Se afișează postările cu eticheta ianuarie 2026. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ianuarie 2026. Afișați toate postările

sâmbătă, 31 ianuarie 2026

Semnal editorial - Revista „ALTERNANȚE”, ianuarie 2026


 În Nr. 1 ( 50 ), ianuarie 2026, al revistei Alternanțe - Germania (http://www.revista-alternante.de/), editorialul „Despre sfârşitul veacurilor şi regăsirea veşniciei”, este semnat de Nicolae Silade.

Mulțumiri domnilor Eugen D. Popin, Vasile Gogea, Mircea Petean și Herbert-Werner Mühlroth, care țin în viață această revistă.
În acest număr semnează: Rainer Maria Rilke, Dorin Tudoran, Andrei Zanca, Miron Kiropol, Liviu Antonesei, Mircea Petean, Dan Bălănescu, Magda Ursache, Vasile Gogea, Nicolae Silade, Mircea Pora, Mirela Roznoveanu, Paula Bârsan, Diana Cârligeanu, Adrian Munteanu, Radu Ciobanu, Marian Drăghici, Victoria Comnea, Julia H. Kakucs, Renate Done, Viorica Rădută, Dan F. Seracin, Serban Chelariu, Aurelian Sârbu, Mihaela Malea-Stroe, Cornelia Alexoi, Caliopia Tocală, Doina Gurită, Ana Ardeleanu, Alexandru Jurcan, Dan Dănilă, Bianca Marcovici, Dragos Niculescu, Heinz-Uwe Haus, Doina Măgărin, Rodica Raliade, Hans Dama, Mihai Merticaru, Eugen D. Popin.
Iată link-urile:

===============================
Despre sfârşitul veacurilor şi regăsirea veşniciei
===============================
Ziua Zeului e lungă cât o viaţă de om. Iar viaţa omului este foarte lungă. Cu toate acestea, ziua Zeului şi ziua omului nu pot fi asemuite. De aceea, ziua Zeului am numit-o Ziul, iar viaţa omului am numit-o noapte.
Viaţa omului şi viaţa Zeului, împreună, dar numai împreună, dau naştere Luminii, dau naştere Vieţii. Viaţa Zeului şi viaţa omului, împreună, dar numai împreună, sunt însăşi Lumina, sunt însăşi Viaţa.
Când viaţa omului şi viaţa Zeului se despart, Zeul continuă să existe, ca adevăr adevărat, în timp ce omul începe să rătăcească prin întuneric în căutarea sinelui care nu poate fi decât Zeul. În momentul când omul îşi întâlneşte sinele se face Lumină, se sfârşeşte noaptea şi începe Ziul.
Aceasta e şansa omului, sensul existenţei lui, speranţa lui împlinită, de a trăi o zi din zilele Zeului. Şi atunci se simte ca un zeu, fără a fi, însă, Zeul. Atunci începe să cunoască, să se cunoască pe sine, să cunoască totul, fără a fi, însă, totul, pentru că totul este doar Zeul.
Iar dacă are puterea să se stăpânească pe sine, atunci va birui lumea şi o va stăpâni, aşa cum Zeul stăpâneşte totul. Iar El, cel care cunoaşte totul şi stăpâneşte totul, Zeul adică, îl luminează şi îl face să lumineze, îi dă o viaţă nouă şi îl face dătător de viaţă nouă.
Pentru ca omul să devină zeu, pentru ca Zeul să devină om. Un om între oameni, asemenea lor, pentru a le arăta că între cei de sus şi cei de jos există o singură deosebire, credinţa, şi o singură asemănare, iubirea. Credinţa, cea care dă putere, şi iubirea, care învinge tot.
Dar pentru ca Zeul să devină om, pentru ca omul să devină zeu, omul trebuie să aspire spre înălţimile sale spirituale, să se înalţe la cer adică, pe măsură ce Zeul coboară pe pământ.
Iar locul în care se întâlnesc este Lumina, iar momentul în care se întâlnesc este sfârşitul veacurilor, este veşnicia regăsită, este moartea morţii şi învierea vieţii, este viaţa adevărată, viaţa celor aleşi, împăcarea şi liniştea celui care a căutat şi a găsit, bucuria celui care a crezut şi s-a salvat.
Atunci ziua lui devine Ziul, lumina lui devine lumina lumii, iar el, cel care a fost, devine cel care este, cel în care înţelepciunea şi iubirea şi lumina şi-au găsit un adăpost vital.
În el cuvântul este viu, şi el însuşi este viu înlăuntrul cuvântului. Şi cuvântul luminează în întuneric şi întunericul nu l-a biruit niciodată!
Nicolae SILADE

sâmbătă, 24 ianuarie 2026

Sumar Literomania nr. 393/ ianuarie 2026


 Literomania nr. 393 este online și vă propune, în sumar: „Top 10 „Cartea săptămânii” 2025” (o retrospectivă a cărților prezentate la rubrica noastră „Cartea săptămânii” în 2025); o avanpremieră din romanul „Îngeri și marțieni” de Mihnea Arion, în curs de apariție la Tritonic Mystery & thriller; proza scurtă „Gamela (toamnă)” de Italo Calvino, în traducerea lui Dominique Ilea; cronică de carte (în engleză) de Rodica Grigore (Sawako Ariyoshi, „The River Ki”); poeme (în spaniolă) de Washington Daniel Gorosito Pérez; proză flash fiction semnată de Dana Banu și Teodor Fleșeru; o proză de Lucia Eniu la poșta redacției, precum și rubricile „Pastila de înțelepciune” și „Pucă show” (de anticarul nostru Bozz). Lectură plăcută vă dorim!

