Sub loviturile din noaptea dureroasă
Ce o îngăduie pe-aici, Pământul,
Nu vei găsi încurajare mai frumoasă
Așa cum poate să o dea Cuvântul.
Când rănile sunt proaspete și doare,
Cuvântul este leac alinător,
Și spiritul pansat cu el nu moare
Chiar de-au turnat venin ucigător.
Cuprins de duhu-îngrijorării
Vreun credincios cumva, de-ajunge
Puțin să verse Cuvântul îndurării
Și-odihna păcii iarăși curge.
Se-ntâmplă deseori prin lume
Să ai nevoie de un sfat:
Cuvântul cercetat îți poate spune
Ce fel de drum e bine de urmat.
Dușmanii aprinși, înfierbântați de ură
Încearcă zilnic a lovi,
Tu-alege armă, o Scriptură
Să-nveți cu drag a folosi.
Când nu abandonezi Cuvântul,
Ci stai lipit cu dragoste de el,
Mesajul lui îți ține treaz avântul
Și poți urca mai lesne către cer.
S-au adunat poveri prea multe
Ce-adună norii disperării:
Cuvântul viu e dat să-i mute
Suflând mireasma-nviorării.
Tu nu iubești o carte doar cu file,
Ci ești legat de Cel ce-a scris,
Căci Dumnezeu te-a înnoit în fire
Și ți-a gătit un loc în Paradis.