Academicianul Ion Pop, la „Nord Literar”

                                                                                          de Gheorghe Pârja

A apărut numărul dublu al revistei NORD LITERAR, lunile iulie-august, cu un sumar consistent, diversificat, cu articole sobre, care iau pulsul literaturii actuale, dar fac și evaluări ale creației clasice. Semnează nume de prestigiu din Maramureș și din țară. Începutul lunii iulie a fost marcat de „Zilele Revistei Nord Literar”, manifestare de tradiție și de prestigiu, la care, invitat de onoare a fost poetul, criticul și istoricul literar, profesorul universitar, membru al Academiei Române, director de revistă, traducător, colaborator la valoroase proiecte culturale, domnul ION POP, născut în Mireșu Mare. Universitarul timișorean Alexandru Ruja publică în revistă un emoționant și rafinat eseu despre activitatea și creația invitatului de onoare, în care spune: „Ion Pop reprezintă în literatura actuală o ipostază poetică fixată la o cotă valorică ridicată. Pagina critică la el are mereu prospețime, comentariul critic nu scade sub un anumit nivel valoric.”

Poemul lunii este semnat de poetul și traducătorul Valeriu Stancu. Despre sonetele lui Dan Rotaru scrie criticul literar Constantin Cubleșan, iar volumul de poeme semnat de Menuț Maximinian este comentat de Iuliana-Andrea Pop. Eseul istoricului literar Săluc Horvat pune în evidență apropierea lui Eminescu de poezia poetului romantic austriac Nikolaus Lenau, născut lângă Timișoara, și, mai ales, despre influența acesteia asupra creației eminesciene. Daniela Sitar-Tăut publică prima parte din dialogul ei cu celebrul rebrenist Niculae Gheran. Rubrica Orfeu găzduiește poeme semnate de Radu Ulmeanu, directorul revistei „Acolada” din Satu Mare. Ovidiu Pecican a pus sub lupa lui critică două volume de versuri. Unul semnat de Toma Grigorie, iar celălalt aparține lui George Vigdorovis.

Colega noastră de redacție, criticul literar Delia Muntean, a ajuns cu spiritul analitic pe meleaguri mehedințene, comentând un volum de versuri semnat de Marius Arbănași. Poetul Echim Vancea a îmbrăcat haina criticului literar, având ca subiect de analiză volumul de poeme „Semne pe semne” de Ion Mariș. Ana Blandiana este prezentă în coloanele revistei cu textul conferinței susținute în cadrul Simpozionului de la Memorialul Sighet, din luna iunie 2022, cu ocazia Zilei Memoriei. În același ton scrie și Ligia Duruș despre puterea politică ca instanță represivă. Izabella Bejan-Krizsanovszki ne atrage atenția asupra cărții lui Cosmin Dragomir „Curatorul de zacuscă”, cu demersuri pentru o bucătărie românească curajoasă și asumată, de la Kogălniceanu până în prezent.

La pagina Aniversare este prezentă poeta Betty Kirchmajer-Donca, cu un grupaj de poeme cu iederă mirată. La mulți ani, Betty! Prozatorul Ștefan Jurcă publică o povestire cu abur autobiografic, scrisă cu har stilistic. Confratele din Bistrița, Icu Crăciun, prezintă cartea lui Vasile V. Filip, cronici, povestiri, mărturisiri, despre bucuria lecturii. Comentarii cu un rafinat simț al esteticului. Delia Muntean ne prezintă volumul poetului Gheorghe Pop – „Învins de iubire” – în care remarcă seninătatea gândului și buna cuviință a discursului liric. Colega Raluca Hășmășan scrie despre volumul lui Ciprian Coc – „Regăsiri”, la care remarcă discursul liric armonios orientat spre confesiunea directă.

Pictorul Cornel Brudașcu acordă un interviu lui Ion Mariș. Dicționarul limbii române din Serbia de sud-est, alcătuit de Florian Copcea, este comentat de Mihai Petre. Cronica de film, o nouă rubrică a revistei, susținută de profesorul Nicolae Weisz, are ca subiect filmul The King (Regele) 2019. Scriitoarea Ileana Roman ne oferă o versiune diortosită din „Cântarea Cântărilor” (fragment). Puteți citi și un reportaj, de la fața locului, despre „Zilele Nord Literar”, o ceremonie a valorii, desfășurată la Baia Mare și Mireșu Mare, satul natal al academicianului Ion Pop.

Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația artistei Laura Poantă. Revista poate fi cumpărată la unele chioșcuri de presă din Baia Mare. Cine cere, primește revista spre difuzare. Este prima revistă de literatură din istoria Maramureșului, fondată de profesorul Săluc Horvat, cu un grup de scriitori entuziaști. Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș.

