Despre personalitatea marelui epigramist NICOLAE PAUL MIHAIL

Scenarist, prozator, epigramist, Nicolae Paul Mihail este cel care, alături de Eugen Barbu, a dat viaţă personajului Mărgelatu din legendarul serial, dar şi cel care a încântat cu schiţele sale umoristice.

De numele lui Nicolae Paul Mihail se leagă existenţa a 29 de scenarii de film, printre care „Haiducii“, serialul „Urmărirea“, „Un august în flăcări“, opt filme de lungmetraj cu personajul principal Mărgelatu, dar şi numeroase cărţi pentru copii, nuvele satirico-umoristice. Povestea sa începe cu ani în urmă, pe vremea când era doar un copil.

„Încă de când eram copii, eu şi cu sora mea eram la concurenţă. Eu scoteam «Universul copiilor», iar sora mea, «Dimineaţa copiilor», două publicaţii copilăreşti, care au rămas undeva în memorie“, îşi aminteşte cu plăcere Nicolae Paul Mihail. Şi totuşi, conştientizarea talentului a venit ceva mai târziu.

„Mi-am dat seama de talentul pe care-l am abia în ultimii ani de liceu, când am scris nişte poveşti. Urma să facem chiar şi o revistă, dar până să o finalizăm a venit războiul. Am plecat în armată şi s-a dus povestea. În armată am stat mai mult de 11 ani, am fost ofiţer de jandarmi. Nu am avut timp să scriu mare lucru. Nu puteai să te ocupi de scris. Şi totuşi s-au adunat nişte maldăre de hârtii, care, după ce am ieşit din armată, s-au concretizat în patru volume“, mărturiseşte scenaristul, prozatorul şi epigramistul oltean, căci Nicolae Paul Mihail este originar din Caracal.

 Anii au curs, lucrările şi ele, fie că a fost vorba de nuvele satirico-umoristice, fie de epigrame. În tot acest proces al creaţiei, scrisul s-a împletit cu arta cinematografică. Nicolae Paul Mihail aduce cinematografiei autohtone seriale memorabile, filme de lungmetraj de un real succes.

Dintre operele vrednice de menţionat fac parte cunoscutele scenarii pentru serialul „Haiducii“, în colaborare cu Mihai Opriş. „Pe atunci, Corifeu era Eugen Barbu. O parte din serialul «Haiducii» s-a turnat chiar, în Sinaia (locul în care astăzi s-a retras scenaristul şi prozatorul oltean - n.r.)“, a povestit Nicolae Paul Mihail.

După acest serial, s-a deschis un culoar pe care a mers mai departe. În 1970, la invitaţia Organizaţiei de Tineret, a scris un serial de şapte episoade, „Urmărirea“. A urmat serialul „Un august în flăcări“ (1973), 13 episoade, în regia lui Radu Gabrea. Dar cea mai fructuoasă colaborare rămâne cea cu Eugen Barbu, din care s-au născut 20 de filme. Au urmat alte 19 scenarii cu „Haiducii“, pe care nu le-au realizat, pentru că Partidul a zis: „Gata, ajunge!“. Cei doi se cunoscuseră în armată şi de atunci au rămas prieteni buni. „A stat la mine o vreme. Pe urmă şi-a găsit el nişte dudui şi şi-a închiriat o cameră. În 1943, s-au regăsit şi până în 1993, când a încetat din viaţă Eugen Barbu, au rămas apropiaţi.

Talentul şi dragostea lui Nicolae Paul Mihail puse în slujba artei, în general, şi a filmului au îmbogăţit peisajul autohton cu opere interesante, personaje memorabile. Şi chiar dacă astăzi se află la o vârstă înaintată, Nicolae Paul Mihai continuă munca fără de care nu poate trăi, alte nuvele umoristice se nasc, alte romane, spre deliciul celor care iubesc arta.