Pentru a continua proiectul Literomania, avem nevoie și de sprijinul dumneavoastră, al cititorilor. Prin donații, ne puteți ajuta să întreținem site-ul din punct de vedere tehnic, dar și să inițiem proiecte prin care să sprijinim literatura, în special pe tinerii scriitori, și prin care să formăm cititori. Tocmai în acest scop am înființat Asociația Culturală Literomania, pe care o puteți susține prin redirecționarea a 3.5% din impozitul pe venit prin completarea DECLARAȚIEI 230. Datele Asociației Culturale Literomania sunt precompletate. Vă mulțumim!

Link Formular 230

Dosar Literomania: „Ștefan Baciu, un scriitor brașovean în exil”

Platforma literară independentă Literomania i-a dedicat un dosar amplu, întins pe cinci numere (nr. 386-nr. 391), scriitorului brașovean Ștefan Baciu (1918-1993). Plecat din țară la sfârșitul anilor ’40, acesta a construit, departe de București, o operă și o rețea culturală care au conectat literatura română la un circuit mondial, dar care au rămas mult timp ignorate sau marginalizate în istoriile literare autohtone. Exilul lui Ștefan Baciu nu a reprezentat doar o ruptură politică, ci și una simbolică. În timp ce literatura română postbelică era constrânsă de realismul socialist și de controlul ideologic, Baciu publica, traducea, coresponda și intervenea critic într-un spațiu cultural liber, plural, multilingv. Prin activitatea sa poetică (să nu uităm că a fondat și a condus în exil „MELE. International Poetry Letter”, o revistă de poezie care a adunat în jurul ei poeți din întreaga lume, inclusiv din România), dar și prin cea jurnalistică și eseistică, Ștefan Baciu a contribuit decisiv la promovarea poeziei moderne într-un cadru eliberat de orice fel de constrângeri, în special ideologice sau politice.

Cu toate acestea, după 1989, recuperarea acestui scriitor în România, țara sa natală, a fost fragmentară. Câteva ediții, mențiuni sporadice și referințe rapide nu au reușit să redea complexitatea unei personalități literare care a funcționat simultan ca poet, critic, mediator cultural și arhivar al exilului. Dosarul de față își propune să corecteze această lacună printr-o abordare amplă, documentată și contextualizată. Articolele și eseurile din dosarul „Ștefan Baciu, un scriitor brașovean în exil” sunt semnate de Ioana Pârvulescu, Adina Dinițoiu, Yoshiro Sakamoto, Adrian Lesenciuc, Raul Popescu, dar și de artiști care l-au cunoscut pe Ștefan Baciu, stabilit în ultima sa parte a vieții în Hawaii, sau au fost doar influențați de poezia acestuia: Tom Haar, Keijiro Suga, Tony Quagliano sau Ryuta Imafuku. Câteva dintre aceste materiale au fost preluate din revista „MELE Arhipelago. Scrisoare arhipelagică de poezie”, număr aniversar, din decembrie 2018, dedicat centenarului nașterii lui Ștefan Baciu, număr îngrijit de Yoshiro Sakamoto, căruia îi mulțumim pentru acordul de a-le republica în dosarul Literomania. Menționăm că Yoshiro Sakamoto, profesor la Universitatea din Kyoto, are un doctorat despre viața și opera lui Ștefan Baciu, publicat în 2024, cu titlul „Ștefan Baciu – Viața unui poet exilat și cântecele care răsună peste Ocean”, la editura japoneză Kotoni.

Dosarul „Ștefan Baciu, un scriitor brașovean în exil” a fost coordonat de Adina Dinițoiu și Raul Popescu.

Citiți aici articolele din dosarul Literomania „Ștefan Baciu, un scriitor brașovean în exil”

luni, 5 ianuarie 2026

Vremea în ianuarie

 

Meteorologii anunță că, după un interval răcoros și cu multe precipitații, a doua jumătate a lunii ianuarie va aduce temperaturi mai ridicate decât cele obișnuite pentru această perioadă „Temperaturile se vor situa uşor peste cele specifice, în a doua jumătate a lunii ianuarie, în mai multe regiuni”, transmit specialiștii, care atrag atenția că înainte de acest episod, urmează câteva zile mai reci și cu ploi abundente.

În perioada 5 – 12 ianuarie, meteorologii estimează că valorile termice vor coborî sub ceea ce este normal pentru această perioadă în vest, nord-vest, nord-est și zonele centrale. În sud-est, vremea va fi ușor mai blândă, iar în restul țării se vor înregistra temperaturi apropiate de mediile climatologice.

În același interval, regimul de precipitații va depăși nivelul obișnuit la nivel național, cu accent pe vestul țării, unde cantitățile vor fi mai mari.

Pentru intervalul 12 – 19 ianuarie, prognoza indică diferențe de la o zonă la alta. În zonele montane și în sud-est, mediile termice vor depăși ușor normalul perioadei. În schimb, nord-estul și centrul țării vor avea valori mai scăzute, în timp ce restul regiunilor se vor menține în jurul mediilor climatice.

Între 19 și 26 ianuarie, meteorologii estimează un regim termic mai cald decât media sezonieră aproape peste tot. Tendința va fi și mai pronunțată în sud-est, unde valorile vor depăși mai vizibil normalul.

În privința precipitațiilor, prognoza arată valori apropiate de cele specifice pentru această perioadă.

Ultimele zile ale lunii ianuarie, intervalul 26 ianuarie – 2 februarie, aduc temperaturi ușor peste mediile climatologice în regiunile extracarpatice, în timp ce restul țării vremea va rămâne în limitele obișnuite ale sezonului. În ceea ce privește precipitațiile, acestea sunt estimate la niveluri apropiate de normal, fără abateri importante.

ANMR