Doina Uricariu, din New York, la „Nord Literar”

 

                                                                 

                                                                             de Gheorghe Pârja

După cum v-am obișnuit, în ultima vreme, vă prezint revista „Nord Literar,” ajunsă în anul 20 al vieții sale, decupând din paginile ei personalitatea care luminează mai intens demersul publicistic. În numărul pe luna aprilie, am socotit eu, imboldul este dat de un articol amplu, semnat de poeta, eseista, criticul literar Doina Uricariu. Acum trăitoare la New York. Pentru mine, bucuria a fost de două ori. Faptul că grație colegei de redacție, criticul literar Delia Munteanu, cu care Doina a intrat într-o fructuoasă colaborare literară și academică, a acceptat colaborarea la revista noastră. Apoi, Doina Uricariu este colega mea de generație literară cu care am împărtășit valori ale poeziei românești, de la Lucian Blaga, la Emil Botta, ori Nichita Stănescu. Ne-am bucurat de prietenii comune, de întâlniri literare de neuitat. Mai ales în perioada mea bucureșteană. La editura ei, Du Styl, mi-a publicat cartea-interviu cu poetul sârb Adam Puslojic despre Nichita Stănescu. Pe care Doina mi-a lansat-o la Ploiești.

Doina a fost și directorul ICR New York, dovedind intuiție în promovarea valorilor românești în această parte de lume. În paginile revistei, autoarea noastră pornind de la cartea Monicăi Pillat – „Ceasuri de demult”, s-a lăsat purtată de frumusețea și demnitatea unei lumi și a unei civilizații care și-au păstrat valorile spirituale și sufletești. Vârstele autoarei, firul autobiografic se împletesc cu viețile celorlalți. Este o carte despre Dinastia Pillat, cu mari influențe în literatură, dar și în politica românească. Te mai așteptăm, Doina Uricariu, cu texte nobile și extrem de necesare cititorilor noștri.

Curge sumarul. Poemul lunii este semnat de poetul Ioan Es. Pop. Criticul și istoricul literar Mircea Popa, printr-un text evocator, ne aduce aminte că în urmă cu zece ani s-a stins din viață, la Metz, în Franța, scriitorul Petru Dimitriu. Eseul criticului clujean dorește să ne arate cât mai datorează literatura română acestui mare duplicitar al epocii proletcultiste. După fuga în Occident, destinul lui primește alt curs. Este Petru Dumitriu un scriitor important? I se pot ierta marile compromisuri? Răspunsuri puteți afla din lectura revistei. Daniela Sitar-Tăut continuă interviul cu Florica Ichim, celebrul critic de teatru și film, săvârșită din viață în acest an. Interesante și inedite sunt amintirile Floricăi Ichim despre Camil Petrescu. Istoricul literar Săluc Horvat scrie despre cartea sătmăreanului Alexandru Zotta – „Exerciții de admirație. Însemnări despre creația lui Horia Bădescu.” Este o sinteză monografică prin care se conturează personalitatea și locul de primă mărime al lui Horia Bădescu în poezia română, în literatura contemporană, apreciază criticul Săluc Horvat.

Florian Copcea scrie despre cartea lui Titu Dinuț „Furișul din adânc”, iar Gela Enea comentează cartea Mirelei Orban – „Nespusul fărâmicios.” Pagina de poezie, sub sceptrul lui Orfeu, este dăruită scriitorului Nicu Ciobanu, din Novi Sad. Impetuosul comentator pe toate meridianele literaturii, Ovidiu Pecican, ne vorbește despre „O cultură literaturocentrică”, care poate sta sub întrebarea lui Noica: Ce e etern și ce e istoric în cultura românească? Criticul literar Delia Muntean analizează cartea profesoarei Ligia Duruș – „Romanele strigătului înăbușit,” în care autoarea din Baia Mare avansează câteva reflecții asupra literaturii carcerale. Momentul aniversar al arhitectului Dorel Cordoș (70 de ani) mi-a prilejuit o retrospectivă a realizărilor lui în peisajul Maramureșului. Vorba prietenului, poetul Ion Petrovai, „Pe mine mă uimește că arhitectul Dorel Cordoș renaște Maramureșul”.

Acest număr este ilustrat cu proiecte realizate de “Arhitectul Cerului”, puse în pagini de artistul plastic Mircea Bochiș. Proza aparține lui Marian Ilea, iar grupajul de poezii Anei Ardelean, Marian Hotca, Mina Stan-Lascu și Grigore Coman. Continuă comentariile lui Constantin Bostan despre prietenia luminoasă dintre Ion Bârlea și G.T. Kirileanu în scrisori inedite. Prozatorul Ștefan Jurcă publică un interviu extrem de interesant cu pictorul Iosif Hamza, realizat în anul 1990. Radu Botiș scrie despre antologia de texte realizată de Vasile Bele, Gelu Dragoș și Nelu Danci. Pagina de traduceri găzduiește creații ale poetei din Italia, Eliza Donzelli, în prezentarea și traducerea Luciei Ileana Pop. Parodiile lui Lucian Perța, după poezii ale lui Nicu Ciobanu, întregesc sumarul acestui număr.

Din păcate, consemnăm și dispariția scriitorului Teo Moldovan. Revista poate fi procurată de la chioșcuri de presă din Baia Mare. Cine o cere o primește cu plăcere.