 

Dr. Florian ULMEANU, precursor al medicinii sportive româneşti

Într-o discuţie la un ceai în „aula” Academiei O.J.T. cu profesorul Ion P. Pop am aflat multe lucruri interesante despre un pioner al medicinei sportive, plecat din Ulmeni- Maramureş, care a pus bazele acestei discipline în România. Florian Ulmeanu s-a născut la 3 noiembrie 1903,  în localitatea mai sus menţionată. Părinţii lui, Alexa şi Maria, au avut o contribuţie decisivă în cultivarea setei de cunoaştere,  în conturarea profilului moral al copilului şi apoi adolescentului Florian Ulmeanu. Şcoala primară o face în localitatea natală.
Primele două clase secundare le urmează la Gimnaziul superior al Colegiului Reformat din Zalău. Clasele a  III-V  le-a urmat la Liceul de Stat Maghiar din Baia-Mare, iar clasele a VI-VIII  la Liceul „Gheorghe Şincai” din Baia-Mare. În anul 1922 a intrat la Facultatea de Medicina din Cluj-Napoca, obţinând diploma de doctor în medicină şi chirurgie,  fiind încadrat la Institutul Militar de Educaţie Fizică.

          După perioada specializării a obţinut titlul de licenţiat al Institutului Superior de Educaţie Fizică. În anul 1936 a susţinut teza de doctorat în medicina sportivă, apreciată cu calificativul „TRES HONORABLE”, primind  şi premiul „Boullard” din partea Academiei de Medicină a Franţei.

         Putem distinge trei feţe ale personalităţii multilaterale ale profesorului Ulmeanu, medic civil, cadru didactic şi medic militar.

        A fost membru activ al ,,Societăţii pentru istoria Medicinei, Farmaciei şi Folclor'' şi al filialei ,,ASTRA'' din satul natal Ulmeni. A întemeiat Societatea culturala ,,Tinerimea din Ulmeni'' (1923-1939). Profesorul dr. Florian Ulmeanu este fondatorul Societăţii de Medicina Culturii Fizice şi membru în Comitetul de redacţie al revistei „Buletinul Societăţii Medicale de Educaţie Fizică”. Pentru meritele şi sacrificiul său din timpul celui de-al doilea război mondial a fost înălţat la rangul de medic locotenent - colonel, din cadrul Ministerului Forţelor Armate. A publicat 270 de lucrări ştiinţifice  legate de cercetările sale, care au vizat:

 ,,Influenţa exerciţiilor fizice asupra funcţiilor organismului'', ,,Probleme de morfologia şi fiziologia diferitelor ramuri de sport'', ,,Cercetări cu privire la tineret'', ,,Cercetări complete în cadrul armatei'', ,,Manualul de Medicina culturii fizice''.

        În semn de preţuire a muncii rodnice, profesorului Ulmeanu i s-au acordat o serie de distincţii, dintre care amintim pe cele mai importante: Medalia de argint a aeronauticii; Merite ştiinţifice 1966; Medalia meritului ştiinţific 1971; Ordinul merit ştiinţific 1972; Diploma de Onoare pentru merite deosebite în dezvoltarea activităţii ştiinţifice şi în educaţia fizică şi sport în România.

        A participat la numeroase Congrese Internaţionale de Medicină Sportivă. Urmare a meritelor deosebite  Doctor Florian Ulmeanu a fost ales membru post mortem al Academiei de Ştiinţe Medicale din România.

      De remarcat faptul că, iubindu-şi mult Ulmeniul natal, s-a zbătut şi a ridicat Monumentul din centrul oraşului cu sprijinul Societăţii „Tinerimea”, a fondat şi construit „Casa Naţională”, adică actualul Cămin cultural, o bibliotecă publică, un muzeu sătesc, un teren de sport pentru fotbal şi atletism, terenuri de volei, o popicărie şi o baie comunală! Obiective care şi în ziua de azi sunt greu de realizat!

     Pentru activitatea sa prodigioasă,  cu simţ de responsabilitate, Florian Ulmeanu este cea mai reprezentativă personalitate a oraşului Ulmeni, motiv pentru care o instituţie de învăţământ îi poartă numele: „Grupul Şcolar Industrial dr. Florian Ulmeanu”( FOTO ) iar la început de noiembrie la iniţiativa unui grup de intelectuali printre care: prof. Aurora Puşcaş, deputat Nicolae Bud, prof. Gina Călăuz, scriitoarea Florica Bud, poetul Vasile Morar, preot Radu Botiş şi primarul Lucian Morar se organizează Zilele „Dr. Florian Ulmeanu” spre cinstirea acestui titan al Ulmeniului şi României deopotrivă.

                                                                                             Gelu DRAGOŞ