „cloaca de mafioţi şi
incompetenţi”. Ca să dau doar două exemple, o să mă refer la drumul national DN
18 Moisei - Borşa – Iacobeni, unde după ce s-a reziliat contractul, la aceasta
oră constructorul nu lucrează deoarece proiectul nu este aprobat de 2 ani de
zile, pe un şantier deschis de 6 ani. În ceea ce priveşte tronsonul demolat al autostrăzii
Sibiu - Orăştie, compania ne anunţă prin
comunicate că circulaţia va fi reluată ba în august, ba în septembrie, însă ei
până în august sau septembrie nici măcar nu vor începe lucrările. Să nu mai
vorbim de faptul că vor face aceeaşi lucrare, în acelaşi loc în care peste 2
sau 3 ani vom avea aceeaşi problemă, în loc să gândească o soluţie şi cineva să ia o decizie legată de
un eventual nou traseu, sau de lucrări mai ample în exteriorul autostrăzii. Soluţiile
de peticire nu vor ţine. Toate acestea spre o corectă informare a celor care
poate mai citesc şi revista presei.
În
domeniul transporturilor sunt poate, cele mai mari investiţii beneficiare de fonduri
europene. Printr-o astfel de abordare, nu numai că sunt puse în pericol
lucrările aflate în executare, dar cele viitoare vor rămâne doar la nivelul
discuţiilor şi a istoriei care va consemna nerealizările şi lipsa absorbţiei de
fonduri europene atât de necesare pentru asfel de investiţii.
Pentru
ca această guvernare să lase o amprenta cât de cât favorabilă asupra economiei
româneşti este necesară o aplecare mai atentă asupra celor două domenii de activitate care, aşa cum
funcţionează ele în acest moment, riscă ca în scurt timp, în România să se
reinstaleze o gravă criză economică.
Senator,
Marius
Sorin Bota
